135 matches
-
pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta de cetaș. Ca și particularitate, Ceata din Lisa colindă îmbrăcată în recăl, un suman de lână negru, lung și foarte călduros. Desigur, cioarecii fac parte din costumul popular, precum și cizmele înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept, iar restul cetașilor doar câte una, care coboară de pe umărul stâng pe șoldul drept. După ce colindă Gazda, feciorii se îndreaptă către
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
între cei necăsătoriți, care, prin căsătorie erau obligați să iasă din rândurile companiei. În trecut, Junii Tineri, erau îmbrăcați în haine obișnuite românești: o cămașă albă, lungă până mai sus de genunchi, fără guler, cu mâneci lungi și largi. Aveau cioareci albi, strânși pe picior și erau încălțați unii cu opinci, alții cu cizme. Pe cap purtau pălării cu borul larg și calota rotundă. La brâu erau încinși cu șerpare late „ghintuite”, în care purtau pistoale. Purtau mustăți mari, răsucite în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Astăzi ei poartă o cămașă albă, cu crețuri, lungă până la genunchi, peste care pun un „flanel” cu mâneci, acoperit de un „laibăr” și de un „spențer” (haină și jachetă) de culoare vânăt-închis, cu nasturi de argint sau suflați cu aur. Cioarecii sunt tot albi, din dimie fină, iar în picioare, indiferent de anotimp, poartă cizme. Pe cap poartă pălării din catifea, împodobite cu panglici tricolore. Este o evidentă asemănare între acest costum și cel al românilor din ținutul montan al Orăștiei
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
care îl cunoscusem mai bine și mai îndeaproape, fiindcă îmi plăcea de el, semăna cu bietul Puloș, fără inocența acestuia, mă distra, mergeam adesea cu el la o berărie. Dacă și-ar fi scos pantalonii și și-ar fi pus cioareci, ar fi semănat cu un țăran. Chiar și era, ajunsese asistent la universitate nu știu prin ce mister, fiindcă un student bun știa mai multă carte decât el. Cu toate acestea, nimeni nu-l luase la ochi, iar studenții îl
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au Împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața, i-au adus haine țărănești și opinci. Și chiar i-am atras atenția să nu scoată din cioareci mâinile, că se vede că nu-i țăran... Cum a decurs procesul? Sentințele era deja stabilite... Noi am fost ca niște manechini. La sfârșit, mama m-a Îndemnat să spun un cuvânt de Încheiere, să atrag atenția că am un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după un kilometru, ce mi-o venit, să mă Întorc... fără nici un motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o copită, ca o loază, puiule! Portretul fotbalistului vândut, la tinerețe! Boier Bibescu! Boier Bucă! Anesteziat, cloroformizat, lobotomizat, cu bășini, ce era la brăcinaru' tău! Fagure! completează Dănuț. Copilaș drăgălaș, având curu' plin de caș! À propos, ți-ai uscat cioarecii? Nu schimbați vorba, dă înapoi Sile, prins în off side. Păi, dacă e odrasla lu' Coco, măcar că io nu-mi aduc aminte să fi alăptat sau să fi fost gravidă golanca, înseamnă că sigur trebuie să-l bem pe autor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
A nu rămâne după noi oricât de puține informații despre cei care au trudit În vremuri nu tocmai ușoare, ar Însemna o lașitate pentru noi, care am descălțat cei dintâi opincile și am Îmbrăcat straie nemțești, renunțând la suman și cioareci, la cămășile de in și la ițari, care am Înlocuit amnarul și iasca cu bricheta și aprinzătorul electric. Cu aceste gânduri, care-mi dau neliniști, m-am hotărât să Întrerup pentru o vreme lucrul la un roman, ce-l numisem
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cartofilor nici femeile nu erau scutite. Tot acum se semăna inul și cânepa din care gospodinele aveau să țeasă pânza atât de necesară hainelor de Îmbrăcat pentru Întreaga familie, după cum tot atât de folositoare era lâna oilor din care țeseau sumane și cioareci, ițari și prigitori pentru zile de duminică. În răstimpul dintre arat și prășit, să nu credeți că țăranul se odihnea. Fânețele trebuiau curățate de pietre și crengi, de mușuroaie și de jnepeni. Curățate la timp de către țărani, le era ușurat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
scoarță, ori la măsurarea lemnelor tăiate. Toate aceste munci le făceau țăranii din sat pentru a mai câștiga un ban. Nevestele acasă Înălbeau pânza țesută iarna și apoi croiau din ea cămăși, izmene și ițari, iar bătrânele țeseau pănura pentru cioareci și sumane, brâie, prigitori și bârnețe, colțuni, mănuși și obiecte pentru iarnă. Tot acum se țeseau covoarele, pânza pentru traiste și ștergare. Totul se făcea În casă. Și copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
din el pânza. Era pe atunci o vorbă: femeia vrednică trebuie să Îmbrace casa din fus. Și acesta nu era puțin lucru. Toți membrii familiei, de la bătrâni la nepoți, purtau cămăși de in, izmene din cânepă, iar pentru ițari, suman, cioareci, prigitori și covoare se folosea lâna. Începând cu secolul douăzeci sumanele au fost Înlocuite cu așa zisele căputuri care imitau parțial moda nemțească. Pentru toate acestea responsabilitatea revenea femeii, și nu era ușoară. Nevestele tinere cu piciorul legănau pruncul aflat
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Întârzia măcar un ceas! Dar tu n-auzi cum zurăie? Îl mustră nevasta, trezită și ea de neastâmpărul ceasului. Du-te și dă de mâncare la boi că acuși trebuie să pleci! Fără să mai protesteze, bărbatul Își trase repede cioarecii pe el, Își băgă picioarele În ciubote și, după ce Își trase cușma pe cap și Își puse cojocul pe spate, se duse la grajd să dea de mâncare la boi. A nins ceva azi-noapte, constată el după ce păși de pe prispă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai Încet că scoli toată casa. Bucuros că-și găsi Încălțările, badea Mitru, după ce-și frecă puțin obielele să se mai Înmoaie pentru a nu-l supăra la picioare, Își Înveli În ele cu grijă picioarele până sus peste cioareci și, după ce-și trase opincile, le legă atent cu sforile cele puternice Împletite cu păr luat din cozile cailor. Își luă apoi șerparul și bunda după care se duse În cămară să-și caute ceva de merinde. O bucată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
semn de mulțumire pentru aceste bucate dăruite de Dumnezeu și apoi badea Mitru Începu să Înghită bucătură după bucătură din slănină, ceapă și pâinea scoasă din cuptor numai cu o zi Înainte. Când termină, șterse cu grijă lama briceagului de cioareci, o Închise și o puse cu grijă În buzunarul de la bundă. Dădu apoi peste cap așa dintr-o dușcă Încă un pahar de palincă, se ridică și, după Încă două cruci, Îmbrăcă căputul cel gros, Își trase cușma pe urechi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața i-au adus haine țărănești și opinci. Și chiar i-am atras atenția să nu scoată din cioareci mâinile, că se vede că nu-i țăran... Cum a decurs procesul? Sentințele era’ deja stabilite... Noi am fost ca niște manechini. La sfârșit mama m-a îndemnat să spun un cuvânt de încheiere, să atrag atenția că am un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
după un kilometru, ce mi-o venit, să mă întorc... fără niciun motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am întors, m-am urcat în pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată când presimțeam ceva dormeam îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat în culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s înconjurat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Paștelui naște ușor. Limbă afumată e bună de facere ușoară. Femeia îngreunată se pune cu pîntecele, ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Capitolul I" Areopagtc "Areopag" Deci discuta în sinagogă cu iudeii și cu cei credincioși, și în piață, în fiecare zi, cu cei ce erau de față. Fapte 17, 17 Teologia pentru Morometetc "Teologia pentru Moromete" Putem muta un om în cioareci în Academia Română? Nu știu. Și eu am trăit zăpăceala asta. Nu poți absolutiza țăranul. Îl poți iubi că e viguros și e român. Petre Țuțea (1902-1991) Gazeta, între sinod și șezătoaretc "Gazeta, între sinod și șezătoare" Am avut în scurta
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Cartea a doua Antropologia omului bucureștean Apariția și formația eroului În putredul sfârșit de veac XIX și prea temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci gustă Menuetul lui Beethoven. - Un părinte exagerat și o mamă duioasă, cu bun-simț ardelenesc. - Bestiile pedagogice ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc, pezevenglâc și curvăsărlâc În mahalaua noastră deocheată. - Liceul și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
școala de veloci pedie din bulevard [să-l pună] să Învețe nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu știința buchiilor Învățată cu degetul pe nisipul din tinda bisericii și purtând acum, În locul cămășii pe dinafară, [al] cioarecilor și al opincilor de acasă, pălărie tare, cravată lavalieră și ghete de ghems cu gumilastic; bănuindu-l, până În ziua de azi, că va fi avut totuși, În sângele lui de munteni, câțiva stropi din cel al „grecului de la Mălureni“, veneticul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care vă târăște, prostite, prin hotele dosnice cu dormeuzele poluate și cu noptierele duh nind [...]. O manieră, de pildă, ca a acelei ilustre a noastră prietenă, călătoare mistică și pasionată printre „ciobanii de la munte cu ștoagăru până n ghenunche“, cu cioarecii lăsați până din jos de buric, fără izmene pe ei, cu cămășile muiate În zăr și barba țăpoasă: Aoleo, cioarecii mei, Dârlii, dârla, Cum se uită la femei Dârlii, dârla, și fomeile la ei, Dârlii, dârla, Să vadă ce joacă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a acelei ilustre a noastră prietenă, călătoare mistică și pasionată printre „ciobanii de la munte cu ștoagăru până n ghenunche“, cu cioarecii lăsați până din jos de buric, fără izmene pe ei, cu cămășile muiate În zăr și barba țăpoasă: Aoleo, cioarecii mei, Dârlii, dârla, Cum se uită la femei Dârlii, dârla, și fomeile la ei, Dârlii, dârla, Să vadă ce joacă-n ei, Dârlii, dârla. Asta se cheamă, vezi bine, În graiul nostru ciobănesc, a avea dănănaia „de potecă“, dovada, aș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]