2,171 matches
-
-o pe Aglaja să se arunce în apele înghețate ale lacului Zürich? Filmul care caută un răspuns și la această chinuitoare întrebare se sfîrșește cu imaginea pontonului pe care Aglaja a făcut ultimii ei pași... Realizată de Ludwig Metzger, redactor, cineast documentarist la postul public de televiziune WDR din Köln, pelicula se intitulează, deloc întîmplător Hier Himmel - Aici cerul. În moștenirea literară lăsată de Aglaja există o secvență premonitorie, s-ar putea spune, pe care autoarea o citește și în film
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
vîrstă purtînd pe piept, cu un lanț petrecut în jurul gîtului, o tăblie cu inscripția Hier Himmel - Aici cerul. Mirat, străinul îl întreabă pe cel aflat sub apă: Cum adică cerul? Bătrînul dă din umeri și arată inscripia de pe tăblie... Filmul cineastului german începe însă cu imaginea grotescă, macabră, a unui monstru-dragon, scos din decorul iarmaroacelor, imagine proiectată pe un fundal soror, un leit-motiv, reamintindu-ne deopotrivă de muzica din manej și de melodiile flașnetarilor de odinioră... Și dintr-o dată, pe micul
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
funcțională definiție - că literatura se naște dintr-o îndoială asupra realității. Cu pasiunea selectivă a unui documentarist versat, Ludwig Metzger reține din arhiva „filmică” a familiei Aglajei, din kilometri de pelicule realizate de tatăl scriitoarei, clovnul Țăndărică, el însuși pasionat cineast amator - cîteva bizare storry-uri cinematografice, comentate cînd de mama defunctei scriitoare, cînd de sora ei vitregă, sosită în Elveția, ca turistă, din America Latină. Fotografiile de familie, mărturiile orale ale celor rămași, amintirile mamei, ale surorii, articulate într-o germană aproximativă
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
deja în posesia lor. Cel mai rîvnit și mai prestigios premiu literar german este Premiul Büchner, dotat cu 40 de mii de mărci, decernat de Academia de Limbă și Poezie din Darmstadt. Anul acesta, distincția i-a revenit scriitorului și cineastului Alexander Kluge, al cărui crez mai degrabă moral decît literar sună cam așa: cunoaștem lumea destul de bine dar nu prea știm să-i dăm de capăt. Alexander Kluge, în vîrstă de 71 de ani, este considerat de membrii juriului Academiei
Premiile toamnei by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13330_a_14655]
-
contrariul: nu se manifestă prin sondarea analitică a sufletului/psihicului/inconștientului, ci printr-o degringoladă carnavalescă de imagini care ilustrează tocmai relativitatea faptului psihic. Astfel și-a câștigat reproșul că privilegiază imaginile în defavoarea ideilor. Dar nu asta faci când ești cineast?! Nu gândești ideile în imagini?! În introspecția lui Fellini ai șanse mari să te pierzi (pentru că ești privat pe rând de reperele spațiale și temporale, și nu în ultimul rând de certitudinea amintirilor), nu să te regăsești. Nu o dată am
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
și locații sordide ale lumii "subterane" londoneze. Filmul lui Frears restaurează mediul de viață și umanitatea acestor personaje prin intermediul conștiinței lor morale pe care se încăpățânează s-o păstreze intactă chiar și când ar putea pierde totul din cauza ei. Acestui cineast remarcabil, melanjul de genuri pare să îi reușească de fiecare dată, iar acum îl folosește pentru a te lăsa să privești personajele din cât mai multe unghiuri cu putință. Există și un contrast: regizorul a mai făcut filme despre străini
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
din toate colțurile lumii. Își recomandau unii altora cartea, mulți dintre aceștia plecaseră cu ani în urmă din România, așteptau să le fie trimisă de către cei din țară. Mai recent, am aflat că Zoltan Terner, din Tel Aviv, scriitor și cineast (cu un premiu de mare prestigiu primit în Statele Unite) a procurat, ori de cîte ori a avut prilejul, exemplare ale cărții pentru concetățenii săi cunoscători ai limbii române. Mi-a luat un interviu pentru o revistă din Israel. A vrut
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
contactelor directe între reprezentanții celor două curente, precum vizită la București a lui Cesare Zavattini în 1957, cu poziția criticii românești față de neorealismul italian, în care se detașează comentariile lui Eugen Schileru și Florian Potra, cu analiza influenței neorealiste asupra cineaștilor români. Din această ultimă perspectiva, în curentul realismului socialist din cinematografia română se pot distinge trei faze, toate cu caracteristici și manifestări extrem de diverse: 1950-1960, în care stau laolaltă Răsună valea de Paul Călinescu, adaptările după Caragiale, parabolele lui Ion
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
manifestări extrem de diverse: 1950-1960, în care stau laolaltă Răsună valea de Paul Călinescu, adaptările după Caragiale, parabolele lui Ion Popescu-Gopo sau Moară cu noroc de Victor Iliu, Erupția și Valurile Dunării de Liviu Ciulei; 1960-1970, în care se înființează Uniunea Cineaștilor din România și revista "Cinema", în care Liviu Ciulei produce Pădurea spânzuraților iar Lucian Pintilie Duminică la ora șase; 1970-1980, caracterizată prin accente critice la adresa regimului comunist (Reconstituirea și De ce trag clopotele, Mitică? de Lucian Pintilie) precum și prin afirmarea unor
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
în România - atât înainte, cât și după procesul de naționalizare -, prin anumite caracteristici ale sale, un punct de referință pentru o potențială dezvoltare a unui curent cinematografic național". Concluzia autorului italian reprezintă, credem, un subiect de dezbatere incitant și pentru cineaștii români.
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
deși divergențele care alimentează tensiunea dintre ei țin în mare parte de zeitgeist. Theo și Isabelle sunt niște "copii teribili" (aluzia la Cocteau nu e întâmplătoare) crescuți în cinematograf, având existențe infuzate de filme. Iar Bertolucci - cinefil înainte de a fi cineast - ne dă de înțeles de ce: La Nouvelle Vague e parte integrantă și indisolubilă din revolta intelectualilor. Oameni ca François Truffaut, Jean-Luc Godard, Jean-Paul Belmondo și Simone Signoret, chiar au ieșit în stradă pentru a demonstra împotriva demiterii lui Langlois. Reversul
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
film... la nimereală. Dacă au mai auzit ceva pe la televizor sau prin cartier vor alege pesemne Troia (regia Wolfgang Petersen) sau Unde vei fi poimâine? (regia Roland Emmerich) - ambele Mega-Succese de BoxOffice, atât aici, cât și dincolo, semnate de doi cineaști cu preocupări predilecte pentru sfârșitul lumii, cineaști care (chiar daca nu ai știi că sunt nemți) numai nume de americani nu au! Poate că Legile Atracției să te atragă-n sală, pentru că - zici tu - este un produs 100% american... Deși s-
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
ceva pe la televizor sau prin cartier vor alege pesemne Troia (regia Wolfgang Petersen) sau Unde vei fi poimâine? (regia Roland Emmerich) - ambele Mega-Succese de BoxOffice, atât aici, cât și dincolo, semnate de doi cineaști cu preocupări predilecte pentru sfârșitul lumii, cineaști care (chiar daca nu ai știi că sunt nemți) numai nume de americani nu au! Poate că Legile Atracției să te atragă-n sală, pentru că - zici tu - este un produs 100% american... Deși s-ar putea să te păcălești. Și-ți
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
desfășura între octombrie 2005 și iunie 2006, la Centrul Pompidou.Timp de nouă luni, Godard va întîlni acolo scriitori, filozofi, oameni de știință, artiști, și va discuta cu ei despre lumea modernă; întîlnirile vor fi împînzite de imagini "expuse" de cineast, imagini ale actualității "satelito-televizistice", dar și imagini de arhivă, ale secolului trecut (adică XX). O confruntare între trecut și prezent, memorie și uitare, în care cineastul vrea să fie "mai profund decît filozoful"... Godard are 73 de ani, pe care
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
discuta cu ei despre lumea modernă; întîlnirile vor fi împînzite de imagini "expuse" de cineast, imagini ale actualității "satelito-televizistice", dar și imagini de arhivă, ale secolului trecut (adică XX). O confruntare între trecut și prezent, memorie și uitare, în care cineastul vrea să fie "mai profund decît filozoful"... Godard are 73 de ani, pe care îi poartă cu sprinteneală și indiferență; fumează în neștire, începînd cu ora nouă dimineața, și se poartă ca și cînd a rămas ceea ce a fost mereu
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
ar suna "muzica lui"... De pildă, în momentul în care, la Cannes, de Ziua Europei, 25 de miniștri ai Culturii din țările Uniunii Europene au urcat scara roșie a Palatului și s-au întrunit să discute, printre altele, despre condiția cineastului european, despre formarea lui în școli de cinema europene, Godard, ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se pare aberant, nu înțeleg ce
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
Europene au urcat scara roșie a Palatului și s-au întrunit să discute, printre altele, despre condiția cineastului european, despre formarea lui în școli de cinema europene, Godard, ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se pare aberant, nu înțeleg ce înseamnă să creezi cineaști europeni! Asta îmi aduce aminte de epoca în care se propunea crearea supraomului!" (și nouă ne aduce aminte de
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
lui în școli de cinema europene, Godard, ca un veritabil trouble-fęte ce este, a comentat astfel: "Să creezi un cineast european? E ca și cînd l-am crea pe Frankenstein! Mi se pare aberant, nu înțeleg ce înseamnă să creezi cineaști europeni! Asta îmi aduce aminte de epoca în care se propunea crearea supraomului!" (și nouă ne aduce aminte de "crearea omului nou"...) Apoi, după cîteva "amabilități" la adresa lui Viviane Reding, comisarul european pentru Cultură, Godard a conchis: "Globalizarea a omorît cinematograful
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
în acest sens. De ce a ales Sarajevo, pentru filmul lui? Pentru că "atunci cînd războiul se sfîrșește și reporterii nu mai vin, de vreme ce nu mai pot găsi răniți și foamete, atunci începe purgatoriul. Purgatoriul e o metaforă a vieții". Altfel, zice cineastul senin, "nu-mi place cuvîntul cineast, și nici cuvîntul cinema! Detest cuvîntul Ťrealizatorť; la limită, accept metteur en scčne, dar asta se potrivește mai bine teatrului. Ziceți c-aș fi poet? N-aș spune; nu există cuvînt care să exprime
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
Sarajevo, pentru filmul lui? Pentru că "atunci cînd războiul se sfîrșește și reporterii nu mai vin, de vreme ce nu mai pot găsi răniți și foamete, atunci începe purgatoriul. Purgatoriul e o metaforă a vieții". Altfel, zice cineastul senin, "nu-mi place cuvîntul cineast, și nici cuvîntul cinema! Detest cuvîntul Ťrealizatorť; la limită, accept metteur en scčne, dar asta se potrivește mai bine teatrului. Ziceți c-aș fi poet? N-aș spune; nu există cuvînt care să exprime ce sînt. Asta e. în adîncul
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
printre critici, fanii sînt destul de puțini. Rar o îmbinare atît de personală de umor negru și de melancolie, ca la Godard: "Oricum, oricît de rău ar merge lucrurile, n-am motive să mă sinucid. La limită, aș fi pictor... Dar cineaștii nu se sinucid"... (în paranteză fie spus, Godard a avut, totuși, o tentativă de sinucidere, în anii "60 " "am făcut-o ca să mi se dea atenție" ", după care tatăl lui " medic, prieten cu Paul Valéry, care-l medita la latină
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
19 filme, alese din 1300, cum trebuie să fi arătat celelalte, dacă spuma arată așa... Cît despre "tendințe", e de remarcat că vitalitatea "tehnico-industrială" a cinematografului de azi nu e dublată, nici pe departe, de o înnoire profundă de limbaj. Cineaștii de anvergură, marii autori, cei ale căror filme să le poți recunoaște și fără semnătură, sînt rari, tot mai rari; conform celebrului banc, s-ar putea spune că cei mai mulți au murit, iar cei care trăiesc nu se simt prea bine
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
zonă de munte, și-a construit "o nouă patrie: un sat din 25 de case, cu o biserică și cu o școală de cinema. Și cu un mic laborator de fructe uscate". Satul (încă fără nume) a fost conceput de cineast ca să se simtă mai puțin exilat, respins de foștii prieteni, care "nu mi-au iertat că le-am spus ceea ce nu voiau să audă". Satul fără nume se află lîngă o pădure, în care (nu e literatură, e botanică) cresc
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
Amathieu, a rezistat turului de forță pe care îl presupune orice filmare cu Kusturica (cunoscut ca un temperament pasionat, care caută și improvizează în permanență și a cărui mizanscenă efervescentă se îmbogățește pe măsură ce avansează filmările). Un lux pe care puțini cineaști ai lumii și-l pot permite. Unul dintre ei e Wong Kar-wai. Wong Kar-wai, violența melancoliei Cannes-ul 2004 a asistat la o perturbare fără precedent în programul proiecțiilor, pentru că n-au sosit la timp copiile filmului lui Wong Kar-wai
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
-l pot permite. Unul dintre ei e Wong Kar-wai. Wong Kar-wai, violența melancoliei Cannes-ul 2004 a asistat la o perturbare fără precedent în programul proiecțiilor, pentru că n-au sosit la timp copiile filmului lui Wong Kar-wai, din competiție, "2046". Cineastul poet din Hong Kong a cucerit Cannes-ul, acum patru ani, cu "In the Mood for Love". întrebat despre cauzele întîrzierii, coproducătorul francez al acestui film asiatic a explicat, nu lipsit de umor, că Wong Kar-wai n-a terminat în viața
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]