248 matches
-
plece, îi prezice că într-o zi își va aminti de ea. Iar ea va fi atunci dispusă să-l ierte (S.: "Wie hat' ich das erworben": Ce-am făcut eu să merit asta?) "O vale lângă castelul Wartburg." Un ciobănaș paste oile în timp ce cânta ("Frâu Holda"). Se apropie pelerinii care sunt în drumul lor spre Romă. Tannhäuser cade în genunchi în fața lor și cere să se alăture grupului (Cr.: "Zur dir perete ich": Către tine mă duc), cănd dintr-o dată
Tannhäuser (operă) () [Corola-website/Science/336757_a_338086]
-
de pictură și icoane pe lemn 1994, 1995, 1997-cu vernisajul vineri-19 Decembrie "Icoane pe Lemn" din Craiova Galeriile Volard's, 1998, 2000, 2001, 2002. Artistul în perioada să de creație se remarcă și prin sculpturile sale dintre care amintim Ciobănaș cu Fluier, Măști, Dracula, lucrări aflate în colecții private din România și Italia. Tot din portofoliul de creație mai trebuie amintit și faptul că artistul, în perioada comunistă, dat fiind faptul că produsele electronice audio Hi-Fi nu puteau fi procurate
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
județul Suceava, Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George Coșbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc. Au fost interpretate cântece și dansuri de pe tot cuprinsul țării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănașul”, „Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
din București, ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății Tinerimea Artistică, de la Salonul Universul, din 8 - 30 noiembrie 1931, expune două lucrări: “Letiția
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
ridicat în 1908. O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății Tinerimea Artistică, de la Salonul Universul, din 8 - 30 noiembrie 1931, expune două lucrări: “Letiția” - bust din
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
O serie de lucrări sunt: “Păstor”, “Cosași”, “La fântână”, “Încărcător în port” (toate, statuete în bronz, 1913), “Mărășești - 6 august 1917”, “Bust de copil” și “Puțin repaus” (statuete din bronz, 1926), “Soldat în atac” (gips), “Ciobănaș călare”, “Ciobănaș în repaus”, “Ciobănaș”, “Bust de copil”(bronzuri) și “Bust - portret”al Mariei G.D. Mirea, soția fratelui său, pictorul G.D. Mirea (1928). La Expoziția Societății Tinerimea Artistică, de la Salonul Universul, din 8 - 30 noiembrie 1931, expune două lucrări: “Letiția” - bust din marmură și “Puțin
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate, pictura murală din
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
al lui Nicolae Grigorescu, tematica idilic rurală a rămas istoriei prin picturile "În codrii Herței, Între nalbe, Floarea soarelui, Petrecere câmpenească, Culesul merelor, Fete în Bucovina, Două fete, Spartul horei, Pâinea cea de toate zilele, Țăran prânzind, La vatră, Secerători, Ciobănaș, Drum de țară, Fii pădurii, Nuntă în Moldova, La iarbă verde, Zi de sărbătoare, Ursarii" și o serie lungă de peisaje din Bucovina intitulate "Toamna" sau "Hore". În pictura religioasă a executat în plus față de cele enumerate pictura murală din
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
zidire și motivul zidirii. Negru-Vodă împreună cu zece "„meșteri mari/Calfe și zidari”", într-un decor mirific, caută pe malul Argeșului un loc perfect pentru a construi o mănăstire cum alta să nu mai fie. Mergând astfel se întâlnesc cu un ciobănaș care le povestește despre un zid "„părăsit și neisprăvit/ La loc de grindiș/La verde-aluniș”". Ajungând acolo, voievodul decide să construiască o mănăstire unică în lume prin frumusețea și măreția sa. Astfel, el este hotărât să le ofere meșterilor averi
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gâsca”, „puricele”, care starneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se incheia cu mâncare, băutură și joc, sârba, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei.
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
secara. În anul 1987 înregistrează al patrulea album,cu 13 melodii ,album intitulat " La umbră unui agud",cu orchestră "Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cînd aud cucul cîntînd / Pe ulița satului / Trandafir crescut în fin / Ciobănaș de la miori / Mă duc Vineri pîn-la tîrg / Mîndruța,draga mîndruța / Maica măiculița mea / La armată merg feciorii / La fîntînă la răscruce / La umbră unui agud / Pe cel deal îndelungat / Cînd eram în sat odată / Sus pe deal,pe lîngă vie
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
în diversitatea spațiului. Obiectul pe care se ațintesc ochii este șevaletul pe care stă sprijinită una din ultimele lucrări ale artistului, neterminată: „La izvor”. Pereții sunt încărcați de picturi ale lui Grigorescu: „Autoportret”, „Apus de soare la Barbizon”, „Pastoriță stând”, „Ciobănaș cu turma”, „Care cu boi trecând un vad” etc. Uriașa tapiserie este probabil de factură franțuzească și datează din secolul al XVIII-lea. Piesele de mobilier sunt cumpărate de artist din Franța și se potrivesc foarte bine cu interiorul acesta
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
Față de motivele din nordul Franței pictate în tonuri intense, folosind pensulația energică, peisajele din România sunt realizate cu o tendință de a așterne o „surdină” ce se va accentua o dată cu scurgerea timpului. La bătrânețe Grigorescu pictează care cu boi sau ciobănași, reluând astfel subiectele sale de succes. Tehnica folosită dă posibilitatea artistului de a pune în evidență pe pânză vibrațiile sentimentului. Lucrările mai cunoscute ale lui Grigorescu sunt: „Mocan”, „Vatra la Rucăr”, „Evreul cu Gâsca”, „Case la Vitré”, „Andreescu la Barbizon
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
că și domnișoara Overman, dacă ar fi fost încă în viață, ar fi găsit-o frapantă, poate chiar atrăgătoare de citit și, fără îndoială, „interesantă“, cu condiția să-i fi acordat aceeași atenție neștirbită cu care-și trata vechii ei ciobănași bucolici, Browning și Wordsworth. Ce a găsit el, ce anume funcționa pentru el, e foarte greu de descris. Cred că e util să încep prin a vă arăta că Seymour iubea clasicul haiku japonez, din trei versuri a câte șaptesprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gașca”, „puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare, băutură și joc, sârbă, ciobănașul și rusasca fiind dansurile specifice zonei. Sărbători locale: 6 august "Ziua comunei" și hramul Mănăstirii Basaraba Tradiții locale: formația de fluierași din satul Sticlăria fanfara din satul Sticlăria formația de dansuri din satul Sticlăria artiști populari: * sculptură în lemn Bița
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a viziunii fiecărui pictor evocat; prin intermediul acestor rememorări, F. străbate o întreagă perioadă a artei românești, de la „zugravul de subțire” și „portretarul neamț” al începuturilor picturii de șevalet până la Carul cu boi și Ciobănașul lui Nicolae Grigorescu. Surprinzătoare e înclinația spre idilism de aici, mai ales dacă e pusă în comparație cu tonul aspru al poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
interpretarea Mioriței ca baladă a fratricidului românesc, pentru că nu rezultă de nicăieri că faptele presimțite, prevestite și transfigurate poetic s-ar fi Întâmplat cu adevărat. E mai curând vorba de presimțiri, temeri neguroase, iluminări asociate unei resemnări specifice reveriilor. Drept care, ciobănașul solitar, care se imaginează vorbind cu mioara lui, murind violent și căsătorindu-se alegoric Îmi apare - am scris undeva - ca unul dintre intelectualii români arhetipali. Pledez, prin urmare, pentru pluralitatea sistemelor educative, pentru restituirea actului didactic și pedagogic către cei
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În urmă, tot o publicație literară (revista Tribuna)? Și asta doar pentru a Încerca să răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri specializate ale elitei. (Una dintre interogațiile formulate atunci a fost dacă nu cumva cei trei ciobănași sunt o Întruchipare autohtonă a ideologiei indo-europene tripartite evidențiate În lucrările lui Georges Dumézil.) Mămăliga S-a Întâmplat un fapt mirabil. Deși porumbul a ajuns târziu (prin secolul al XVIII-lea) În teritoriile locuite de români, el a cucerit imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
excluse locurile memoriei de factură tragică, de exemplu? Sau nu poate exista un loc al memoriei care să adune În el o anumită tensiune tragică? Ovidiu Pecican: Am Început prin a vă citi un comentariu tocmai despre un asemenea loc: ciobănașul care piere, asasinat. Am trimis și la o altă tragedie, cea a meșterului Manole, dar Înainte de asta a Anei lui Manole. Acestea nu lipsesc În nici un caz, dacă sunt validate de memoria colectivă. Și mai găsim și altele. La urma
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dat colț fraged și nou. Zăpada plânge În șopotul pâraielor. Șirurile negre de cocori s-au Întors În țară. Albinele umplu natura cu zumzetul lor fermecător. Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună voios: "Primăvară, primăvară, Aduci bucurie-n țară!" Ghilușcă Ionela - cls. a Il-a E Coțofana lacomă Odată, coțofana și-a pus În gând să scoată mulți pui. A făcut ea câteva ouă
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
întrebat, Prin pădurea rară, Cu inima amară, Prin pădurea deasă, Cu inima arsă. Am spus că această variantă nu diferă „prea mult” de prima, din cauza celor patru versuri de început. Ele introduc un element nou față de chipul îndătinat al mamei ciobănașului. Sper să nu comit vreo exagerare, dar presupun aici schița unui portret de frumusețe formulat în două registre și prin versurile separate: „Trupușor de Dician”, „Trupușor de cuconiță”. Ambele vizează frumusețea fizică: „Mîndru ciobănel,/Tras ca prin inel”. Sub regim
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apelez doar la două, din cunoscuta antologie a lui Al. I. Amzulescu. Este vorba de baladele Mircea Ciobanul și de Oprișean. Ambele tratează tema recunoașterii dintre frați, învăluită în forme mitico-legendare, dar în evident proces de istoriere. Numele lui Mircea Ciobănașul se păstrează în titlu și pe parcursul narațiunii, însă este invocat într-un distih introductiv și Negru Vodă, ca să se mențină ambuguitatea legendă/istorie: Din oraș, din Cîmpulung, La poarta lui Negru-Vodă, (Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragă, Că-i d-un mic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
păstrează în titlu și pe parcursul narațiunii, însă este invocat într-un distih introductiv și Negru Vodă, ca să se mențină ambuguitatea legendă/istorie: Din oraș, din Cîmpulung, La poarta lui Negru-Vodă, (Genunchiat-a, frate, Genunchiat-a, dragă, Că-i d-un mic de ciobănaș). Unul dintre eroi este domnitor, celălalt, simplu cioban. Compoziția cuprinde două elemente semnalabile care se repetă și se amestecă în stilul narativ al speciei: o întîmplare năprasnică petrecută în timpuri imemoriale și care a dus la răzlețire și la schimbare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Elementele de limbaj sunt aluzive pentru a se lăsa impresia unui început de familie aleasă și dăruită în clipe augurale de către ocrotitorul divin; și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și început de domnie, fixată geografic și legendaro-istoric. Fratele de la domnie, din varianta în discuție, se numește Ciobănașul; celălalt joacă rolul păstorului bogat și gospodar, asemenea lui Dumnezeu din exemplele anterioare. Se resimte oarecare tautologie în onomastică: Mircea (din Mircea Ciobănașul), dincolo de radicalul mir, pare un (pre) nume consacrat pentru viața de stînă. Celălalt poartă cu discreție semne care încă îl mențin în anonimat: Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada. Mai criptice sunt cele trei versuri care urmează: Cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]