KorAP: Find »[drukola/base=cioban & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...131 >

3,274 matches

Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252

topite de dogoare, picături de apă se prelingeau pe jos. - Cum drac, băă, cogiocu tău nu-i ud? - Nu-i ud, că dorm cu grijă. Decât să stau în cojocul ud, mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or vinit

„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or vinit vo doauădzăci, c-atunci să-ndiesuia să să bage la oi ficiorii. Noa, le-o dat sara cogioacele șî dimineața, nainte de-a să scula, o trecut pe la fiștecari. Pe cari i-o

„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614

Într-o circulară ulterioară vom reveni cu informații privind formularul de înscriere, normele de redactare a textelor, contul Asociației Culturale „A. Philippide” și alte noutăți cu referire la simpozion. COMITETUL ȘTIINȚIFIC Rodica Albu (Iași, România), Vasilka Aleksova (Sofia, Bulgaria); Florin Cioban (Oradea, România / Budapesta, Ungaria); Dan Cristea (Iași, România); Codrin Liviu Cuțitaru (Iași, România); Wolfgang Dahmen (Jena, Germania); Danilo De Salazar (Calabria, Italia); Horst Fassel (Tübingen, Germania); Georgiana Gălățeanu-Fârnoagă (Los Angeles, SUA); Leonte Ivanov (Iași, România); Thede Kahl (Viena,Austria/ Jena

INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A XII-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI INTERNAŢIONAL ANUAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ofelia_ichim_institutul_de_f_ofelia_ichim_1370738388.html [Corola-blog/BlogPost/346285_a_347614]
Corola-blog/BlogPost/97259_a_98551

Ikandi Productions; Țară: Irlanda, 2011; Co-producător: Mobra Films; Durată: 87 minute Filmările au avut loc în totalitate în România pe parcursul a doi ani, filmul fiind realizat în co-producție Irlanda/ România. Filmul prezintă viața lui Nicu și a familiei sale de ciobani din Nordul Transilvaniei, a căror obiceiuri tind să se desprindă pe zi ce trece de valorile tradiționale, înlocuite acum de valorile unei lumi aflate într-o permanentă schimbare. Profundele transformări suferite de Europa de Vest în timpul ultimului secol - schimbări ale percepției, așteptărilor

Zilele Filmului Românesc 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2663/zilele-filmului-romanesc-2012 [Corola-blog/BlogPost/97259_a_98551]
Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746

Acasa > Stihuri > Nuante > TRADIȚII Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Țăranii noștri mai sapă fântâni trec hotare arcașii poienelor blânde cad stele pe cumpăna lumii plăpânde rămân să ierneze ciobanii la stâni țăranul poartă pe umeri ciulinii și brazda mireasma sămânței îi fulgeră-n trup cum macii din lanuri preiau tăișul și cazna amiezii de vară întoarsă sub plug Referință Bibliografică: Tradiții / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția

TRADIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Traditii_0.html [Corola-blog/BlogPost/361417_a_362746]
Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715

luaseră mai de pe la sfârsitul verii, când coborâseră cu căruțele la târgul cel mare ce se ținea de Sfânta Maria mică, vânduseră ciuberele, donițele, putinicile și ce mai ciopliseră ei din lemn și cumpăraseră grîu, porumb, bucate, cum le spuneau ei. Ciobanii vânduseră putine de brânză, caș închegat, urdă, strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre. Astea se vindeau mai bine, mai ales cergile, erau la modă acum în casele de la oraș. Mai

DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
putine de brânză, caș închegat, urdă, strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre. Astea se vindeau mai bine, mai ales cergile, erau la modă acum în casele de la oraș. Mai câștigați, ciobanii strânseseră și ceva bani la chimirul lat de piele , își puseseră oile la adăpost în saivane de stuf și acum așteptau iarna și sărbătorile, iar cei care aveau flăcăi de însurat și fete de măritat începuseră să trimită vorbe prin

DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
la adăpost în saivane de stuf și acum așteptau iarna și sărbătorile, iar cei care aveau flăcăi de însurat și fete de măritat începuseră să trimită vorbe prin interpuși, în câșlegi musai să facă nuntă.Uite, băiatul lui Codin Buzilă, ciobanul, i-a trimis vorbă fetei lui Rață din capul satului, cică s-ar fi și înțeles, fata nu-i bogată, da-i frumoasă și harnică, după sărbători fac nuntă, nu mai are a lui Buzilă răbdare, se teme c-o

DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
și altul. Maria se gândea însă la bărbatul ei care, atunci când o mângâia parcă o purta într-o altă lume, lină și blândă, ceva ce nu mai găsise ea după aceea. Era înstărită, avea oi multe ce urcau vara cu ciobanii în munte și coborau toamna la iernat în loc mai blând unde aveau saivane. Acum venea de la fata ei măritată la oraș, o luase un ceferist ce venise la bunica lui în sat, o plăcuse și a cerut-o. Maria nu

DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
împotrivit, băiatul era bun, avea salariu, avea o căsuță a lui la marginea orașului, cu flori multe în grădină, cu mobilă de aia boierească, dușumele vopsite și preșuri de lână. -Și ce-ți mai face fata, Mario, o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot de zanana și cu rochii de mătase, a lăsat catrința și ia, degeaba

DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234

prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe

FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948

timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) aprind focul. Focul va fi menținut de pițărăi din seara zilei de 23 decembrie până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Focul din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se încălzească când au fost vestiți de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, dimineața, copiii ce au vegheat toată noaptea în jurul focului, pornesc din poartă în poartă ca să primească pițărăi (pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526

ca și noi, nițel mai răsărit ca mine, folosește un neologism de care habar n-are! - Hello! Dar tu nu știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu în funcție. Îmi dădea cuvântul “cați-cațe”, adică femeninul de la cățele, formă prescurtată și la sens conotativ “Țață, damă care bârfește” Apoi a venit altă explicație “Formă prescurtată de la verbul a

PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
au ajuns la peste 20 de partide politice, așa s-a făcut că cei care au lătrat mai mult pentru Marele Conducător și Marea Mamă-Eroina neamului, acum s-au dat drept dizidenți mascați, așa se face că unul ca acel cioban, pe nume Gulă să ajungă leader de formațiune politică, de fapt om pe care cei prea pătați puteau să-l mânuiască. Din această cioroflecă politică, sus au ajuns cei care au avut cu ce-i momi pe cei naivi și

PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Paradoxul_modernitatii_in_context_rural.html [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979

fie Doctor, doamnelor, mă rog, Mult mai bun de meserie Ar fi fost ... ginecolog! Autorului cărții de folclor „La fântâna dorului”: Cartea lui parcă-i o stână: Cai, și capre, și-o fântână! Nu știu, Gavril Moroșan Scriitor e, ori cioban? Unei poete, de profesie procuror: Cu acel stilou cu care Talentată, versuri scrie, Cu-același, dintr-o mișcare, Te trimite-n pușcărie! Autorului romanului „Anul șarpelui” : Cartea lui e-atât de sobră, Scrisă-n mii de nopți și zile; Pe

CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434

Republica Macedonia, Italia și Bulgaria. “Cu Tenda” (călătorind „cu cortul”) aduce în prim-plan poveștile acelor comunități în mișcare, care au traversat aproape invizibil istoria, având însă o mare contribuție în conturarea simbolică a hărții culturale a Balcanilor. Păstori nomazi, ciobani, bejenari fără adăpost, singuratici și rătăcitori, cum au fost numiți de-a lungul timpului, aromânii devin subiectul unui proiect cultural interdisciplinar, în care discursul antropologic se îmbină cu forme de expresie creativă - studii de teren, filme etnologice, concerte și înregistrări

„CU TENDA” pe urmele aromânilor cu Muzeul Național al Țăranului Român by http://uzp.org.ro/cu-tenda-pe-urmele-aromanilor-cu-muzeul-national-al-taranului-roman/ [Corola-blog/BlogPost/93142_a_94434]
Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848

răspunde sughițând afiș electoral vizavi pe un stâlp, un papagal vesel în parc un fluture așezat pe chelia lui Cincinat pomană bogată - lelea Floarea nu s-a mai putut ridica seara la birt așa puțini clienți și vorbesc toți odată ciobanul cântă din fluier dar oile nu dansează Referință Bibliografică: Poeme cu ochii înguști / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau

POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_cu_ochii_ingusti.html [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693

și Transilvania reușește la 1783 să așeze chiar dincolo de Bug 2.000 de familii cu 15 biserici românești(27). Se făceau colonizări chiar și în jurul Kievului, dar și în sudul Rusiei, aducându-se câte 25-40 de familii pentru o așezare. Ciobanii din Ardeal s-au așezat în Crimeea, la Marea de Azov până în Caucaz sau în Donbas. Salariați din direcția oficiului de studii sub conducerea lui A. Golopenția în cercetările etnografice și folclorice efectuate dincolo de Bug între 1942-1944 găsesc în orașul

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
iar într-un număr mai mic în gubernia Ecaterinoslav sunt români”, iar Take Ionescu privitor la Rusia „este dușmanul nostru natural”(39). Toponimia confirmă românitatea Transnistriei Iată în continuare o serie de nume ale localităților de dincolo de Nistru: Singuri, Voloșovca, Cioban, Beseni, Voloșschie, Caracinți-Valahi, Cotiujani, Ușița, Voloșcovța, Bârliadca (lângă izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adăbași, Alexandria, Perepelițino, Șantuia, Malai (pe lângă Kirovograd); Buric, Fundescleevca, Vărsați, Curecni (între Cigirin și Novomirgorod); Băbanca, Burta, Tecucica (lângă Novoarhanghelsk); Răzmerița, Șelari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (lângă

TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208

am ajuns vânzător la micuța alimentară a mamei, ca ultimă soluție de a evita falimentul. Mă plictiseam de moarte între cei 4-5, cel mult 10 clienți pe zi; fumam și beam bere până noaptea târziu „furnizând” băutură și spațiu pentru ciobani mai mult sau mai puțin ratați. În scurt timp am intrat într-un soi de lehamite amestecată cu oboseala cronică. Mă trezeam dimineața la 6 cu primul gând conștient că „azi mă sinucid”. N-o făceam. Ziua trecea greoi, ca

Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
În scurt timp am intrat într-un soi de lehamite amestecată cu oboseala cronică. Mă trezeam dimineața la 6 cu primul gând conștient că „azi mă sinucid”. N-o făceam. Ziua trecea greoi, ca o infinită așteptare a serii. Poveștile ciobanilor, cu munți, transhumanță, gadini, câini, oi și cai pentru care aceștia erau oricând gata să scoată brișca din brâu, deveniseră singurul lucru real din coșmarul pe care-l trăiam. Nu sunt profet, nici geniu, nici erou. Am fost ales să

Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
ajunge la ulicioară, am zărit un bătrân trecând spre casă, cu șase miorițe și un berbecuț în urmă. Plângea amar. Auzisem seara trecută, la magazin, că moșul își va vinde oile. De ce plângea? Era ceva mirific dincolo de lacrimi, de poveștile ciobanilor, dincolo de puterea de înțelegere a oricărui profan? Un fior mi-a străbătut pielea și mi-a înfierbântat obrajii. Foto: Arhiva personală a autorului Am știut atunci, cu toată ființa, că vreau să fiu cioban. Un „vreau” care nu e simplă

Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
ceva mirific dincolo de lacrimi, de poveștile ciobanilor, dincolo de puterea de înțelegere a oricărui profan? Un fior mi-a străbătut pielea și mi-a înfierbântat obrajii. Foto: Arhiva personală a autorului Am știut atunci, cu toată ființa, că vreau să fiu cioban. Un „vreau” care nu e simplă alegere, ci e necesitate, destin asumat. Că viața mea de până atunci nu fusese decât o continuă trântire de uși în nas ca să ajung să văd poarta aceasta spre acel „dincolo”, să o accept

Povestea ca viață. Confesiunile omului-bufniță by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-confesiunile-omului-bufnic-a [Corola-blog/BlogPost/337879_a_339208]
Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076

nefericite vânător dormind - pe țeava puștii la taifas două vrăbii pescar pe baltă - sunetul mobilului gonește peștii la vânătoare - mă întorc cu tolba plină de haiku-uri căpiță cu fân - la umbra ei un cosaș țipă-n celular gânduri de cioban - cred c-o să fac o baie, este an bisect capul șefului - proiectat pe zid are umbra pătrată pe ring lovituri - pe podea două umbre îmbrățișate talk show cultural - doi poeți vorbesc aprins despre picioare televiziune - un canal chiar miroase corespunzător

ZICE-UN POKERIST: BĂDIE, SUNT UN AS ÎN MESERIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403851092.html [Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076]
Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552

toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt” , și glasul singuratic al unui corn ce-și anunța ciobanii că în curând „se lasă seara peste sat”, smnalul la care „tresăream” și mă îndreptam spre „căsuța copilăriei” ... fiind frânt de oboseală, dar atât de fericit, ca acum să-mi pun aceiași întrebare „unde ești copilărie cu pădurea ta cu

DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]