174 matches
-
Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor, București, 1951; Despre marele povestitor Ion Creangă, București, 1951; Clonț de fier, București, 1951; Cântece bătrânești, București, 1951; Lupta pentru pace, București, f. a.; Nicoară Potcoavă, București, 1952; Însemnări pe marginea articolului 80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii românești. Și-a Închinat viața și opera cercetării tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1909) -, editate de Academia Română, se adresează „celor ce au grija educațiunii fizice a copiilor de școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători, jocuri cu păcăleli, jucării, cântece de copii, dansuri, frământări de limbă. Mai sistematică și mai interesantă prin conținut este lucrarea Cimilituri românești (1908), care adaugă la colecția din 1898 a lui Artur Gorovei 369 de ghicitori, multe din ele inedite, despre 245 de noțiuni, majoritatea fiind culese din satul natal al folcloristului. Cărțile următoare mărturisesc aspirația lui P. de a realiza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
lui Pepelea, Chișinău, 1920; Frăția de cruce și alte înrudiri sufletești la români, Bârlad, 1920; Ținutul Hotinului la 1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București, 1908; Graiul vremurilor. Povești, Vălenii de Munte, 1909; Jocuri de copii, Ploiești, 1909; Feți-Frumoși de-odinioară. Povești, București, 1910; Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după datinile și credințele poporului român, adunate din comuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece de stea, vicleime, sorcove și plugușoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun și Anul Nou, București, 1912; Culegere de ghicitori românești (cimilituri), București, 1912; Cântece de țară, București, 1913; ed. îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După credințele poporului român, București, 1913; Diavolul învrăjbitor al lumii. După credințele poporului român, București, 1914; ed. îngr. Antoaneta Olteanu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
decedat. 468 Mihai Lupescu a redactat o Botanică populară, pe care a semnat-o cu Artur Gorovei. Greul l-a dus folcloristul învățător de la Spătărești. Cum S. Fl. Marian tocmai lucra la Botanica poporană română, iar Gorovei avea nevoie de cimilituri pentru volum, au făcut schimb; mai târziu, când Lupescu s-a adresat folcloristului bucovinean cerându-i lucrarea, acesta i-a răspuns că a răsfirat o în monumentala sa Botanică de 12 volume. Credem că Mihai Băcescu are dreptate: Mihai Lupescu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
produs de acestă dureroasă, prelungită mahmureală cunoscută și sub numele de epocă postcomunistă? (Jurnalul Național, 4 februarie 2005) Cioroipanul și Țara minunilor În vremuri paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de diferite etnii dar cu toții cetățeni români, jucau table, așezați pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
o tânără de culoare, foarte cool în chinul ei de a pronunța nume verzi românești”. Cum ar veni, o țigăncușă, care știe să facă față situației imposibile de a nu pronunța, ca pe apă, numele celor numiți, tot într-o cimilitură, „ai noștrii ca brazii, cu mucii pe piept”. Între timp, „nea Gabi”, șoferul senatorului, e trimis de șefu’ la bancă să achite pentru dl Cioroianu taxa de viză. Cei care l-au trimis în Parlament pe istoric, inclusiv „nea Gabi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
din vocabularul acestuia o seamă de Expresii celebre, cu care operează în speță gazetarul. Acestora li se adaugă o selecție riguroasă de Proverbe românești (unele luate din manuscrise), ordonate tematic (Văduva, Vremea, Gust etc.) dimpreună cu locuțiuni diverse, zicale și cimilituri. În privința stilului, se precizează:"claritatea de stil corespunde clarității în idei. Stilul său e un stil sugestiv, care e mai mult decât un stil expresiv". În privința Limbajului poetic eminescian, autorul Dicționarului susține părerea că ""secretul" poeziei eminescinene" e "de natură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ce pare lui Ștefan fără sfârșit, se aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu fierb... și sfinția ta mă pune să dezleg cimilituri... Cum vine aiasta? "Nici biruit... nici biruitor?" Nu înțeleg? Ori, ori! Nu te juca cu inima mea, că șoarece nu-s... și nici pisică nu ești! Daniil zâmbește blând și glăsuiește răspicat: Află dar! Mahomed a venit în Moldova ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în „Columna lui Traian”), plugușoare și colinde (în „Foaia societății «Românismul»”), doine, hore, anecdote și păcălituri din Bucovina (în „Convorbiri literare”), datini și credințe (în „Albina Carpaților”), cântece epice (în „Aurora română”), descântece și vrăji (în „Traian”), proverbe, zicători și cimilituri (în „Cărțile săteanului român”), mitologie populară (în „Amicul familiei”) ș.a. Credincios principiilor însușite de la B. P. Hasdeu, scoate colecția Poezii poporale române (I-II, 1873-1875), care marchează un moment important în evoluția concepției sale folcloristice. În prefață precizează că a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal, cântece ostășești, obiceiuri din ciclul familial (Junețea la români), datini legate de sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează culegerea amplă a creațiilor poporului, contribuție pentru care este considerat de B.P. Hasdeu, în 1881, „singurul etnograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
binele, dar te crede inapt să-l obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale, îți vorbește în pilde transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau „măi omule“. Se străduiește să miroasă a opincă, se exprimă bolovănos, suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
m-am mai suit la cetate. Însă de câte ori în călătoriile mele prin munți am trecut pe la poalele ei, ochii mei nu se puteau sătura de a o privi stând colo sus în vecinătatea fulgerelor, îmbrobodită în taina ei ca o cimilitură istorică vecinic nedezlegată. IMPRESIUNI DE CĂLĂTORIE Pe la anul 1867, noi tinerii din Iași, câți făceam parte din cercul "Junimei" literare, eram pe rudă pe sămânță amorezați. Un fel de epidemie dăduse peste noi; ne molipseam unul de la altul și era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde curge și acum. Descântece: nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ori priveam cu ochii drept în grinzile afumate ale streșinei, până ce-mi simțeam capul ridicat și pus în poale. Mi-ntorceam ochii peste cap... era Finița, ce-și așezase capul meu pe poalele ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea câte-o horă or câte o chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mândrescu. 6) Salutări d-lor Popa și Moscaliuc. Mă bucur mai mult decât dl. Popa, că va ieși la pensie și se va putea dedica lucrărilor literare. Ceva delicat: D-na Ungureanu Îmi scrie că Suceava Îi tipărește „Cântece și cimilituri” și se Întreabă: Ce va face „Minerva”? Vom discuta aceasta cu d. Șerb, când el se va Întoarce din concediu și, mă va vizita Împreună cu d-na Ungureanu. Nu văd impedimentul. „Minerva” va tipări lucrarea, minus cea din Suceava care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
or priveam cu ochii drept în grinzile afumate ale streșinei, până ce-mi simțeam capul ridicat și pus în poale. Mi - întorceam ochii peste cap... era Finița, ce-și așezase capul meu pe poalele ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea jumătate câte - o horă orcîte [o] chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice „basme, povești, tradiții, legende, doine, cântece, bocete, hazuri, glume, snoave, datine, obiceiuri, credințe, superstiții, vrăji, farmece, ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
dar fără izbândă, Ioan Slavici, aflat o vreme printre redactori. Se acordă un spațiu larg creațiilor folclorice, fapt datorat, în bună măsură, colaborării constante a lui I. Pop-Reteganul. Au apărut aici doine și hore din Transilvania și Banat, strigături satirice, cimilituri, snoave, legende și povești. Începând cu anul 1901, revista reapare la Arad, sub îngrijirea lui I. Russu-Șirianu și I. Suciu. Comparată cu „Umoristul”, de la care preia nu numai programul, ci și modul de prezentare, G.s., deși a apărut o perioadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287385_a_288714]
-
Blaj între ianuarie 1923 și octombrie 1927. Director-editor: Traian German. Urmărind să adune folclor românesc, revista publică în mod constant culegeri de literatură populară, cântece lirice și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A. Lupeanu, Datinile noastre de Crăciun, Folcloriștii Blajului, Ion Pop-Câmpeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]
-
ori spiritualizării existentului. Căci de datoria spiritului nu s-ar zice după cât de lesne se poate înflăcăra pentru roadele pământului că este să se retragă, ci mai curând să lucreze, să prelucreze adică lumea aceasta (a frumuseților deșarte și a cimiliturilor echivoce), lumea aceasta care, vezi bine, nu este deloc indiferentă, de dragul căreia, mărinimos ori ahtiat, e oricând gata să ia trup"19. Originală, interesantă și argumentată această interpretare dată de Steinhardt Luceafărului, cum de altfel este și cea pe care
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
, Abraham (16.XI.1907, Moinești), poet și traducător. După ce a absolvit școala elementară la Moinești și Liceul „Ferdinand” din Bacău, a urmat, între 1929 și 1936, Facultatea de Medicină din București. Debutează cu versuri în „Hasmonaea”, continuând să publice cimilituri, snoave, poezii în revista „Renașterea națională” până în anii celui de-al doilea război mondial. Stabilit în 1948 la Haifa, în Israel, scriitorul devine o figură pitorească în literatura locală de limbă română. Va fi distins cu Premiul Sion. Cele două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
un coș cu marfă, la îndemînă cu un lung ciubuc din care sugea, făcîndu-și ceea ce azi se numește reclamă. Aici era, cu adevărat, neîntrecut, mintea sa isteață și înțeleaptă găsind formulele cele mai atrăgătoare, care aduceau cumpărători, fie și de dragul cimiliturilor sale. Un pantof cu bani, altul fără". Sau "cumpărați mănuși rupte gata. Le dau ieftin." Îi plăcea să stea cu coșul de mărunțișuri în apropierea Tribunalului de pe cheiul Dîmboviței, contemplînd spectacolul și iscînd vorbe de duh despre împricinați, avocați și
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]