444 matches
-
o întrebau dacă îi era frig, răspundea: „Tare-s mândră că fi-meu e primarul Două Cingători!”, iar dacă voiau să știe dacă era mândră că fi-su era primarul Două Cingători, exclama: „Ah, cât sunt de mândră!” Primarul Două Cingători era mereu vesel și binedispus, fiindcă în satul Nimica-Toată nu se întâmpla nimic niciodată. Era atât de fericit că era primarul satului Nimica-Toată, unde nu întâmpla nimic niciodată...! Toți ceilalți primari îl invidiau. Piticuții Satul Nimica-Toată era renumit și fiindcă
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
de fericit că era primarul satului Nimica-Toată, unde nu întâmpla nimic niciodată...! Toți ceilalți primari îl invidiau. Piticuții Satul Nimica-Toată era renumit și fiindcă acolo trăiau piticuții. Aceștia locuiau într-o machetă a satului Nimica- Toată, pe care primarul Două Cingători o ținea în primărie. Macheta era perfectă: reproducea întocmai satul Nimica- Toată, dar în miniatură. Acolo își duceau viața piticuții, iar haios era faptul că ei erau, în miniatură, aidoma locuitorilor satului Nimica-Toată. Piticuții aveau un primar Două Cingători mic
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
Două Cingători o ținea în primărie. Macheta era perfectă: reproducea întocmai satul Nimica- Toată, dar în miniatură. Acolo își duceau viața piticuții, iar haios era faptul că ei erau, în miniatură, aidoma locuitorilor satului Nimica-Toată. Piticuții aveau un primar Două Cingători mic, un Așchiuță mititel, un pictor pictușor cu ochii de oușor minuscul și un poet Lacleta cu o grăsană Pelotona mărunței. Toți locuitorii satului Nimica-Toată se duceau duminică dimineața la macheta piticuților: voiau să vadă dacă aceștia aveau nevoie de
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
poate că satul Nimica-Toată nu era altceva decât macheta unor uriași care se aflau sus, pe cer... Dar asta era o treabă la care ți-era cam frică să te gândești; un lucru de nimeni știut, nici măcar de primarul Două Cingători, o taină pătrunsă doar de cei trei înțelepți, care, chiar dacă o cunoșteau n-o puteau explica, căci spuneau înțelepții că nu totul poate fi explicat, că uneori nici ceea ce cunoști nu poți explica: știi ceva și îți stă pe vârful
Povestea Satului Nimica-Toată by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/4553_a_5878]
-
înapoi să- și vadă nici pe mama, nici tata, fără să închidă ușa, părăsi casa părintească pentru totdeauna. Făcu doi pași, trei, se opri; ca și cum ar fi auzit două tălpi grele pornind împreună cu el; se întoarse înapoia lui, nimeni. Strânse cingătoarea de piele cu cuie, își legă la păr baticul cu pete roșii, luă ulicioare strâmte și întortocheate, un câine îl lătră cu tristețe, o cucuvaie simți că se apropie lumina și zbură surd, înspăimântată, pe deasupra capului lui. Trecu grăbit pe lângă
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
schimbă'n cântec de izbândă. Mă reazăm de-un copac s'acolo aștept tot nemul vostru-'nvins, să mi se-adune la picioare cu trupuri àcere de spadă, să'nalt, încolăcind pe bratu'mi întins, sălbateca mea pradă si'n cingători însuflețite să las să-mi fie brâu'ncins. Far' de putere împotrivă-mi, pădurea'ntreagă-mi este roaba, ea ce mă'nlăntuia cu aspra-i mireazmă și cu teama-i grea, de-acum împărătia-i toată de taină și fior e-a
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
de hybris, inca neamenințat de mânia zeilor: "tot neamul" învins e așteptat să i se adune la picioare. Nouă Medee sau Circe, ea își va înaltă brațul cu șerpi încolăciți triumfal; cu o neliniștitoare senzualitate, își va încinge mijlocul cu "cingători însuflețite"... Ultima strofa, în continuare răzbunătoare și triumfala ("pădurea-'ntreagă-mi este roaba,/ ea ce mă'nlăntuia cu aspra-i mirezmă și cu teama-i grea"), respira liniștea unui început de domnie, fata cu dușmănia "înveninata" a necunoscutului supusă că un
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
în zori Jerisena aflată în pat lîngă el, țipă trezindu-l: - Aici plouă în prostie, în prostie e secetă! Și eu care l-am visat - zise. - De unde știi că e el? - Are în coama părului acel fluture de sidef... La cingătoare poartă o carte, pare-mi-se că-s versuri... - Și nu te-a atacat? - Nu, dimpotrivă, s-a speriat de moarte cînd m-a văzut. În clipa aceea afară se trăgea iarăși cu pușca. Opujić se ridică, privi peste marginea
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
cum zicea el glumind, călătorii din carantină se holbau îngroziți la fluturele de sidef care îi împodobea coama părului, adulmecîndu-i mireasma de nuc pe care o răspîndea în jurul său, iar Jerisena privea uimită la volumașul cu poemele lui Horațiu de la cingătoarea căpitanului. în vremea asta căpitanul era vesel și comandă cina pentru toată lumea din sală, inclusiv pentru ambasador care era servit în camera lui. în drumul său spre }arigrad ambasadorul francez luase cu el un secretar, iar căpitanul cinci călăreți în
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
cum știm, Prostia, acum despre „acei care se așteaptă la o faimă nemuritoare de pe urma faptului că scot cărți. Toți scriitorii de felul acesta, spune ea, îmi aparțin...” Despre călugări: „...râvnesc totul după o anumită regulă (...). Atâtea noduri să aibă sandala, cingătoarea să aibă culoarea cutare...” Etc. Nu e nevoie să fie călugări. Pot fi și mireni, când sunt și bucureșteni. T nu se duce o dată la biserică fără să se întoarcă certată că n-a respectat câte vreun articol din regulamentul
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
într-o ediție de popularizare a }iganiadei, semnată de Ion Manole (adică Roman) s-a dat drept portret al autorului epopeii, un desen reprezentându-l probabil pe un ienicer cu un coif uriaș și cu o tolbă de săgeți la cingătoare, o xilogravură pe care o inserase G. Călinescu în Istoria literaturii române (1941), în paginile despre Budai-Deleanu. Surprinde, de asemenea, faptul că portretul, clasic, al lui Antioh Cantemir, reprodus de G. Călinescu în istoria sa literară și chiar de DSR
Un nou dictionar by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10131_a_11456]
-
vedem shi nu e! tot astfel, cănd al nostru ned pieri în ziua lungă lumină stinsului amor ne urmărește încă! Aflai că are un motiv De nu e la taclale E la-ntilnire cu-n nou an Să-l prindă -n cingătoare De aceea, azi, acum, aici Să-i zicem o urâre: Să nedormesca în ani multzi, Si toti de sărbătoare! Să aibă tot ce altzii n-au! Să aibă ce-shi doreshte! Să aibă tot ce i-ar lipsi! Să fie ce
Cântarea Nedormiei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19070_a_20395]
-
publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. Mustește pământul, adie-a primăvară, încă, simt încleștarea anotimpului dalb, dar tot acest freamăt de viață primară, încolțește-n gând și scriu negru pe alb. Emoția mă strânge ca și-o cingătoare, zbaterea fluturilor nu se lasă așteptată și curge ca apa de munte, clipocitoare, iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă. Sunt ca o salcie pe un mal de poveste, mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinte și meditez la-cest început ce-nflorește, căci
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
în poezie. 10 Februarie 2017 - MIT Citește mai mult Mustește pământul, adie-a primăvară,încă, simt încleștarea anotimpului dalb,dar tot acest freamăt de viață primară,încolțește-n gând și scriu negru pe alb.Emoția mă strânge ca și-o cingătoare,zbaterea fluturilor nu se lasă așteptatăși curge ca apa de munte, clipocitoare,iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă.Sunt ca o salcie pe un mal de poveste,mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinteși meditez la-cest început ce-nflorește,căci primăvara nu
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
cele dinaintea mea sau după mine Când te tai în visele-aiurite și-ai să vrei Să te -acoperi peste răni cu smirne Vei ști să-nțelegi tu singur rostul, pașii grei Ale celor dinaintea mea sau după mine Și la cingătoare poartă negreșit mereu Ceasul adevărului cu tine Să verifici timpul irosit cu tine dragul meu Ale celor dinaintea mea sau după mine Referință Bibliografică: Celor dinaintea mea sau după mine (partea întâi) / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE (PARTEA ÎNTÂI) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385267_a_386596]
-
mâneci scurte și lungi care ajunge cu mult peste șolduri și din pantaloni lungi(...) Ei își învelesc picioarele într-un fel de stofe de lână(...) și, în loc de ghete, au niște tălpi care sunt legate în curele gingașe de piele. O cingătoare lată, asemenea de piele, ține scurta lor cămașă lipită de trup, care le servește și la păstrarea unui cuțitaș, și pentru atârnarea pungii cu bani și pentru amnar, iască și tutun, căci acestuia din urmă îi sunt foarte devotați“. Concert
Agenda2005-17-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283600_a_284929]
-
te mai înfățișezi până nu îți scoți din cap polonicul! Feciorul își lăsă fruntea în piept și părăsi palatul tatălui său, fără a-și lua rămas bun de la nimeni. Împăratul îl privea de la fereastră cum se depărtează de împărăție. La cingătoare purta un polonic și o lingură de lemn, care se legănau în ritmul pașilor prințului. Măcar dacă în locul lor ar fi avut o sabie și un pumnal, se înfurie și mai mult Adi-Badi al Patrulea, hotărât să nu se mai
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
floare de sulfina măndra-n brațe să mă țină Să mă miroasă mereu și să-i spun că sunt tot eu... Fă-mă ac cu care coase și fir negru de matase Pănză-nălbită de în să-i stau în poala puțin . Cingătoare strănsă-n brâu poalele să i le tiu , Ie-nflorată și dragă ori pe buze să-i fiu fraga... Fă-mă lacrima ce-i curge pe obraz atunci cand plânge , Zâmbetul de e voioasa ,vocea când e furioasă . Fă-mă Doamne ce
FA-MA DOAMNE ! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/385076_a_386405]
-
nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mustește pământul, adie-a primăvară, încă, simt încleștarea anotimpului dalb, dar tot acest freamăt de viață primară, încolțește-n gând și scriu negru pe alb. Emoția mă strânge ca și-o cingătoare, zbaterea fluturilor nu se lasă așteptată și curge ca apa de munte, clipocitoare, iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă. Sunt ca o salcie pe un mal de poveste, mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinte și meditez la-cest început ce-nflorește, căci
EMOŢIE DE PRIMĂVARĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385096_a_386425]
-
ei. - Hai, Norocel, să mergem să-i cerem iertare împăratului! Când ajunse în sala tronului, împăratul a tresărit de uimire văzând cum arată Mărțișor. Sigur l-a subestimat. Cu armura strălucitoare de culoarea nisipului, coiful argintiu cu încrustații sidefate, albăstrii, cingătoarea sclipitoare și cizmele cu reflexe sidefate, părea un luptător coborât din stele. Înfățișarea lui semeață îl descumpăni pe Soare-Împărat și era cât p-aci să-l trăsnească, dar se stăpâni. Îl fixă cu privirea, se încruntă și zise: - Ei, ce
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
piept buchetul de flori firave cărora le spuse: “Prefaceți-vă în chipeși flăcăi!” Din florile aruncate pe podea răsăriră mai mulți voinici, dintre care unul mai chipeș, înalt și subțirel, în veșminte și cizme albe, cu clopoței de argint la cingătoare, făcu o reverență, spunând: - Poruncă, stăpână! Primăvara zâmbi entuziasmată: - O, frumos flăcău, te numesc Ghiocel și fii primul meu vestitor! Ia-ți ceata ta și pleacă în țara lui Mărțișor să spuneți la toți că voi veni și bucuroși să
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton, La gât are papion. Nu știu dacă ați ghicit, Însă el a fost numit Să predea la școala mea Anu-acesta muzica. Și cum trece pe cărare Cântă, cântă-n gura mare
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382523_a_383852]
-
care se vedea doar vârful cizmelor de argint. Pe frumoasele-i plete vineții purta diadema de briliante și ametiste scânteietoare, iar pletele-i erau pudrate cu brumă. Pe umeri i-atârna, fluturând, o mantie violetă strânsă pe talie cu o cingătoare din bucăți de gheață sclipitoare, ferecate în montură de argint. Când o văzură, luptătorii rămaseră hipnotizați și se pomeniră strigând: - Trăiască frumoasa noastră împărăteasă! - Uraa! Uraa! Vânturile Lățoase sunau din trompete, iar împărăteasa... nu pășea, ci plutea pe deasupra luptătorilor fluturându
MĂRŢIŞOR-24 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382591_a_383920]
-
DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton, La gât are papion. Nu știu dacă ați ghicit, Însă el a fost numit Să predea la școala mea Anu-acesta muzica. Și cum trece pe cărare Cântă, cântă-n gura mare
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382665_a_383994]
-
peste tunica. În secolulal XVll - lea, costumul devine strâmt și aderent pe corp. Bărbații au împrumutat de la barbari pantalonii. Peste ei, purtau o cămașă în diferite culori: lungă până la genunchi, cu mâneci până la cot și strânsă la mijloc cu o cingătoare. Velică Georgiana VI C Referință Bibliografica: Vestimentația Evului Mediu / Gigi Stanciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1147, Anul IV, 20 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VESTIMENTATIA EVULUI MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383403_a_384732]