272 matches
-
până atunci. Se îmbrăcase cu o rochie de vară albă cu maci roșii imprimați pe țesătura din in. Îl aștepta pe Ștefan care îi spusese că o să treacă să o ia la restaurant. Peste vreo jumătate de oră, Ilinca aude ciocănituri în ușă. Când deschise ușa, se trezi în fața ușii cu o masă plină de câteva feluri de mâncare și fel de fel de bunătăți. - Domnule, cred ca este o greșeală, eu nu am comandat nimic! îi spuse celui care împingea
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( II ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357143_a_358472]
-
Se poate spune că nu există om să nu le înțeleagă și să nu-i meargă la suflet. Are acest poet darul de pătrundere în casa inimilor noastre, fără să bată la ușă, ori măcar să-și anunțe sosirea, printr-un ciocănit sfios la fereastră. Le citești, aproape cu evlavie, ca pe cărțile sfinte și nu-ți îngădui să le iei în derâdere. Cartea de față este una de așezat noaptea pe pernă ca să-ți mângîie somnul și să-ți netezească visele
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
deschidă ușa și să-l vadă pe fecior intrând. Parcă nu se despărțise de Mircea decât de o zi, două. Nu-și mai aducea aminte de suferința pricinuită de plecarea lui, suferință care i-a declanșat boala. Se auzi un ciocănit ușor în ușă și imediat își făcu apariția Ștefan. - De ce nu te odihnești și stai în picioare? - Am stat toată dimineața numai în pat. Am mai citit câte ceva să treacă timpul mai repede. Unde este Mircea? spuse ea dintr-o dată
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
că acolo va avea mai mult noroc. Bătu și aici de mai multe ori cu degetul arătător în sticla aproape opacizată de mizerie. Aici se pare că șansa e dispusă să-i surâdă, întrucât, la doar câteva clipe după ultimul ciocănit, dinăuntru se auzi duduit de pași pe dușumeaua prost bătută și, aproape imediat, scârțâitul ușii de la cameră bătrânei, urmat, la foarte puțin timp, de deschiderea ușii de la intrare, în cadrul căreia se iți chipul hâd, tuciuriu și sifonat al bătrânei, încadrat
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Se poate spune că nu există om să nu le înțeleagă și să nu-i meargă la suflet. Are acest poet darul de pătrundere în casa inimilor noastre, fără să bată la ușă, ori măcar să-și anunțe sosirea, printr-un ciocănit sfios la fereastră. Le citești, aproape cu evlavie, ca pe cărțile sfinte și nu-ți îngădui să le iei în derâdere. Cartea de față este una de așezat noaptea pe pernă ca să-ți mângîie somnul și să-ți netezească visele
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
de operă, iar eu m-am făcut că sunt secret ... Un fel de masculinul secretarei. Secretă a fost și înregistrarea găsită la fața locului, înregistrare cioplită în piatră prin grija unui cioplitor în lemn din care ne-a rămas doar ciocănitul. În înregistrare are loc o discuție sfâșietoare între victimă și un bolovan adică, între victimă și un bolovan se afla o oiță pe nume Mioara zis și Miorița, care de trei zile încoace gura nu-i mai tace, iarba nu
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
Nimic! Nici el cu mine! Are și el o drăguță cum am și eu ... Eu o să plec la război, iar Mioara o să rămână aici! Ea este iubita mea, Ne iubim! Vrem să ne căsătorim! M-oi mai întoarce? Se aud ciocănituri, „cioc, cioc” . - Intră. Ușa se deschide și intră unchiul Liviu. Este fratele mamei, stau la ei în gazdă, la el și la tușa Ana. - Paule, ai auzit? - Am auzit! De ce trebuie să ne batem? De ce se omoară oamenii între ei
FRONTIERA de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342321_a_343650]
-
Nimic! Nici el cu mine! Are și el o drăguță cum am și eu ... Eu o să plec la război, iar Mioara o sa ramana aici! Ea este iubita mea, Ne iubim! Vrem să ne căsătorim! M-oi mai întoarce? Se aud ciocănituri, „cioc, cioc” . Citește mai mult Este anul de grație 1914, 4 august.Mă numesc Paul Drăgoi, am 24 de ani, sunt tânăr învățător în Năsăud. Sufletul îmi este răvășit! S-a declanșat războiul! Azi, Germania a invadat Belgia!De o
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
Nimic! Nici el cu mine! Are și el o drăguță cum am și eu ... Eu o să plec la război, iar Mioara o sa ramana aici! Ea este iubita mea, Ne iubim! Vrem să ne căsătorim! M-oi mai întoarce? Se aud ciocănituri, „cioc, cioc” .... Abonare la articolele scrise de Ștefana ivănescu
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
îl puse pe masuță. Ștefan nu o sunase să-i mai dea vești și nici mesaj nu-i trimise. Dar știa că o să vină a doua zi de dimineață, așa că se mai liniști. Nu-și termină bine gândul că auzi ciocănituri în ușă. „Ei, cred că Gicu se întrece cu gluma, numai el poate să fie!” își zise în gând. - Cine este? - Eu, sunt, iubita mea! Era Ștefan! Îi cunoștea vocea! O, Doamne, ce surpriză! Deschise ușa. Uitase că este în
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (X) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342404_a_343733]
-
ale artei. măcinată în mixerul banalului, arta devine hrana păsărilor de curte. pe o farfurie de tablă goală, în care ploaia și-a vărsat năduful, o găină și un câine lasă ciocul și limba să culeagă fărâmiturile trecutului... se aude ciocănitul ritmat al căutării... http://www.220.ro/faze-tari/Simfonie-La-Masina-De-Scris/bIFDfOfour/ Referință Bibliografică: farfurie de tablă / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 672, Anul II, 02 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile
FARFURIE DE TABLĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342466_a_343795]
-
Se aude un ciocănit în ușă. Suntem doi frați și-o soră, e seara de Ajun și așteptăm în dormitor, tăcuți, cu o încordare ce abia ne lasă să clipim. Ciocănitul în ușă e, parcă, zgomotul intersectării dintre două lumi. Se-ntâmplă ceva magic
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
Se aude un ciocănit în ușă. Suntem doi frați și-o soră, e seara de Ajun și așteptăm în dormitor, tăcuți, cu o încordare ce abia ne lasă să clipim. Ciocănitul în ușă e, parcă, zgomotul intersectării dintre două lumi. Se-ntâmplă ceva magic. Sărim fără să respirăm. Ușa se deschide ușor, cu un scârțâit prelung, și tata spune: - Hai, Moșule, pe-aici. În antreu pătrunde un omuleț gârbovit, cu o
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
să ne complicăm viața? Îmi place de Mircea, să știi că așa îl cheamă. Este inteligent, manierat, frumos, și cel mai interesant și de reținut, este faptul că nu-i căsătorit, pe când tu ești. În ușa biroului s-au auzit ciocănituri insistente. Cei doi nu știau dacă cel sosit a stat să asculte sau nu discuția lor destul de aprinsă. Era un îngrijitor care o chema pe Săndica la hala în care trebuia să aibă loc însămânțările la taurine. Sosise echipa de
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
îndepărtase din cameră, pretextând că vrea să adoarmă ca să viseze din nou. Dar ce ce văzuse în somn Mela?! Tanti Sofia îi descrisese cu pricepere demnă de o actriță cum Doamna Doctor, fiind singură în odaie, visase că auzise un ciocănit ușurel în ușă. Se uitase după Sofia, dar aceasta ieșise, probabil. Fiindcă bătutul se repetase încă de două ori, își adunase forțele și se dusese ca să deschidă. În prag îi apăruse o măicuță care ținea de mână o copilă tare
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
nu i-a rămas nimic în memorie din textul cărții. De fiecare dată când se apuca de citit, o prindea somnul din urmă. Așa păți și de data aceasta. Se adânci într-un somn din care fu scoasă doar de ciocăniturile insistente în ușă. Atunci observă că era întuneric în cameră. Doamne cât o fi ceasul ? Se repezi să aprindă lumina și apoi își căută halatul, strigând la cel ce tot insista la ușă : - Imediat ! Când deschise ușa, în prag apăru
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
surprinderea sa, cerul din noaptea de Înviere, acolo în defileul dintre munți, era unul senin. Milioane de stele clipeau șăgalnice pe bolta cerească. Între ele, astrul nopții îmbracă totul într-o lumină palidă, făcând cu ochiul privitorilor nocturni. Auzi un ciocănit discret și în pragul ușii apăru Adriana. Era îmbrăcată ca pentru urcarea pe munte. - Deci are experiență în acest domeniu, constată imediat Sebastian surprins de faptul că ea a intrat fără să aștepte să i se deschidă, ca și când acest lucru
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
adunare pentru fiecare situație în parte, urmat de retragerea progresivă a pasagerilor și de invazia personalului hotelier, la fel de numeros. Nu mai sesizez nimic interesant pe celelalte casete. E aproape miezul nopții. Vreau să mă întind în pat, dar aud un ciocănit discret în ușă și mă grăbesc să deschid, sperând să fie Ingrid. Nu-i ea, ci Voquin. Are fața tumefiată, plină de sânge, se mișcă nesigur, ținându-și mâinile la piept, și s-ar fi prăbușit dacă nu l-aș
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375494_a_376823]
-
Măriuca știa că Violeta era păcălită cu banii din vânzarea casei, nu știa în schimb, de banii pe care îi pitea Victor. Două ore mai târziu când liniștea coborâse peste pensiune, a sunat, pentru a i se aduce cina. Un ciocănit ușor și Violeta a intrat pe ușă. Andrei a privit-o atent, se observau ușoare tumefieri în zona ochilor, urmele loviturilor primite; în schimb era elegant îmbrăcată, machiată discret, își rearanjase părul blond strâns în coamă, era altă femeie, mult
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ V de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372935_a_374264]
-
pentru epoleți sunteți gata cu încă o unitate!... Faceți încă o brigadă bine echipată, că hainele de pe ei sunt noi. Timpul se scursese cu repeziciune. Discutaseră despre toate și când șeful se pregătea de plecare, în ușe se auzi un ciocănit ușor, parcă să nu deranjeze. - Am venit să vă zic: să vă fie de bine! și să vă invit moldovinește: mai poftim pe la noi! - Doamnă Măndița, cafeaua a fost excelentă! Se vede mâna de persoană pricepută în treburi protocolare. Când
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
vede mâna de persoană pricepută în treburi protocolare. Când or veni în inspecție de la Direcție, ați vrea să veniți la popota de la brigadă să le supravegheați pe angajatele de acolo care, încă nu-s formate? ... În ușe se auzi un ciocănit puternic, grăbit și fără a aștepta confirmarea de intrare, ușa a fost deschisă cu violență de casierița unității care intempestiv s-a adresat șefului venit în control: - Tovarășe colonel, vă rog să-i dați voie Măndiței să meargă până la poarta
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
nu i-a rămas nimic în memorie din textul cărții. De fiecare dată când se apuca de citit, o prindea somnul din urmă. Așa păți și de data aceasta. Se adânci într-un somn din care fu scoasă doar de ciocăniturile insistente în ușă. Atunci observă că era semiîntuneric în cameră. „Doamne, cât o fi ceasul”? Se repezi să aprindă lumina și apoi își căută halatul, strigând la cel ce tot insista la ușă : - Imediat! Când deschise ușa, în prag apăru
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
deschidă ușa și să-l vadă pe fecior intrând. Parcă nu se despărțise de Mircea decât de o zi, două. Nu-și mai aducea aminte de suferința pricinuită de plecarea lui, suferință care i-a declanșat boala. Se auzi un ciocănit ușor în ușă și imediat își făcu apariția Ștefan. - De ce nu te odihnești și stai în picioare? - Am stat toată dimineața numai în pat. Am mai citit câte ceva să treacă timpul mai repede. Unde este Mircea? spuse ea dintr-o dată
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
ram sau gard de fier. o casă mă primește-n ziduri. s-a construit și năruit. pe masă pâinea e amară. uscată-n glas de grâu uimit. m-asculți mereu, copil de visuri! prin cerul meu, în cerul tău, un ciocănit pare ispită. sunt surd și orb de-acum... sunt. eu. Referință Bibliografică: sunt.eu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul II, 06 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate
SUNT.EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348390_a_349719]
-
spre camera sa. Camera era simplă. Avea un dulap, o noptieră, câteva scaune, o masă și un pat. Etrius puse sabia într-un colț al camerei și se puse în pat. Fiind obosit, adormi imediat. * Etrius fu trezit de un ciocănit în ușă. Se ridică încet și o deschise. Un bărbat aproape chel intră în cameră. Avea o privire dură, ochii lui fiind galbeni spre portocaliu. Era îmbrăcat în uniformă militară. Avea treizeci de ani. -Iarăși dormi, Etrius? spuse el. N-
CASTELE CAPITOLUL II de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345098_a_346427]