248 matches
-
Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin munți./ Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face./ Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de pe Valea Trotușului. Este alcătuit din cincizeci de membri, copii de la diferite școli. Au în repertoriu cântece de pe Valea Muntelui (cursul inferior al Trotușului): „Comănița”, „Floricica”, „Diminicioara”, „Horili”, „Pe Valea Agășului” și dansuri: „Cărășelul”, „Corăghiasca”, „Floricica”, „Hangul”, „Sârba”, „La oglindă”, „Ciobănașul”, „Rața”. Specific numai localității lor este cântecul „Pe Valea Agășului” compus de Maria Tătaru pentru Ansamblul „Mugurașii”: „Pe Valea Agășului, la, la,/Am deschis ochii întâi/Lângă părinții mei dragi/Muntele cu brazi și fagi./ Măicuța m-o legănat/Lângă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
tot mai tulburi și victoria sufletelor noastre asupra nevoinței de a fi a naturii foarte aproape, m-am gândit că este bine să public, ca pe un Avertisment, și această scrisoare de tranziție. * * * ROMÂNIA anului 2015 se află în ipostaza ciobănașului mioritic David sau, dacă vreți, inversând proporția, a Atlantului uriaș Evenor (descendent din Zeii Cei Mari de la Dunăre și născut din perechea primordială Uranus-Gaia, care i-a născut apoi pe Kronos, Principele, considerat întâiul rege atlant, și pe Neptunus - primul
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
tot mai tulburi și victoria sufletelor noastre asupra nevoinței de a fi a naturii foarte aproape, m-am gândit că este bine să public, ca pe un Avertisment, și această scrisoare de tranziție. * * * ROMÂNIA anului 2015 se află în ipostaza ciobănașului mioritic David sau, dacă vreți, ... Citește mai mult Foto: Geneză I (cupru electrolitic)Dragi prieteni,mai întâi va rog să primiți în sfântă sărbătoare a Izvorului Tămăduirii salutul meu tradițional: Cristos a-nviat!Și pe cel deja știut, cu care va
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
tot mai tulburi și victoria sufletelor noastre asupra nevoinței de a fi a naturii foarte aproape, m-am gândit că este bine să public, ca pe un Avertisment, și această scrisoare de tranziție.* * *ROMÂNIA anului 2015 se află în ipostaza ciobănașului mioritic David sau, dacă vreți, ... X. AGONIA UNIUNII EUROPENE (VOLUMUL 2) ÎN LOC DE INTRODUCERE - O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA), de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015. Foto: Soarele Atlanților din Carpați (șablon
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
veni la oi. Simbria lui era un milion pe săptămână, mâncare, băutură și un pachet de țigări la zi. Aflați pe-o tocătură de porumb, unchiu ne-a trimis într-o parcelă alăturată, să batem scaieții pentru a doua zi. Ciobănașul a dat cu entuziasm vreo zece minute, i-a ieșit sufletul și m-a abandonat. Ca să se afle în treabă, s-a apucat să adune știuleți de porumb pentru a-i dea la măgari. Care măgari mâncau liberi, cu oile
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
semănată în pământ bun este cel care aude Cuvântul și-l înțelege; el aduce într-adevăr rod: un grăunte dă o sută, altul - șaizeci, altul - treizeci. Evanghelia după Matei. Se spune că balada Miorița este emblematică pentru poporul român: atitudinea ciobănașului în fața morții exprimă resemnarea poporului român în fața istoriei. Blestemul nostru ca nație. E o viziune romantică. Mircea Eliade justifică atitudinea resemnată ca soluție de supraviețuire a românului într-o lume în permanență ostilă. Căci nu este o resemnare pesimistă ci
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
că fiul ei nu a murit ci este viu, s-a însurat cu mireasa sa, Biserica (definită nu ca instituție ci ca adunare a creștinilor) - fiică de crai pe-o gură de Rai. În plan socio-politic, teoria resemnării se destramă. Ciobănașul spune așa: ”și de-a fi să mor”, adică doar în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
mor”, adică doar în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Poporul român nu se dezminte nici astăzi de destinul său. Urât de toate neamurile pământului, invidiat pentru bogățiile sale, sabotat de vecini, victimă a comploturilor internaționale, acceptat în tovărășie pe piciorul de plai numai ca să fie doborât mai ușor, românul
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
gipan și bani fără număr, fără număr. Bucuroasă, dă un acatist și se prezintă cu evlavie la urne ca să iasă iar ăștia, că-s oameni cumsăcade, fură da mai dau și la biserică. În plan socio-politic, teoria resemnării se destramă. Ciobănașul spune așa: ”și de-a fi să mor”, adică doar în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
mor”, adică doar în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Caracterizarea ciobănașului mioritic o aflăm, mai întâi, în raport cu cei doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
doar în cazul în care complotul e încununat de succes, lasă un testament. Ceea ce nu înseamnă deloc că, gata, și-a acceptat moartea fără niciun fel de luptă. Din contră. Și spun ”din contră” având în vedere identitatea ciobănașului. Caracterizarea ciobănașului mioritic o aflăm, mai întâi, în raport cu cei doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu este economic
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
doi tovarăși de transhumanță. Aceștia pun la cale să îl asasineze pentru că e destoinic, voinic, are oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați și câini mai bărbați. Mobilul crimei nu este economic (însușirea avuției celui ucis), ci social. Prestigiul ciobănașului, statura sa, statutul social, îl fac de invidiat. Pe ceilalți doi nu îi oprește nimeni să țină mai multe oi, mai mândre și mai cornute, nici să-și învețe caii, nici să își selecteze câini bărbați. Problema este că nu
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
nume generic), duh îndrumător. E laie-bucălaie, adică neagră-cu obraz negru. Oaia neagră a turmei. Prin alăturare, stăpânul ei e oaia neagră a grupului, cel care iese în evidență, care se ridică deasupra societății. Din descrierea măicuței bătrâne, aflăm că ciobănașul e mândru (nu în sens de înfumurat), cântă la fluier (în lumea vechilor păstori, cântatul la fluier era la mare cinste; ciobanii fluierași erau preferați și chiar plătiți mai bine) și e arătos. O figură charismatică. Din modul în care
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
e bine așa cum se află, de ce să le tulbure cineva tihna, obiceiul? O fi rău cu rău, dar e mai rău fără rău. Prin simpla sa existență, prin faptul că demonstra că se poate mai bine, mai bun, mai altfel, ciobănașul reprezenta o amenințare la... stabilitate. Așa stând lucrurile, ”conștiința” îl sfătuiește pe ciobănaș să se ”răscoale”. În lumea ciobanilor, răscol înseamnă separare, ieșire din stână, din tovărășie, adică ruperea unei anumite rânduieli.) De data asta, pentru a se salva. Nu
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
fi rău cu rău, dar e mai rău fără rău. Prin simpla sa existență, prin faptul că demonstra că se poate mai bine, mai bun, mai altfel, ciobănașul reprezenta o amenințare la... stabilitate. Așa stând lucrurile, ”conștiința” îl sfătuiește pe ciobănaș să se ”răscoale”. În lumea ciobanilor, răscol înseamnă separare, ieșire din stână, din tovărășie, adică ruperea unei anumite rânduieli.) De data asta, pentru a se salva. Nu aflăm din baladă dacă o face sau nu, dacă scapă ori ba. Știm
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare () [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
Oh, da! Se foiau că nu aveau versurile, dar până la urmă le-au găsit pe internet. Aflu că Sakura înseamnă cireș japonez, și cântecul este despre copacul în floare; absolut superb, nu doar cireșul, dar și melodia. Eu am cântat “Ciobănaș cu trei sute de oi”. Simplu, melodios, frumos. Mie mi-a mers la suflet, mai târziu aveam să aflu că și altora. La cererea publicului, va trebui ca la următoarea întălnire a grupului să interpretăm mai multă muzică populară românească. Plăcerea
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
turmă sau le folosesc pe post de iscoade: ele știu tot timpul unde o duce turma mai bine. Primul rege menționat în Biblie e Saul. Pentru că nu poate stăpâni poporul, Stăpânul îl schimbă. În locul lui îl unge pe David, un ciobănaș! El a devenit regele emblemă al Bibliei. De ce un cioban? Pentru că un cioban știe cel mai bine cum trebuie condusă și exploatată turma. În fapt, odată domesticiți, oamenii trebuie stăpâniți și exploatați cât mai eficient. Poporul ales e primul popor
Teoria ciobănească a conspirației () [Corola-blog/BlogPost/337856_a_339185]
-
viață aspră, o luptă cu adversitățile naturii, căreia trebuia să-i pătrundă tainele și pe care trebuie să și-o apropie. În fața lui se deschide o lume nouă, destinată bărbaților, pasionanta și emoționantă, cu ademeniri și primejdii la tot pasul. Ciobănașul visa, de pe atunci, să treacă dincolo, „în țară” și numea vama dintre Transilvania și Muntenia, „granița drăceasca”. Se întreba el: „cine a mai vazut granița prin mijlocul țării? ”, granița care a separat românii doar politic și adminitrativ pentru că sufletul și
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
se sloboade,bătând aerul spre ei, Mica fiinta-n iarbă cade,ruga moartă către zei. Urlet sfâșiind pădurea,jalnic hohot de durere, Calau hâd salța securea,maica-i numai o părere. Doina tristă se aude,dintr-un fluier fermecat Cântă ciobănaș de munte,dor amarnic,ne-mpacat. Către stana se îndreaptă,far' de a ști că în acel crâng Intamplatu-sa o faptă,grozăvie pe pământ. Se opreste-nmarmurit lângă cele două ființe, Numai puiului-i sortit să mai afle suferințe. Îl
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
de daci, copii și tineri din localitate. Câștigătorilor li s-au acordat premii de către Asociația Cultural-Creștină „Iustinian Teculescu”. Participanților la sărbătoare li s-a oferit un spectacol de cântece și dansuri populare românești, susținut de formațiile artistice „Junii Voineștiului” și „Ciobănașul” din Voinești,” „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului, „Țara Vrancei” din Focșani, de soliști vocali: Costea Cristina, Bârlă Alexandra, Săndulea Ana, Chelemen Paul, Baciu Alexandru, Maria Murgoci etc. Tinerii din ansamblurile locale au fost acompaniați la orgă de Săndulea Ioan Laurențiu
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
absența unui detaliu esențial și definitoriu din perspectiva viziunilor unui organ de administrare publică locală de nivelul întâi: Primăria comunei Parcova este abonată, de ani buni, la săptămânalul „Literatura și Arta”, a relevat, Primarul Marcel Snegur, membru al Formației Folclorice „Ciobănaș de la miori” de la Căminul Cultural „Dumitru Fusu” din localitate. Frumusețea și autenticitatea repertoriului, precum și talentele acestui ansamblu, au cucerit pe orice plastician, critic, jurnalist sau oaspete de onoare al acțiunii „Parcova-2016”. Omul pentru artă sau arta pentru om? Am avut
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
că ar fi sacrificat caracterul viril al textului. S-a început atunci căutarea de noi variante, apoi s-a pretins că s-au găsit noi interpretări științifice pentru a sublinia valoarea documentară a Mioriței. Cîțiva critici au văzut în moartea ciobănașului, concepută ca o adevărată nuntă, manifestarea unui vechi substrat trac, alții au aflat aici marca unei culturi ortodoxe. În De Zalmoxis à Gengis Khan (Paris, 1970), Mircea Eliade face un bilanț al acestor studii și revenind asupra orientărilor istoricilor, folcloriștilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eroul ajunge în cer (în paradis etc.) urcându-se pe un copac miraculos (sau plantă) care crește până la „toartele cerului”. Foarte răspândit în Europa (37, p. 302), acest tip de basm este bine reprezentat în România prin povești ca Piciul ciobănașul și pomul cel fără căpătâi (P. Ispirescu), în care eroul, în vederea ascensiunii, cere să i se dea „nouă colțuri de prescură, nouă pahare de vin și nouă barde” - tipică dotare pentru o călătorie în „lumea de dincolo”. Pe măsură ce urcă pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de basme scrise de I. Unele dintre ele sunt cele mai vechi variante românești ale unor motive universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]