702 matches
-
pe tulpini în inele și larvele lui atacă frunzele, la fel și despre nălbar, care distruge mugurii, și despre păduchii și ploșnițele de copac ... și cîte alte insecte n-or mai fi prin iarbă și pe sub frunze, dar vrăbiile și ciocănitoarea, sitarii care zboară în zig-zag, cucul și dumbrăveanca, graurii și pițigoii și mierlele au început deja să-și zidească cuiburile, care prin vîrfurile pomilor, care prin scorburile din pruni, pentru că, dacă omul și păsările nu se înțeleg bine, atunci se
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor în scoarța unui copac bătrân și găunos, precum toaca unei biserici maramureșene. Cioc, cioc, cioc. Apoi relua ritualul căutării viermilor în lemnul putrezit. Admira cât de frumoasă-i era prietena și cum inima lui începea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă A zburat ciocănitoarea, Din suflarea ei arzândă S-a oprit sfioasă zarea. Stă albastră, nemișcată, Pieptănând prin crengi vibrânde Raza blondă, alintată, Tivind frunze sângerânde. Și pădurea toată geme Sub potopul ce se-abate : Vântul strigă că se teme Să nu-l prindă
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
reparat marele cuib, aflat chiar pe acoperișul casei lui Moș Timpul și al soaței sale Soarta, în lipsa bărzoiului ce urma să vină mai târziu, peste câteva zile, rămas să rezolve ceva neânțelegeri cauzate de un buhai de baltă. Doctorul pădurii, ciocănitoarea, și-a început consultația gratuită a copacilor, iar singura ei plată era câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la sosirea
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
O C Ă N I T O A R E A Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului C I O C Ă N I T O A R E A Ciocănitoarea,-mbrăcată În ilic cu picățele, Prin fileu, tipa moțată, Și-arăta prin găurele Pieptișorul cel umflat... Și priviri din ochi de stele, Împrejur mi-a aruncat... Farmece și cu bezele, Că nu-i minte înzestrată, Și nici inimă de piatră
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
inimă de piatră... Să nu o dorească,-ndată Pe mândruța înfocată. ..................................... Cizme strânse în picioare, Cu buline pigmentate... Era foarte-atrăgătoare! Fusta descheiată-n spate, Când piciorușul lăsa... Să se vadă, o splendoare! Nu știu cin’ n-o admira Pe mândra ciocănitoare? Pieptul scos ieșea din cupe, Trenă neagră-n evantai; Se mișca în horă, iute... Să ții ritmul nu puteai. Cioc-cioc! Dansa cu foc, Inimi multe-a cucerit; Lângă ea nu prindeai loc, Numai să fii iscusit... Dar, moțata-i pricepută
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
Să-i astâmperi suflețelul? Tu nu vezi cum pe noi, toți, Ne-a tocat, ne-a făcut felul?!... Măi amice, mi-ești trecut, Ești de vârsta mea, se pare? Zău, nu-i bine ce-ai făcut! Păi, să-ți iei ciocănitoare?... - Tu ești moș, și rău îți pare... Îi răspunse bietul prost: Că mi-am luat ciocănitoare! Ești gelos?... și n-are rost Să-mi porți pică pentru ea. ...Lundu-i trena, o cuprinse Speriat. Gâfâia, abia putea Să mai sufle când
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
făcut felul?!... Măi amice, mi-ești trecut, Ești de vârsta mea, se pare? Zău, nu-i bine ce-ai făcut! Păi, să-ți iei ciocănitoare?... - Tu ești moș, și rău îți pare... Îi răspunse bietul prost: Că mi-am luat ciocănitoare! Ești gelos?... și n-are rost Să-mi porți pică pentru ea. ...Lundu-i trena, o cuprinse Speriat. Gâfâia, abia putea Să mai sufle când ajunse Chiar în pragul casei ei; Fâța, țop! Îi sare-n brață, Să o care: vrei
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
e vai de el!... E un sfânt, să-l urc pe cruce, Să te nchin la el, nițel. Oameni buni, așa sunt eu: O, grijă am și îl slujesc; De mi-ajută Dumnezeu În credință-l pomenesc. Zi de zi, ciocănitoarea Se plângea pe la vecini, A chemat și vrăjitoarea Ca să-i dea de urâciuni. Mai observă câte unul ... Care intră, sau când pleacă: „Uite-l, ce-a făcut, nebunul, De Moțată nu mai scapă!” * * * * Zice-un prieten: - „Când mai an Îi
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
câte unul ... Care intră, sau când pleacă: „Uite-l, ce-a făcut, nebunul, De Moțată nu mai scapă!” * * * * Zice-un prieten: - „Când mai an Îi dam sfat să nu se-nsoare; Dar mai știi! Poate-o pățeam, Dacă-mi luam ciocănitoare.” ................................. Nu mai știu cum s-a-ncheiat, Dar mi-a povestit un moș: „Moțata, cu un tânăr a plecat, Iar moșneagul mi-i cocoș. A prins minte și putere, Stă în casa lui..., cuminte, I-a rămas ceva avere; Dar de uitat
C I O C Ă N I T O A R E A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359983_a_361312]
-
-l aruncarăm înapoi. La 4 septembrie, am ocupat localitatea Petroșani. Am stat aici până la 14 - 15 septembrie și am ocupat pozițiile de la Merișor. Ne pomenim cu un bombardament puternic. Ascunși în tranșee, trăgeam foc cu mitraliera ce răpăia ca o ciocănitoare. Trăgătorul căzu lovit de o schijă. Îi luai locul. Eram înconjurat de două părți și muniția era pe terminate. Se porunci retragerea. Formăm tranșee la Bănița, dar dușmanul ne urmări și aici, am fost scoși din poziție și azvârliți până la
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 () [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
-l aruncarăm înapoi. La 4 septembrie, am ocupat localitatea Petroșani. Am stat aici până la 14 - 15 septembrie și am ocupat pozițiile de la Merișor. Ne pomenim cu un bombardament puternic. Ascunși în tranșee, trăgeam foc cu mitraliera ce răpăia ca o ciocănitoare. Trăgătorul căzu lovit de o schijă. Îi luai locul. Eram înconjurat de două părți și muniția era pe terminate. Se porunci retragerea. Formăm tranșee la Bănița, dar dușmanul ne urmări și aici, am fost scoși din poziție și azvârliți până la
REVISTA DE RECENZII - Part 8 [Corola-blog/BlogPost/339688_a_341017]
-
pentru că în rândul acestora intră și cei doritori de cerșeală, de hoții mărunte, de vicii, sodomii, sărăcia voită a cerșetorului este egală cu păcatul îmbogățirii dorite a profanului: La infinit se naște lumina din miezul cosmic, / auriu, de nufăr / Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr.[5] Suferința este mana neocolitoare a sufletului gânditor, rezultat al unor experiențe peste care inițiații trec: Pe drum cărunt, cu capătul aproape, / Și chiar dac-am oftat, sau mi-a plâns inima / Prin
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
2 Denumirea științifică Dendrocopos medius 3 Denumirea populară Ciocănitoare de stejar 4 Descrierea speciei Lungimea corpului este de 19,5-22 cm și are o greutate de 50-85 g. Anvergura aripilor este de circa 33-34 cm. Este cu 15% mai mică decât ciocănitoarea pestriță mare și cu 40% mai mare decât ciocănitoarea pestriță mică. Similar rudelor sale, penajul este alcătuit dintr-o combinație atractivă de alb, negru și roșu. Comparativ cu rudele sale are cel mai puțin negru pe față. 5 Perioade critice
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de stejar 4 Descrierea speciei Lungimea corpului este de 19,5-22 cm și are o greutate de 50-85 g. Anvergura aripilor este de circa 33-34 cm. Este cu 15% mai mică decât ciocănitoarea pestriță mare și cu 40% mai mare decât ciocănitoarea pestriță mică. Similar rudelor sale, penajul este alcătuit dintr-o combinație atractivă de alb, negru și roșu. Comparativ cu rudele sale are cel mai puțin negru pe față. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
fiecare an un nou cuib. După alegerea locului, ambele sexe contribuie la excavarea scorburii. Înălțimea cuibului variază între 5 și 20 m, iar intrarea este rotundă, cu un diametru de 4-5 cm. La fel ca în cazul altor specii de ciocănitoare, femelele sunt cele care inițiază copulația. Cele 4-7 ouă sunt depuse la sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai. Ambele sexe clocesc timp de 11-14 zile și participă la îngrijirea puilor, dezvoltarea acestora durând aproximativ trei săptămâni. Puii devin independenți
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Tabelul 29A. Date generale ale speciei Dryocopus martius Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod EUNIS - 1014, Cod Natura 2000 A236 2 Denumirea științifică Dryocopus martius 3 Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4 Descrierea speciei Este cea mai mare ciocănitoare de la noi. Prezintă penajul negru, uniform. Masculul are creștetul complet roșu, iar femela doar partea din spate a creștetului. Ciocul este lung și puternic, iar ochii albicioși. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Tabelul 41A. Date generale ale speciei Picus canus Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS Cod EUNIS - 1218, Cod Natura 2000 A234 2 Denumirea stiințifică Picus canus 3 Denumirea populară Ghionoaie sură 4 Descrierea speciei Este o specie de ciocănitoare de talie medie. Dimorfismul sexual este redus. Ambele sexe au coloritul relativ similar: capul gri cu ”mustață” neagră îngustă, abdomenul gri deschis, pal, iar spatele verde. Masculul are o pată rosie pe frunte (lipseste la femelă). Lungimea corpului este de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
desfășurate în teren, au fost identificate și/sau confirmate următoarele specii de păsări de interes comunitar și național: Falco tinnunculus - vânturelul roșu, Falco vespertinus - vânturelul de seară, Tetrao urogallus - cocoșul de munte, Bonasa bonasia - ierunca, Strix uralensis - huhurez mare, Dryocopus martius - ciocănitoarea neagră, Picoides tridactylus - ciocănitoarea de munte, Motacilla alba - codobatura alba, Motacilla cinerea - codobatura de munte, Cinclus cinclus - mierla de apă, Prunella collaris - brumărița de stâncă, Prunella modularis - brumărița de pădure, Erithacus rubecula - măcăleandrul, Phoenicurus ochruros- codroșul, Phylloscopus collybita - pitulicea mică
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
fost identificate și/sau confirmate următoarele specii de păsări de interes comunitar și național: Falco tinnunculus - vânturelul roșu, Falco vespertinus - vânturelul de seară, Tetrao urogallus - cocoșul de munte, Bonasa bonasia - ierunca, Strix uralensis - huhurez mare, Dryocopus martius - ciocănitoarea neagră, Picoides tridactylus - ciocănitoarea de munte, Motacilla alba - codobatura alba, Motacilla cinerea - codobatura de munte, Cinclus cinclus - mierla de apă, Prunella collaris - brumărița de stâncă, Prunella modularis - brumărița de pădure, Erithacus rubecula - măcăleandrul, Phoenicurus ochruros- codroșul, Phylloscopus collybita - pitulicea mică, Sitta europaea - țicleanul, Corvus
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de management: 2424 Zootoca vivipara - șopârlă de munte; 2434 Anguis fragilis - năpârcă; 2473 Vipera berus - vipera comună. Specii de pești: 1163 Cottus gobio - zglăvoc; Specii de păsări: A108 Tetrao urogallus - cocoș de munte; A236 Dryocopus martius-ciocănitoare neagră; A241 Picoides tridactylus - ciocănitoare de munte; Alte specii pentru care au fost stabilite măsuri de management: A104 Bonasa bonasia - ieruncă; A096 Falco tinnunculus - vânturel roșu; A089 Aquila pomarina - acvila țipătoare mică; A229 Alcedo atthis - pescăraș albastru; A218 Athene noctua - cucuvea; A261 Motacilla cinerea - codobatură
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
stării de conservare, sunt următoarele: uliul porumbar - Accipiter nisus, acvila mică - Hieraaetus pennatus, șorecarul comun - Buteo buteo, vânturelul roșu - Falco tinnunculus, șoimul călător - Falco peregrinus. Printre speciile de păsări mai mult sau mai puțin comune ecosistemelor de pădure, sunt menționate: ciocănitoarea mare - Dendrocopos major, coțofana - Pica pica, gaița - Garrulus glandarius, presura galbenă - Emberiza citrinella, cucul - Cuculus canorus, corbul - Corvus corax, cucuveaua - Athene noctua și mierla - Turdus merula. Contribuții importante la cunoașterea faunei de lepidoptere a adus Burnaz, care în urma cercetărilor
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
3.3.1.3. Picus canus A. Date generale ale speciei Picu canus Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1218 Cod Natura 2000: A234 2. Denumirea științifică Picus canus 3. Denumirea populară Ghionoaie sură 4. Descrierea speciei Specie de ciocănitoare de talie medie, cu penaj verde măsliniu și capul gri verzui deschis. Se poate confunda cu ghionoaia verde, însă are capul ușor mai mic și mai rotunjit, cu cioc mai scurt și mai subțire, capul gri uniform cu puțin negru
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1011 Cod Natura 2000: A238 2. Denumirea științifică Dendrocopos medius 3. Denumirea populară Ciocănitoare de stejar 4. Descrierea speciei Ciocănitoarea de stejar este asemănătoare cu celelalte ciocănitori pestrițe, în special cu ciocănitoarea pestriță mare. Neglijabil mai mică decât aceasta din urmă, are ciocul mai scurt și mai subțire, iar capul este mai rotund și mai deschis. Sexele sunt similare, cu creștetul roșu ajungând mult în spate (în cazul masculului, unde culoarea este
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pentru durata sezonului de reproducere. Masculul este cel care excavează locul pentru cuibărit, iar femela inspectează excavația făcută și decide dacă o acceptă sau nu, construind în fiecare an un nou cuib. La fel ca în cazul altor specii de ciocănitoare, femelele sunt cele care inițiază copulația, depunând 4-8 ouă la sfârșitul lunii aprilie sau în luna mai. Ambele sexe clocesc timp de 1315 zile și participă la îngrijirea puilor, dezvoltarea acestora durând aproximativ trei săptămâni. Puii devin independenți la două
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]