173 matches
-
cimilituri, I, Iași, 1909, II, București, 1911; Lucian Costin, Studii asupra folclorului bănățean, vol. III: Ghicitorile bănățene, Craiova, 1941, 1-65; Ist. lit., I, 190-193; Monica Brătulescu, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
stilistică, REF, 1965, 5; Gh. Vrabie, Din limbajul poetic al cimiliturii, RITL, 1966, 2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 231-344; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 285-297; I. C. Chițimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 267-283; Adrian Rogoz, Cimiliturile și rădăcinile invariantelor grafematice, în Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 345-382; Sergiu G. Moraru, Introducere la Ghicitori, Chișinău, 1980, 5-31
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 181-232; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 44-248; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 345-382; Sergiu G. Moraru, Introducere la Ghicitori, Chișinău, 1980, 5-31; Ion Taloș, Corpusul folclorului românesc. Cimilitura, București, 1980, 49-65. I.H.C.
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
redacție - Octavia Lupu-Morariu. Începând cu primul număr din 1928, subtitlul revistei este „Literatură, artă, știință, viață socială”. Ca revistă de orientare tradiționalistă, F.-F. își propune în primul rând valorificarea literaturii folclorice, publicând materiale culese de pe întreg teritoriul țării: cântece, cimilituri, proverbe, snoave. Preferința pentru literatura populară este exprimată încă din articolul-program, conceput de Leca Morariu și intitulat polemic Poliție literară!: în vreme ce „materialul folcloric e înainte de toate sincer”, „literatura intelectualului” păcătuiește prin artificialitate și falsă cerebralitate. Promovarea tradiției folclorice este văzută
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
și-n carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie cimiliturile și ghicitorile populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate de unii critici, nu vor fi scăpat nici poetului, care în Cartea stihurilor și Carte de cruciat adâncește
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii și cimilituri - S. dă aici prima colecție de acest gen în folcloristica românească -, obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Culegeri: Pepelea sau Tradiciuni năciunare românești, Iași, 1851. Repere bibliografice: Urechia, Ist. șc., I, 201, 245, 267, II, 52, 54, 292, 320
STAMATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
eforturile pe drumul înaintării culturii. Alte două articole, aparținând tot lui Papiu-Ilarian, pun în discuție chestiuni de maximă însemnătate, precum latinitatea limbii române, devenirea ei (Limba românească) și importanța învățării ei corecte (Să învățăm românește). Mai sunt inserate proverbe și cimilituri (printre primele culegeri din Transilvania), precum și traduceri din germană, italiană și maghiară. „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură” erau primite regulat de membrii societății. Ca urmare a unui firesc proces de maturizare și radicalizare în interiorul asociației
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de fier, București, 1951; Cântece bătrânești, București, 1951; Lupta pentru pace, București, f. a.; Nicoară Potcoavă, București, 1952; Însemnări pe marginea articolului 80
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
datina colindatului, precum și prin descrierea amănunțită a obiceiurilor Malanca și Irozii. Mai izbutite ca realizare artistică, orațiile de nuntă prezentate sunt însoțite de note explicative și alcătuiesc o succintă schiță monografică a acestui ceremonial. Un apel pentru adunarea poveștilor, cântecelor, cimiliturilor și descântecelor populare, publicat de S. în 1858, mai întâi în „Gazeta Transilvaniei”, apoi în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu are urmări. În primul număr din „Foaia Soțietății...” i-a apărut un studiu de folclor în care se
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
culturii populare românești. Rubricile Ș. indică o tendință de sistematizare a materialului trimis spre tipărire, dovadă că majoritatea colaboratorilor aveau în vedere problematica îndreptarului amintit. Capitolele destinate folclorului propriu-zis includ un material variat: povești, legende, snoave, glume, păcălituri, obiceiuri tradiționale, cimilituri, cântece, strigături, bocete, jocuri de copii, mai toate de o certă valoare artistică și documentară. Preocupările de etnografie și artă populară sunt concretizate în observații referitoare la port, arhitectură populară, îndeletniciri, instrumente muzicale etc. Se publică, de asemenea, vechi manuscrise
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
continuare, T. realizând câteva studii bine concepute, contribuții valoroase la lămurirea unor aspecte importante ale literaturii noastre populare: Balada Meșterului Manole și variantele ei transilvănene, „National” et „universel” dans les recherches roumaines contemporaines sur le folklore littéraire, Corpusul folclorului românesc: Cimilitura..., Miorița în Transilvania, Miorița și riturile funerare la români ș.a. Sunt propuse ipoteze de lucru și soluții interpretative noi, acceptate, în bună parte, de literatura de specialitate. Lucrarea care l-a impus este Meșterul Manole, volumul întâi fiind intitulat Contribuție
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
Creangă, cu conștiința și cu abilitățile scriitorului experimentat, îndepărtând elementele inestetice, recompunând și valorizând anumite laturi, cu precădere umorismul. Poveștile sunt „crengiene” fără să dea impresia de pastișă, dar în același timp sunt populare, specifice Bucovinei, întocmai cu poeziile și cimiliturile tipărite mai târziu. Același farmec se întâlnește pe alocuri și în textele din Ce-a fost odată (1922), relatând istoria unei familii de clopotari, crâmpeie din viața „celor din urmă lăutari ai Bucovinei”, „cum a fost pe vremuri școala din
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
Porumbescu, I, îngr. Vasile D. Nicolescu și Vasile Vasile, București, 1986; Hoinar, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001; Viață, îngr. și pref. Liviu Papuc, Iași, 2001. Culegeri: De la noi, Suceava, 1915; ed. îngr. și pref. Petru Rezuș, București, 1983; Cimilituri, Suceava, 1930; Lu frați noștri. Libru lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn-Suceava, 1928; Rugaț pre Domnu ăn limba lu maia nostre. Librici za lu Rumeri din Istrie, Susnevița-Jeiăn, 1928. Traduceri: Pagini germane, I-II, Cernăuți, 1938-1939. Repere bibliografice: N. Iorga, O
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
1909) -, editate de Academia Română, se adresează „celor ce au grija educațiunii fizice a copiilor de școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători, jocuri cu păcăleli, jucării, cântece de copii, dansuri, frământări de limbă. Mai sistematică și mai interesantă prin conținut este lucrarea Cimilituri românești (1908), care adaugă la colecția din 1898 a lui Artur Gorovei 369 de ghicitori, multe din ele inedite, despre 245 de noțiuni, majoritatea fiind culese din satul natal al folcloristului. Cărțile următoare mărturisesc aspirația lui P. de a realiza
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
lui Pepelea, Chișinău, 1920; Frăția de cruce și alte înrudiri sufletești la români, Bârlad, 1920; Ținutul Hotinului la 1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București, 1908; Graiul vremurilor. Povești, Vălenii de Munte, 1909; Jocuri de copii, Ploiești, 1909; Feți-Frumoși de-odinioară. Povești, București, 1910; Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece de stea, vicleime, sorcove și plugușoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun și Anul Nou, București, 1912; Culegere de ghicitori românești (cimilituri), București, 1912; Cântece de țară, București, 1913; ed. îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După credințele poporului român, București, 1913; Diavolul învrăjbitor al lumii. După credințele poporului român, București, 1914; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
economică, biserica, ocupațiile, portul și tipul, caracterul locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă al graiului (Dicționarul dialectului aromân general și etimologic, cu două ediții, 1963, 1974) și al creațiilor populare ale aromânilor
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
de literatura română pe G. Ibrăileanu. În intervalul 1901-1907 frecventează Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, având ca profesori, printre alții, pe A. Philippide, A. D. Xenopol, P.P. Negulescu. Obține doctoratul în 1909, la Universitatea din Iași, cu teza Despre cimilituri. Studiu filologic și folcloric, care este și debutul său editorial, iar în 1913 își ia docența în filologie română „cu specială privire la dialectologia românească”. Ajutor de bibliotecar (subdirector) la Biblioteca Universității din Iași (1908-1911), ajunge director al acesteia (1914-1922
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
pe provincii, lucrările lui evidențiază influențele reciproce dintre scriitori, oameni de cultură și acordă interes centrelor de iradiere culturală. Ca folclorist, P. este autorul primelor exegeze filologice și stilistice ample asupra ghicitorilor românești. Potrivit observației lui Ovidiu Bârlea, studiul despre cimilituri reprezintă, după monografia lui Lazăr Șăineanu despre basme, cea mai extinsă și fundamentată lucrare despre o specie a folclorului românesc. În prima parte autorul întreprinde un studiu filologic adâncit asupra ghicitorilor, iar în a doua se ocupă de clasificare, origini
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
parte autorul întreprinde un studiu filologic adâncit asupra ghicitorilor, iar în a doua se ocupă de clasificare, origini, subiect, formă, extensiune, circulație și dispariție, transformare, statut special, legătura cu alte genuri folclorice, valori etnografice, metodă de culegere și publicare a cimiliturilor. Au fost remarcate îndeosebi capitolul privind clasificarea ghicitorilor, cel despre forma acestora, unde se delimitează o serie de formule stilistice, cât și indicațiile metodologice referitoare la culegere, la întocmirea tipologiei bibliografice și alcătuirea colecțiilor. Ca lingvist, P. s-a preocupat
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
cu rezerve tocmai cu privire la etimologii. P. a tradus din latină Descriptio Moldaviae de Dimitrie Cantemir (1923) și a alcătuit două ediții din opera lui Ion Creangă, una din Povești și alta din Amintiri din copilărie, apărute în 1939. SCRIERI: Despre cimilituri. Studiu filologic și folcloric, I, Iași, 1909, II-III, București, 1911; Beiträge zur Geschichte der rumänischen Philologie, Leipzig, 1920; Gligorie Ureache. Izvoarele lui Ureache. Interpolările lui Simion Dascălul și textul lui Ureache, Iași, 1920; Istoria literaturii și a limbii române din
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
apuseană. Pe plan literar e sensibil la turnura de gândire a moraliștilor francezi, mai apropiată structurii și formației sale. Nota originală a scrierilor lui se vădește în genul satiric. Înaintea lui Barbu Paris Mumuleanu, M. concepe, în forma populară a cimiliturii, o serie de schițe caracterologice, sumare portrete caricaturale, în care surprinde defecte de ordin moral îndeosebi, precum și moravuri de-ale contemporanilor. Un ascuțit simț al ridicolului dă „caracterelor” sale accentul de expresivitate. Portretul creionat avarului paharnic Iordache Lazu a fost
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
așa... acum, pentru ochi nu-i decît un singur picior, dar pentru suflet sînt două picioare. Acolo unde simți tu pulsînd viața, exact acolo o simt și eu. E o enigmă, crezi? Ă Aș zice mai degrabă că-i o cimilitură, domnule căpitan. Ă Ascultă, atunci. De unde poți tu să știi că acolo unde stai acuma, nu stă, fără voia ta, o ființă vie, întreagă și gînditoare, dar invizibilă și impenetrabilă? Ia spune, în momentele în care ești singur de tot
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rezultatele muncii de editor. Lui i se datorează primele ediții postbelice de popularizare a unor corpusuri de literatură populară (de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) de Grigore G. Tocilescu (Balade și doine), Artur Gorovei (Cimiliturile românilor), G. Cătană (Povești poporale din Banat) și ediția studiilor de folcloristică ale lui Ovid Densusianu (Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului). În paralel, a pregătit sau
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
I-II, București, 1989-1994, vol. III: I. L. Caragiale. Lumea operei, îngr. Ștefan Ion Ghilimescu, Pitești, 2001. Ediții, antologii: C. Cătană, Povești poporale din Banat, pref. edit., București, 1956; Grigore G. Tocilescu, Balade și doine, pref. edit., București, 1958; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1959; Ovid Densusianu, Flori alese din cântecele poporului. Viața păstorească în poezia noastră populară. Folclorul, cum trebuie înțeles. Graiul din Țara Hațegului, pref. edit., București, 1966; Documente inedite din arhivele franceze privitoare la români în secolul al XIX
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]