299 matches
-
ce lua pentru acea sută de lei, au luat aceli case și le-au dat danie boieriului nostru, dumisale lui Constantin vel armaș”. Întrebarea firească care se pune este dacă prea înaltul mitropolit Ghedeon a dăruit și casa primită de la „Ciocârlan vornicul”, ori numai casa luată de la Berde, starostele de negustori, pentru acea sută de lei datorată lui Cicârlan vornicul. Păi asta nu ți-oi putea spune, fiule. Și apoi ține minte că „Nemulțumitului i se ia darul”. Mulțumește-te cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
decât oricine. Lipsuri, înțelegi? Dacă nu înțelegi, nu-i nici o problemă. În vara lui 1953, voiau să reducă personalul comandantului și mulți dintre noi urmau să fie curând puși pe liber. Într-o zi, m-a chemat la el colonelul Ciocârlan, tânărul șef al școlii militare de zbor, care se vede treaba că mă remarcase, și mi-a vorbit astfel: «Teodorescu, stai bine cu sănătatea?» « Desigur, tovarășe colonel, cât se poate de bine.» «Și vrei să realizezi ceva în afurisita asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Pân ce-i cădea rob la Turci; Și încă să te mai duci, Unde-i toaca de tămîe Și clopotul de - alămîe; Și încă să te mai duci Pân ce-i da de plug de cuci, Și cucoarele mâind Și cocostârcii grăpând, Ciocârlanii semănând, Păsărele secerând. Dumnezeu te - nvrednicească Cu căruță calicească, Să vii și la casa mea Să te miluesc și eu: 204 {EminescuOpVI 205} C-o mânuță de tărâță, De-asupra un cărbunaș - Să știi a iubi să lași. 168 Las-să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
întristează Și așteaptă primăvara Ca școlarii-o după-amiază. Dansul florilor Flori gingașe, flori sfioase, Unduiesc sub cerul blând, Sună-n crângul de mătase Dulce-al păsărilor cânt. Suie vara iar o treaptă În veșmântu-i auriu. În poiana-nmiresmată Râde-un ciocârlan zglobiu, Soarele la joc ne cheamă Printre flori și printre brazi, Hora bucuriei-ncinge Pentru toți copiii dragi. Ursul și șoricelul Martinică în pădure murmură încetinel Căci în tufa lui cu mure a găsit un șoricel. Șoricelul pofticios Nu se
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra), pițigoiul (Brus lungrubis), cucul (Cuculus canarus), pupăza (Upupa epops), vrabia (Paseres domesticos), fazanul comun, sturzul (Sturus vulgaris), ciocârlia (Arlando arvensis), potârnichea (Perdix perdix), prepelița (Coturnix cortunix), graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
graurul (Sutrnus vulgaris), ciocârlanul (Gallerida cristada), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul sălbatic, gaița (Garrulus glanderius), stanca (Coloeus monedula spermologus) ș.a. Păsările migratoare prezente în zonă sunt: cucul, pupăza, barza, codobatura, ciocârlia, graurul, grangurul, prepelița, privighetoarea, mierla, rândunica, lăstunul. Păsări sedentare sunt: ciocârlanul, cinteza, vrabia, pițigoiul, bufnița, cioara, potârnichea, fazanul. În anii 1965-1990, prezența lacului din zona Valea Iepei a determinat biotopuri cu faună specifică: pește, păsări, batracieni, etc. Tot aici se găsesc: rața sălbatică (Anas platyhyncos), gâsca sălbatică (Anser anser), lișița (Tilica
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numele Nicolai Rubenstein, S. Șvemer, M. Ronea, Al. Zaereș, V. Capracov, S. Sfetcu, Vlad Cazacu, B. Borisov, Roza Clasberg, I. Sanicov, P. Ivanov. B. Vronsk i ș.a., alături de nume mai cunoscute auzului nostru: Ion Cărare, Ștefan Ștefan, Ichim Chiriac, Vasile Ciocârlan, Gh. Chiriac, P opa Radu, Elena Prisecaru, Elena Grigoriu, Alice Palmaciu ș.a. Redactor șef era Rubin Sulimson iar secretar de redacție Gh. Chiriac. La săptămânalul de la Bârlad se puteau citi în anii 1950‐ 1952: „Se întărește gospodăria agricolă colectivă zădărnicind
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cele mai multe dintre studiile și creațiile cuprinse în cele 900 de pagini (... ...) să cucerească sufletul cititorilor săi, să sporească admirația față de vrednicii făuritori de bunuri materiale și spirituale ai Bârladului, și implicit, să mențină mereu viu dorul față de meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet, încet în amintire și legendă. ...Reprezentarea în liniile‐i principale a unuia dintre cele mai fertile ținuturi ale etnicității noastre, ținut care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cav C. Stamati, N. Beldiceanu, E.Gruber. Erau notați ca prozaiști: Emil Gârleanu, N. Iorga, 326 A.C.Cuza, I.Adam, Ioan Antonovici, I. A. Basarabescu, E(lie) Băican, N.N. Beldiceanu, I. Boteni, I.A. Brătescu-Voinești, G.T.Chirileanu (învățător Zorleni), I.Ciocârlan, V. Cosmovici, I.Dragoslav (Ivanciuc), N.Dunăreanu, N.Gane, P. Gheorgheasa, Artur Gorovei, N.Lupu Costache, M. Lupescu (învățător Zorleni), V.Pop, M. Sadoveanu, I. Scurtu, D.V.Ștefănescu, N. Stoleriu (învățător Zorleni), econom N. Vereanu, G. Vâlsan. Publicau numai versuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rolul bisericii ortodoxe în păstrare a ființei naționale, se combat acțiunile unor secte religioase. „Nu cu trufie de ocupație, ci cu altare de ocup ație și care fac o propagandă agresivă în rândurile populației” se ocupă unii misionari, spune V.C. Ciocârlan în materia lul Românii popor ortodox. Au mai semnat: G. Irava - Ortodoxia în lume; Ec. Vieru - Comori de cuget și simțire; N. Arnăutu - Creația artistică religioasă în patrimoniul Muzeului „Vasile Pârvan” etc. Se arată publicului valorile aflate în patrimoniul Bibliotecii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
60, 1953. Clément, Ch.B., Bruno, P., Sčve, L., Pentru o critică a teoriei psihanalitice, trad., 1975, Editura didactică și pedagogică, București. Chircev, A., Premisele psihologice ale formării conduitei morale a elevilor, în „Analele Rom.-sov.”, Seria pedagogie-psihologie, nr. 2, 1959. Ciocârlan, V.C., Raporturile interpersonale, 1973, Editura Politică, București. Cosmovici, A. și colab., Metode pentru cunoașterea personalității, 1972, Editura didactică și pedagogică, București. Delay, J., Pichot, P., Abrégé de psychologie, 1962, Masson, Paris. Dimitriu, Cornelia, Constelația familială și deformările ei, 1973, Editura
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vremea" ca timp al trăirii în limitele omenescului: Pe lume sunt trei vânturi: vântul acesta al nostru, care poartă și nourii, apoi vântul turbat, care e mai deasupra și la care cum ajunge vreo pasere îndată turbă, până la el numai ciocârlanul se suie, dar cade mort la pământ; și al treilea e "șoimul", așa se numește vântul cel mai de sus, care e și pe cea lume deasupra noastră, acolo copacul și orce crește într-o zi, cât ar crește la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al solitudinii creatore", ciocârlanul călăuzește, ciocănitoarea vestește vremea și știe secretul ierbii fiarelor, țarca este o pasăre vestitoare, iar gaița, cameleonică, gaia "se individualizează prin negarea apei", pupăza anulează opozițiile fundamentale, corbul, ca pasăre infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
crede că dacă se călătoresc cucoarele în vreo zi înainte de Ziua Crucii, în noaptea acelei zile va fi brumă. Semne de frig Cînd se vîră mîța în sobă sau în cuptor. Dacă zgrapțănă* mîța la ușă. Toamna, cînd pițigoii și ciocîrlanii vor țîrîi pe lîngă casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se schimbă vremea: bate vîntul. Cînd stelele par mai mari ca de obicei sau mai apropiate unele de altele. Cînd se încură boii, moinează. Cînd nu-ți arde focul e semn că se încălzește vremea ori face a moină. Cînd ciocîrlanul își lasă ciocul pe spate e semn că va fi moloșag. Semne de stricarea vremii Cînd sfîrșitul soarelui se face în nori. Cînd țîrîiesc vrăbiile. Cînd vin vrăbii și ciocănesc la fereastră, arată vreme rea. Cînd paserile se izbesc iarna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul se izbește în fereastră, va fi vreme rea. Cînd se scaldă rațele pe uscat. Dacă rațele, scăldîndu-se în vreo baltă, aleargă sau se cufundă, apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intitulat Scrinul negru, prezintă viața unei femei de lume, a lui Caty Zănoagă. Frumoasă, zburdalnică, atrasă de lux, aceasta caută bărbați cu poziție socială deosebită. Ea nu ezită nici o clipă în relația cu fiul unui fost prim-ministru, diplomat Gigi Ciocârlan, care-o ajută să câștige un proces cu mama vitregă, pentru moștenire. După ce se mărită, dorința de îmbogățire se amplifică. Francisco Oster, amantul argentinian, îi plătește datoriile pe care le avea soțul ei și ea își plasează suma în afaceri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să câștige un proces cu mama vitregă, pentru moștenire. După ce se mărită, dorința de îmbogățire se amplifică. Francisco Oster, amantul argentinian, îi plătește datoriile pe care le avea soțul ei și ea își plasează suma în afaceri, în speranța că Ciocârlan se va descurca singur, dar îl împinge spre sinucidere. Nici pe viitorul soț nu-l va ajuta în momentele dificile, deși avea obiecte prețioase depuse în casetă la Banca Națională. Ea vinde, cumpără, speculează, recurge la troc, evită să strângă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ei se va naște când el va pune mâna dreaptă pe mijlocul ei. Pleacă apoi la Mănăstirea-de-Tămâie. Podul dispare, palatul moșnegilor redevine bordeiul sărăcăcios. Fata pornește pe urmele soțului și ajutată de Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, de un ciocârlan șchiop și de un slujitor credincios a reușit să-și regăsească bărbatul și să nască pruncul împărătesc după patru ani de suferință. Împăratul o pedepsește pe baba care îl transformase în purcel și face nunta și cumetria deodată. Stan sau
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Petre Oprea situează înființarea societății "Ileana", "Societatea pentru dezvoltarea artelor în România Ileana", în primăvara anului 1897, prin desprinderea dizidenților din cadrul societății "Cercul Artistic", dizidenți cărora li se alătură și alți membri, cu concursul lui Al. Bogdan-Pitești, I.C. Bacalbașa, Șt.Ciocârlan la care se adaugă o altă tripletă, A. Sturza, Léon Bachelin și A. Tzigara-Samurcaș. Proiectul de afiș făcut de Luchian pentru societatea "Ileana", nu are nimic subversiv, fata desenată de el având nota distinctă de senzualitate a frumuseților Jugendstil. Luchian
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestei mișcări, a conferențiat și la București, producând vâlvă și tulburare" spunea Constantin Prodan în 1936489. Pictorii din comitetul de conducere al societății "Ileana", Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Aricescu și Constantin Pascaly, alături de Bogdan-Pitești și arhitectul Ștefan Ciocârlan, încearcă realizarea unei fuziuni cu "Cercul Artistic", acțiune eșuată în ciuda tratativelor din 17 noiembrie 1897. Unul dintre punctele esențiale ale noii societăți artistice îl constituie organizarea unei expoziții internaționale, așa cum își propun și secesioniștii vienezi și organizarea unui ciclu de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vogüe, Joséphin Péladan. Prima acțiune a noii societăți artistice o reprezintă o conferință care are loc pe 16 ianuarie 1898, în locul devenit simbolic pentru legitimarea culturală a secesioniștilor, sala Ateneului, conferință intitulată " Despre dezvoltarea artelor în România", ținută de Ștefan Ciocârlan. Înainte de a i se da cuvântul arhitectului Ciocârlan, un cuvânt de deschidere este rostit de Cons. Lahovary, președinte al Societății "Ileana", discurs publicat la rubrica "Lettres, sciences et arts" cu mențiunea că el avusese loc pe data de 13 ianuarie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice o reprezintă o conferință care are loc pe 16 ianuarie 1898, în locul devenit simbolic pentru legitimarea culturală a secesioniștilor, sala Ateneului, conferință intitulată " Despre dezvoltarea artelor în România", ținută de Ștefan Ciocârlan. Înainte de a i se da cuvântul arhitectului Ciocârlan, un cuvânt de deschidere este rostit de Cons. Lahovary, președinte al Societății "Ileana", discurs publicat la rubrica "Lettres, sciences et arts" cu mențiunea că el avusese loc pe data de 13 ianuarie 490. Președintele asumă o explicație mai cuprinzătoare, nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o analiză mai atentă a numelor de familie existente În comună În urmă cu aproape un veac, se poate constata că nu erau cu mult peste douăzeci și cinci de nume de familie. Numărul total al persoanelor Însă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
arestați de securitate și torturați: Ionuț al Mariei lui Ilie din Prelucă, Neculai al Nastasiei, tot de acolo, și Neculai al Rusului de pe Pârâul Gălăuțașului. Dar despre aceștia vom vorbi mai Încolo. Ciubucă Ion (Nuțu) era cunoscut ca fiind al Ciocârlanului, iar un alt Ciubucă era poreclit Boleanu. Acești Ciubucă ar fi venit de pe Filpea. În pârâu, cum mergi spre Filpea, stătea Morar Ion (Onu Petri a lui Todirică). Acest Onu a murit spânzurându-se. Cine știe ce o fi avut omul pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]