135 matches
-
îndră- gostise de mine, fiindcă îmi spunea "domnișorule" și avea grijă să nu mă simt printre streini, îmi făcea patul, îmi punea mâncare în farfurie... Ca s-o văd la joc, luată de acel flăcău cu cizme bine lustruite peste cioarecii lui strânși pe pulpe, (mă întrebam cum dracu îi trăgea pe picioare) mândru, cum să nu, blond ca și ea, cu tundră sură, ce să mai vorbim. Se ținea de el răpită, pierdută în vârtejul dansului, prea strâns lipită de
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
i), nădrag(i) Vestimentația masculină de la brâu în jos poartă diverse nume în română. Termenului pantalon(i), cel mai cunoscut, îi corespunde, în registrul stilistic popular, cuvântul nădrag(i). Alte denumiri, mai puțin cunoscute, unele învechite, ieșite din uz, sunt cioareci, șalvari, ceacșiri, poturi, meșini (sunt, mai ales, termeni de origine turcă, pătrunși odată cu alții, numeroși, ce denumeau diverse obiecte de îmbrăcăminte orientală). La acestea, se pot adăuga alți doi termeni: ițari, format pe teren românesc de la iță (< lat. litea) la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care îl cunoscusem mai bine și mai îndeaproape, fiindcă îmi plăcea de el, semăna cu bietul Puloș, fără inocența acestuia, mă distra, mergeam adesea cu el la o berărie. Dacă și-ar fi scos pantalonii și și-ar fi pus cioareci, ar fi semănat cu un țăran. Chiar și era, ajunsese asistent la universitate nu știu prin ce mister, fiindcă un student bun știa mai multă carte decât el. Cu toate acestea, nimeni nu-l luase la ochi, iar studenții îl
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu ce fel de ființă aveau de a face. Mai văzuseră ei negri, că mai umblaseră prin lume, dar chip de cioban cu fața lustruită cu Vax Albina, buzat și cu un păr sârmos ca un Masai de Tanganica, cu cioareci de pănură și cu șerpar de Avrig peste cămașa cu cusături de Drăguș, nu le mai fusese dat să cunoască. Și numai ce trecură de Halta Viștea că Ion, vorbăreț cum știm că-i este firea, nu se mai abținu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
c-o apărut o fătuță, numai cu o cîrpă pe șolduri, încolo goală cum o fătat-o mumă-sa, și minteni o-nceput să țopăie, când încolo, când încoace. Și numai ce-o apărut din cealaltă parte un ficior, cu cioareci subțiri strânși pe el de mai că i se vedeau bucile, și numai ce-o prinse pe fătuță și începu s-o smotocească, și s-o arunce în sus ca pe o pernă și ea-i cădea oblu-n brațe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a mînca cu zgomot celar cămară, casă dosnică chelteu coș de nuiele fără toartă cheptar vestă din piele de oaie, miel chimodie de râsul lumii chindeu ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca de un pom, un gard, un zid ciricăi(a) a bate la cap, a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe curele din păr de capră, cu care se leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
două, baba mea o să-ți lecuiască rana, că știe ea niște buruiene de leac. Și-amu dă-mi hainele și semnele Măriei tale, precum și vreo doi feciori din garda Măriei tale, iar Măria ta rămâi în locul meu, în sumanul și cioarecii ăștia. Că nimeni nu te-o ști. Și io oi strânge pe toți feciorii și bărbații din plaiuri, din munți și de la sălașe și-i lua Măria ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața i-au adus haine țărănești și opinci. Și chiar i-am atras atenția să nu scoată din cioareci mâinile, că se vede că nu-i țăran... Cum a decurs procesul? Sentințele era’ deja stabilite... Noi am fost ca niște manechini. La sfârșit mama m-a îndemnat să spun un cuvânt de încheiere, să atrag atenția că am un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
după un kilometru, ce mi-o venit, să mă întorc... fără niciun motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am întors, m-am urcat în pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată când presimțeam ceva dormeam îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat în culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s înconjurat de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
comunist pe șosea, stam drept pe prag, ca să nu râză de mine... Vecinu’ Șerban a spus că-mi pune capu’ la înaltă tensiune, că are un stâlp în grădină. Să nu-mi ajute Dumnezeu dacă!... <<Mă duc să-mi dau cioarecii jos, că vorbește Tuța Rizea la Televiziune!...>>” Păncescu se-ntoarce cu furca... “S-a-mpângărat turma” - Am avut doar cinci pogoane de pământ. Mi-au dat un hectar de pădure și-a tăiat-o lumea din sat. Cui să spui? Cine mă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
caise luptă de la amiază până la căderea serii; apa le curgea pe grumaze și pe brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în vine. "Sari, mândruță! Sari, drăguță!" Brăcinarul mi s-a rupt, Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana, printr-un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în vine. "Sari, mândruță! Sari, drăguță!" Brăcinarul mi s-a rupt, Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana, printr-un rafinament cât se poate de modern a ceea ce noi am numit perfidie, este ispitită
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
partea de sus a pantalonilor. Fusta se lega peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Cartea a doua Antropologia omului bucureștean Apariția și formația eroului În putredul sfârșit de veac XIX și prea temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci gustă Menuetul lui Beethoven. - Un părinte exagerat și o mamă duioasă, cu bun-simț ardelenesc. - Bestiile pedagogice ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc, pezevenglâc și curvăsărlâc În mahalaua noastră deocheată. - Liceul și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
școala de veloci pedie din bulevard [să-l pună] să Învețe nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu știința buchiilor Învățată cu degetul pe nisipul din tinda bisericii și purtând acum, În locul cămășii pe dinafară, [al] cioarecilor și al opincilor de acasă, pălărie tare, cravată lavalieră și ghete de ghems cu gumilastic; bănuindu-l, până În ziua de azi, că va fi avut totuși, În sângele lui de munteni, câțiva stropi din cel al „grecului de la Mălureni“, veneticul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care vă târăște, prostite, prin hotele dosnice cu dormeuzele poluate și cu noptierele duh nind [...]. O manieră, de pildă, ca a acelei ilustre a noastră prietenă, călătoare mistică și pasionată printre „ciobanii de la munte cu ștoagăru până n ghenunche“, cu cioarecii lăsați până din jos de buric, fără izmene pe ei, cu cămășile muiate În zăr și barba țăpoasă: Aoleo, cioarecii mei, Dârlii, dârla, Cum se uită la femei Dârlii, dârla, și fomeile la ei, Dârlii, dârla, Să vadă ce joacă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a acelei ilustre a noastră prietenă, călătoare mistică și pasionată printre „ciobanii de la munte cu ștoagăru până n ghenunche“, cu cioarecii lăsați până din jos de buric, fără izmene pe ei, cu cămășile muiate În zăr și barba țăpoasă: Aoleo, cioarecii mei, Dârlii, dârla, Cum se uită la femei Dârlii, dârla, și fomeile la ei, Dârlii, dârla, Să vadă ce joacă-n ei, Dârlii, dârla. Asta se cheamă, vezi bine, În graiul nostru ciobănesc, a avea dănănaia „de potecă“, dovada, aș
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
înainte. - «Apoi de ce nu le-am lua-o înainte, mă Ioa’, dacă așe o propus tovarășul Hrușciov?», ar fi cârtit Gheorghe, nelipsitul lui pretin întru-toate. - «Dapoi numai de aceea, măi Gheo’, ca să nu bage sama capitaliștii ceia că ni-s cioarecii rupți în dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna noastră se întocmise lista neagră cu gospodarii cei mai buni, cărora comuniștii de paradă ai satului le lipise pe frunte compromițătoarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
începe încetișor, cântat, psalmodiat: "Prichindei, mititei, Spiriduși sprintenei, Căutați-l, Cercetați-l! Și de l-ați găsit Pe al meu iubit, De ursitori menit Foc să-i dați! Pe sus să-l umflați! Cu fiori, De subsiori! Și șoareci, Prin cioareci! Și furnici, Prin opinci! Să n-aibă stare! Nici alinare! La a ei chemare, La cuvântul ei, La ochișorii ei, La gurița ei, La inima ei, La trupușorul ei, La toate ale ei, Să n-aibă stare! Nici alinare! Până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Într-un fel sau altul, noi - care l-am găzduit, care i-au Împrumutat haine... De exemplu, ca să meargă din Arad până la Vața, i-au adus haine țărănești și opinci. Și chiar i-am atras atenția să nu scoată din cioareci mâinile, că se vede că nu-i țăran... Cum a decurs procesul? Sentințele era deja stabilite... Noi am fost ca niște manechini. La sfârșit, mama m-a Îndemnat să spun un cuvânt de Încheiere, să atrag atenția că am un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
după un kilometru, ce mi-o venit, să mă Întorc... fără nici un motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
roșii, poziționate în săritoare. În partea stângă, în câmp roșu, se află un brad. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cioban redat în întregime, văzut din față, având mustață, purtând pe cap o pălărie ciobănească, îmbrăcat cu cioareci, cu cămașă lungă care trece peste pantaloni, cu cojoc pe umeri, încălțat cu opinci, cu fluier așezat puțin oblic spre stânga la șerparul închis cu trei curele, ținând cu mâna dreaptă o bâtă poziționată oblic spre dreapta și înconjurat de
HOTĂRÂRE nr. 826 din 30 septembrie 2015 privind aprobarea stemelor comunelor Goleşti, Mihăeşti şi Vaideeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265601_a_266930]
-
oargă. Costumul bărbătesc. Vară, bărbații poartă pe cap clop din paie sau pălărie de postav, iar iarnă cușma. Cămașă este scurtă cu mânecă largă, fără guler și cu mânecări frumos ornamentate, gătii, pentru vară, care sunt largi, pana deasupra gleznei; cioarecii, un fel de pantaloni groși din lână, se poartă iarnă. Pieptarul este confecționat din piele de miel, asemănător cu al femeii și este cea mai deosebită piesă din portul popular al borșenilor. Traista, din fir de lâna, frumos ornamentata și
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
părul împletit și strâns într-un conci deasupra cefei (zadia de cap) năframa. Altădată încălțămintea femeilor a fost opinca. Azi, în anii 2000, ea este înlocuită cu ghete la femeile bătrâne și cu pantofi la cele tinere. Bărbații poartă opinci, cioareci (pantaloni țărănești de lînă, de pănură sau de dimie), cămașă albă, spăcelul negru și clopul de paie. Partea răsăriteana a satului, numită Mocira, dinspre râul Sălaj, este cultivată cu fânețe și cereale, predominând grâul, porumbul și alte păioase. Partea apuseană
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]