382 matches
-
și ciușcă în ea. Bea neamțul țuică și mânca gogonele murate. Că era meșter cumnatul meu ăsta, îl chema tot satul să le pună gogonele. Acum aruncă copiii cu pietre după el, sau le povestește sătenilor, la mat pentru o cinzeacă de țuică, cum îi strălucea, lui, ceasul acela, în noapte, că avea cadranul cu fosfor. L-au snopit din bătaie, pe Amza, țăranii, l-au dezbrăcat în pielea goală, l-au uns cu untură râncedă, baba Călina a rupt o
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
slab, cu capul mare, tuns zero și cu ochii căprui spre verde închis, rotunzi și iscoditori. Îl privea curios și oarecum mirat pe Amza, nu mai văzuse o astfel de arătare. Amza era o piticanie tuciurie, avea un metru și cinzeci și patru de centimetri și o sută douăzeci și cinci de kilograme. Era aproape rotund. Fața o avea transpirată tot timpul, iar transpirația îi era uleioasă și mirosea urât. A venit și vremea lui. Toți tremurau de frică , până și tac-su
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
când a fost trecut în rezervă, odată cu vântul schimbării din perioada de început a domniei lui Ceaușescu. A încercat să-l ajute să treacă peste handicapul înălțimii, pentru a se putea înscrie la liceul militar. P avea un metru și cinzeci de centimetri și treizeci și opt de kilograme, cât o oaie. N-a reușit, nu mai avea putere, era acum șef de aprozar. Plus că și P a reușit să și-l facă dușman pe procurorul X de la Procuratura din
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului NECUNOSCUTA... Mă aflam de câteva zile în acest oraș. Dimineața birturile acestea de cartier nu sunt aglomerate. De obicei vin obișnuiții, care își beau aici cafelele sau cinzeaca de rachiu sau rom. Cafengiii obișnuiesc să-și descânte cafeaua aburindă și apoi să plece. De câteva zile veneam aici dimineața să-mi iau micul dejun și apoi să plec la treburile pentru care venisem în oraș. În fiecare dimineață
NECUNOSCUTA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348095_a_349424]
-
bâză ar mai merge ... -Am auzit că ești membru al Academiei și profesor universitar! -Vorbește ... lumea ... -Las-c-ai studiat și-n Germania! -Le-am păpat mărcile și am venit acasă ... -Ești mare director! -Științific! Hai, lasă fleacurile că fac cinste cu o cinzeacă! -M-ai nimerit, că am ulcer ... -Am uitat că la crâșmă erai mereu chibiț ... -Nici tu nu făceai față! Hai să te pup ... Și am mai spovedit dintr-ale noastre, apoi nu-mi amintesc cum a plecat Iulică ... Știu doar de-
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
intra într-un butoi cu apă, deasupra căreia se turna benzină și i se dădea foc, spre a nu permite ieșirea, câteva minute bune, până când ardea combustibilul, se lupta cu un urs carpatin de doi metri și jumătate și două sute cinzeci de kilograme. „În afară de el, nimeni nu putea să lupte cu fiara”, mărturisește fratele său. „În timpul războiului”, își amintește acesta, „un caporal cazac, fost campion al Rusiei la lupte căzăcești, a zis că «Tarzan», adică fratele meu, nu poate fi mai
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
bune parbrizele? Păi unde ne-am putea expune mai bine, ca într-o vitrină veritabilă, colecția de cruciulițe, mătănii, mascote și alte talismane, dacă nu am avea parbriz? Și până la urmă, dacă stăm să ne gândim, o vizibilitate de treizeci - cinzeci la sută este arhisuficientă, nu? Așa că utilizați cu încredere parbrizul, pentru colecția voastră de chestii atârnătoare. Dacă se întâmplă să conduceți o mașină decapotabilă, nu uitați să vă mai faceți din când în când câte un selfie în timp ce șofați, așa
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
În budoare de mătase Dar ce folos să-ntindem mâna Numai la cele pentru trai? Palpăm ca orbii literele Braille Și totul ni se ia cu anasâna Se usucă sufletele noastre Izvoarele de apă vie seacă În alcoolul nostru din cinzeacă Purtătorii veșnic de dezastre Referință Bibliografică: Viață îngustă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VIAŢĂ ÎNGUSTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361804_a_363133]
-
și fără prea mult farmec, excluzând bineînțeles Dunărea ce-l scaldă pe toată lungimea lui. Ca toate orașele noi, este uniform, fără vestigii și tradiții, Orșova Veche aflându-se sub undele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Peste cinzeci la sută din populația lui este formată din țigani... Un mare neajuns, cel puțin pentru mine, îl constituie faptul că aici este zonă de frontieră, și încă una foarte căutată de cei care vor să treacă dincolo, iar eu cu
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
să mă resemnez și să-mi trăiesc viața asta monotonă, urmărind la TV telenovele insipide. -Acum aveți o anumită stabilitate financiară, vă este teamă, că prin divorț ați putea, să o pierdeți? -Da, este o realitate. Pentru o femeie de cinzeci de ani este greu, să o ia de la capăt; sigur, nu este imposibil, dar la mine încă lucrurile sunt bune. Și pentru a fi și mai bune, nu am, să mă gândesc de loc, la ce va face soțul meu
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
ale lumii, de altfel toată această lume multiculturală mă fascinează. Într-o seară mă întorceam spre casă într-un autobuz cu etaj, și atenția mi-a fost atrasă de o discuție purtată între o doamnă ce avea în jur de cinzeci de ani și un tânăr ce la un moment dat în timpul discuției a spus că are treizeci de ani. Erau români amândoi. La început tânărul a vorbit câteva minute bune la telefon, de fapt i-a ținut un mic discurs
ÎN CĂUTAREA UNEI VIEȚI DECENTE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366274_a_367603]
-
deschis că m-am tot gândit, preț de mai multe zile cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de Preasfinția Voastră acum, la acest mărit și cinstit ceas aniversar, al împlinirii a cinzeci de ani de viață pământească, trăiți și petrecuți în ogorul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos - Arhiereul cel veșnic, pe care-l slujiți cu atâta vocație, dăruire, devotament, dragoste și abnegație de foarte mulți ani!... Constat, cu oarecare strângere de
EPISCOPUL IUSTIN SIGHETEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366743_a_368072]
-
de ultima speță. Aici am reușit să mă așez la o masă și un fel de ospătar destul de tânăr, îmbrăcat numai într-un pulover m-a întrebat; - Ce vrei moșule? - Ceva de băut zic eu destul de timid. Aș vrea o cinzeacă de votcă vietnameză. Improvizatul ospătar s-a uitat mirat și lung la mine! - Omule de unde vii? De votcă din asta nu am auzit, dar pot să te servesc cu un rachiu sau poți comanda altceva. - Havana Club aveți? Întreb eu
DEGHIZAT, CĂUTÂND UN LOCAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361644_a_362973]
-
cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezi, ce demult le auzii de la Hâtru lu’ Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și la urmă mă-ntreba: - “Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
cu bănat, că tot prostu' mi-e-nsurat, bun să fii, de poți să scrii și aceste poezii, ce demult le auzii de la Hâtru lu’ Coșciug care se cinstea-n amurg. Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, și la urmă mă-ntreba: Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți mai spun și altă dată... una mult mai
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
vrei să te mântui Hristofore, trebuie sa mărești nevoințele tale călugărești. A doua zi de dimineață am plecat din mănăstire. M-am dus la muntele Sinai, fără să iau ceva cu mine, decat haină ce purtăm. După ce am trăit acolo cinzeci de ani in asceza, am auzit o voce care mi-a spus: - Hristofore, Hristofore, du-te în chinovia ta, în care bine te-ai nevoit ca să te sfârșești acolo împreună cu părinții tăi! Nu după multă vreme după ce mi-a povestit
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
multe cere În budoare de mătase Dar ce folos să-ntindem mâna Numai la cele pentru trai? Palpăm ca orbii literele Braille Ori ca sultanul orb cadâna Se usucă sufletele noastre Izvoarele de apă vie seacă În alcoolul nostru din cinzeacă Purtătorii veșnic de dezastre Referință Bibliografică: Se usucă sufletele noastre / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SE USUCĂ SUFLETELE NOASTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350989_a_352318]
-
de muncă. El este dr. ing. Mihail Lupu, un tânăr de 38 de ani, care a pornit o investiție cu paisprezece angajați, pentru ca în prezent să asigure pâinea din ce în ce mai greu de câștigat în pustiitul oraș Buhuși, pentru mai mult de cinzeci de oameni. Absolvent al Universității de științe agricole și medicină veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, domeniul Științe agricole și silvice-zootehnice, doctor în zootehnie, cu pregătire de cadru didactic, Mihail Lupu a repornit o fabrică, într-un loc dintre o
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
să îngheți în ierni de așteptări și doruri Și tot n-ai sa-ntelegi durerea mea cea mare. Tu esti un vechi ziar uitat pe-o masă Într-un vechi birt cu mușterii săraci, Care intre-o tigare și-o cinzeaca Joacă la riscă ultimii pitaci. Ești emigrant prin gândurile mele Și te mai răsfoiesc din când în când, Nu meriți să îmi călci nicicând hotarul Și nici să zăbovești la mine-n gând. Ai pariat iubirea si-ai pierdut amarnic
EMIGRANT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352123_a_353452]
-
radioul, televiziunea și internetul. Elisabeta Iosif: Scriitorul Constantin Ene s-a format în experiența a două secole de civilizație: cel care a trecut și cel care a început de aproape un deceniu, ultima perioadă condensând o activitate literară desfășurată în cinzeci de ani de creație. Spun acest lucru și pentru că, acumularea unei experiențe a declanșat talentul de organizator al unui manager cultural, care a reunit talente, care a creat o institutie literară de talie mondială, „de expresie română de pretutindeni”, cum
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
să scrii și aceste poezi, ce demult le auzii de la Hâtru lu' Coșciug, care se cinstea-n amurg... când c-o țuică ori pelin, și vorbe la pahar plin: „Neică, dacă ne pilim, Sigur ne îndrăgostim, Mai pupăm câte-o cinzeacă Și de dor o să ne treacă, Iar de vine DRAGOBETE, Ăsta..., ne duce la fete.” Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, uneori un dorobanț, dar nu se culca în șanț, după care mă-ntreba
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
pahar plin: „Neică, dacă ne pilim, Sigur ne îndrăgostim, Mai pupăm câte-o cinzeacă Și de dor o să ne treacă, Iar de vine DRAGOBETE, Ăsta..., ne duce la fete.” Când de dor voia să-i treacă, mai golea câte-o cinzeacă, uneori un dorobanț, dar nu se culca în șanț, după care mă-ntreba: - "Îți plăcu povestea mea? Dacă da, te-aș mai ruga, fă comandă dumneata, că nu strică-un dorobanț; frică n-ai, nu cad în șanț... și-ți
DE „ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354990_a_356319]
-
Cezar, cînd îi povestise că îl mai văzuse, zîmbise doar cu blîndețe și o mîngîiase pe cap, ca pe un copil care are prea multă imaginație ... Dar nu, își spunea ea, asta nu era imaginație, îl vedea aievea, avea vreo cinzeci de metri lungime și era gros cam cît autostrada pe care o zărea din autobuz cînd treceau peste pod. Cilindrul stătea acolo, silențios și grav, atîrnat parcă de niște fire nevăzute și, deodată, o rază s-a desprins din el
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
umanitatea amintiri de familie mai jos de bunici și uneori nici despre aceștia prea multe, pentru că, uite, numai stră-străbunicii noștri au avut treizeci și doi de părinți, șaizeci și patru de bunici și o sută douăzeci și opt de străbunici și douăsute cinzeci și șase de stră-străbunici ... și, atunci, ia gîndește-te, noi al cărui străbun îi moștenim numele? Și ce are numele nostru atît de glorios în el, ca să ținem morțiș să nu se piardă?! Vrei să-ți calculez cîți stră-străbunici au avut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
televiziunea și internetul. Elisabeta IOSIF: Scriitorul Al. Florin Țene s-a format în experiența a două secole de civilizație: cel care a trecut și cel care a început de aproape un deceniu, ultima perioadă condensând o activitate literară desfășurată în cinzeci de ani de creație. Spun acest lucru și pentru că, acumularea unei experiențe a declanșat talentul de organizator al unui manager cultural, care a reunit talente, care a creat o instituție literară de talie mondială, „de expresie română de pretutindeni”, cum
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]