179 matches
-
în față televizorului și am transformat fără să vrem realitatea într-un serial TV. Nu cu mult timp în urmă am vizionat un film românesc mai vechi, din 2007, “Ticaloșii”, regizat de Șerban Marinescu după un scenariu inspirat din romanul “Ciocoii noi cu bodyguard” al lui Dinu Săraru-parcă urmăream jurnalul de seară sau emisiunea lui Rareș Bogdan, “Jocuri de putere”. Subiectul de actualitate și interpretarea impecabilă a monștrilor sacrii ai ecranului românesc cum ar fi Ștefan Iordache, Dorel Vișan, Horațiu Mălăele
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
o primă formă și sub titlul Cuibul de viespi, la Teatrul „Regina Maria” în stagiunea 1929-1930, piesa va suferi câteva modificări, publicului oferindu-i-se varianta definitivă în spectacolul Naționalului bucureștean din primăvara anului 1933. Satiră vizându-i pe latifundiarii ciocoi, ajunși la opulență prin arendășie și negoț cu cereale, Gaițele supune unui comentariu caustic atmosfera de calpă solidaritate familială și de suficiență grobiană în care se complac membrii clanului Duduleanu. Indivizi cu pretenții ridicol aristocratice, ei au rămas, în fond
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
vrednic de proza lui Jaroslav Hasek, în Iarba vântului (1993; Premiul „Mihai Eminescu”) și în Crimă pentru pământ, cărți care, împreună cu Niște țărani, formează „trilogia țărănească” a prozatorului. Deosebit de construcțiile romanești anterioare ale lui S. este romanul, probabil proiectat ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune o amplă frescă a cărei dominantă e grotescul. Activitatea de prozator a lui S. a fost precedată de una de cronicar literar și, mai
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
1991; Clipa, București, 1976; Dragostea și revoluția, I-III, București, 1981-1989; Adevăruri de toată ziua, București, 1987; Un fluture alb cu sânge pe aripi, Chișinău, 1992; Iarba vântului, București, 1993; Crimă pentru pământ, București, 1993; Râmnicul meu, Râmnicu Vâlcea, 2002; Ciocoii noi cu bodyguard, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Pelin, Rătăcirea în istorie, R, 1975, 1; Valeriu Râpeanu, „Niște țărani”, R, 1975, 1; Dumitru Micu, Un nou roman țărănesc, CNT, 1975, 9; Ulici, Prima verba, I, 193-195; Eugen Barbu, [Dinu Săraru
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 91-95; Mircea A. Diaconu, Arcadie Suceveanu - Poezie, lux al deșertăciunii, CL, 2000, 12; Tudor Mușat, Arcadia, Leviathanul, zidul metafizic, „Porto-Franco”, 2002, 4-6; [Arcadie Suceveanu], LA, 2002, 46 (semnează Mihai Cimpoi, Anatol Codru, Ștefan Hostiuc, Gheorghe Ciocoi, Constantin Cubleșan, Mircea A. Diaconu); Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 167-170; Vasile, Poezia, 263-266; Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama sfâșierii, ed. 2, pref. Mihai Cimpoi, Galați, 2003, 249-256. M. C.
SUCEVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
pref. Dan Mănucă, Iași, 1994; Surâsul călugărului - The Monk’s Smile, ed. bilingvă, tr. Mihaela Codrescu, îngr. și pref. Ion Codrescu, Constanța, 1996; Nu mă uita, Chișinău, 2000; Blândețea tăcerii, Chișinău, 2003, Poeme în alb-negru, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Gheorghe Ciocoi, Trăind sub bagheta poeziei, LA, 1994, 14 iulie; Alexandra Codreanu, Farmecul laconismului poetic, „Limba română”, 1995, 3; Mihai Morăraș, Un surprinzător și rezistent „scut de zăpadă”, „Viața satului”, 1995, 5; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 252-253; Vladimir Ciubucciu, Pan Spinei ot
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia sau Ciocoii noi). Spiritul pașoptist vibrează, cu vii rezonanțe, în versurile lui Andrei Mureșanu, în Cântarea României, în studiile și rememorările lui Al. Russo ori, chiar cu o mai puternică intensitate, în Românii supt Mihai-Voievod Viteazul de N. Bălcescu. Sub impulsul romantismului
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
tineri poeți, care au credința că „ascunzându-se” la masa de scris, departe de clocotul vieții, pot Înlocui faptele concrete prin afirmații cât mai generale, prin șabloane, rezumându-se la o „documentare” superficială, de turiști. (Ă). Tendința aceasta proletcultistă, atitudinea ciocoiască față de muncă, față de Însușirea culturii, care s-a manifestat În activitatea lor poetică a fost dezbătută pe larg În cadrul discuției organizate de Uniunea Scriitorilor asupra problemelor poeziei. Concluziile plenarei au arătat limpede că proletcultismul este dușmanul cel mai periculos care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. „Noi vrem pământ!”, „Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim tot câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai și jug de boi: Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
oarecum, mândrie - În orice caz, de mulțumire. - Bine i-a făcut!, zice ea. Bine i-a făcut-o, Grecoteiului, hoțului cela bătrân - vorbesc de Iacob... Știi-tu-cum... Voia s-o mărite cu de-a sila pe mama după un bogătaș! - Tot... ciocoi? Tot grecotei de-al nostru, dân bobor? - Un fel de ciocoi și acela, dar nu grecotei: broscar. - Adică italian. - Adică! Grecoiul de Iacob... - De ce-i spui... cu un augumentativ? Era mare? Mătăhălos? - Nu l-am văzut În viața mea - asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aceeași, posomorâtă și pătimașă, care aștepta un răspuns. Primarul, de câte ori trecea, striga: ― Da ce, măi oameni, voi n-aveți case, n-aveți neveste, n-aveți copii? Îi răspundea mereu Vasile Zidaru, cu aceeași glumă, stârnind același râs aspru: ― Ne-am ciocoit și noi, don' primar, c-așa au venit vremurile! De-abia către seară se mai risipiră, după ce văzură pe colonelul Ștefănescu trecând cu careta spre conacul Iuga, iar mai pe urmă pe arendașul Cosma Buruiană. Pe grecul, însă, nu l-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
capul și strânse umerii, așteptând lovitura. Apoi cu cât depărtarea potolea uruitul automobilului, cu atât se îngroșa și se umfla vuietul îngrămădirii de țărani în mijlocul uliței din care se ridică întocmai ca o poruncă un glas răgușit: ― Mama voastră de ciocoi! Capitolul VIII FLĂCĂRI 1 Ziua următoare, miercuri, înainte de amiazi, Platamonu sosi la Lespezi cu cabrioleta, aducând și pe avocatul Olimp Stavrat, pe care-l găzduia la Gliganu. ― Iacă, ajungem cu bine, domnule avocat! zise arendașul, care mâna calul, având alături de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar fi călcat cu tălpile goale pe jăratic, gângăvind și spumegînd: ― Da ce-i dacă a murit?... Dar muierea mea cum a murit de nemâncare cu zilele și că nici n-am putut-o duce la doftor? Sărit-a vreun ciocoi că de ce-a murit nevasta lui Toader Strîmbu? Că și azi mai sunt dator și la oameni, și la popa pentru înmormîntare, și-s cu copilașii flămânzi, și-s fără o palmă de loc, și-s stors de vlagă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu pământul, ca nici să nu se mai cunoască urmele unde au fost, apoi cum se adună pe acolo oamenii, cu mic, cu mare, pe sate, și se înarmează, și stau de pază, să nu se mai întoarcă cumva înapoi ciocoii și să-i împiedice la împărțeala pământurilor, ba sunt unii care se pregătesc să se ducă până la București, să mântuiască pe vodă din prinsoarea boierilor, că numai boierii nu-l lasă deloc pe vodă să trimită porunci oamenilor precum că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
preț. Deși e dintotdeauna însuși motorul dezvoltării, bogăției i s-au adăugat preponderent la noi atribute negative: epatologică, decadentă, vanitoasă, extravagantă, dementă, iresponsabilă, insațiabilă, falimentară, cinică, imorală, scuturată de pofte drăcești, ce mai: bampirul care suge sân gele poporului... De la „ciocoii“ lui Filimon la „cronica“ lui Petru Dumitriu, sute de nume literare, din vârful până-n subsolurile ierarhiei, s-au simțit atrase (ori obligate) să veștejească bogăția în numele orgoliului sărăciei. O sărăcie resimțită invariabil ca simbol al cinstei, neprihănirii, moralității fără fisură
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
decât pe guvernul român. Unirei trebuia să precedereze un pact bilateral între guvernul român și mandatarii poporului nostru întrunit la Alba Iulia și ratificat apoi printr-o Constituantă. Toată Unirea s-a redus la un gest pur teatral, pe care ciocoii din Vechiul Regat l-au primit cu zâmbet și au zis că suntem naivi că n-au avut nevoie decât de a deschide ușa casei în care noi am intrat de voie. Când doi indivizi se asociază, când două societăți
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
credința că (cei din Vechiul Regat, n. n.) nu ne vor fanariotiza, acum mă tem că nu vom putea scăpa de acest virus bizantin, pentru că fanarioții dispun de mijloace, cari lipseau ungurilor. De altcum ei nu par prea grăbiți a ne ciocoi. Ei au probe istorice despre blândețea, răbdarea noastră fără margini, resemnarea cu care am purtat atâtea juguri în decurs de atâtea secole. Ei nu ignorează nici teama noastră de rezistența violentă. Ne vor lăsa să strigăm și să ne lamentăm
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Și parale grămăgioară. 218 Frunză verde bărăboi, La moară la Dorohoi Merge - un car cu patru boi, Încărcat cu păpușoi. Dinapoia carului E ciocoiul satului. - Bun ajunsul, măi țărane! - Nu-ți mulțămesc, măi cucoane! - Măi țărane, tu ești beat? - Latri, ciocoi gulerat! 233 {EminescuOpVI 234} Că de - asară n-am mâncat Și tu zici că eu îs beat! Iar ciocoiul satului Cu năravul dracului Pune-o mână pe oblânc Alt-o bagă-n sân, adânc, Și scoate - un bici plumbuit, Plumbuit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu un toxic, începu să urle, să fugă prin celulă. În fine, potolindu-se relativ și înțelegînd că injecția nu e mortală, deloc calmat moralmente prin stupefiant, țipă la cei care intrau în celula sa că Hangerliu și Tudorel, ca ciocoi, fusese grațiați și numai el dus la moarte. Cu toată această iritație, Cioarec dormea noaptea greu și convulsiv, gemând și tresărind în somn, și numai după ce se deștepta continua scandalul. Cioarec n-avea nici o filozofie, și ca atare nu-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
acum lucrul acesta este ținut în mare secret. Cei care executau mârșava ispravă, în ajun de Crăciun, se temeau ca să nu rămână spuse cu limbă de moarte de Ceaușescu, celebrele cuvinte ale cântecului proletar nu-i nici o mântuire, în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând adevărul acesta, iar când îl vor afla, să fie prea îndobitociți ca să mai înțeleagă mesajul. Acum în privința ciocoilor și mai ales al regilor, în mintea bravului dobitoc român, apele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cumva să-l vadă cineva că mârâie în mod cu totul și cu totul proletar, într-o țară de amărășteni, ce se declară cică anticomuniști convinși, fără să caute măcar pe Google, cu ce se mănâncă respectiva tocană. Însă, dacă ciocoii sau regii, au căzut în dizgrația fie și nedeclarată a poporului, alta este situația cu Dumnezeii. Ehei, aceștia și-au înfipt bine și viguros ghearele în ceafa blândului și prea mioriticului popor român. Și Doamne, să nu vorbesc iar cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
RĂTĂCITE 1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE FOC 1866 5. ÎNFĂPTUIREA UNUI MIRACOL 200 6. ROADELE MOȘTENIRII 2199 7. JUDECATA DE APOI 2355 Cuvânt de încheiere...................................................................256 În colecția Univers didactic au apărut: Paula Ciocoi, Crestomație de critică literară: literatura română (vol. I, II) Mariana Marinescu, Introducere în didactica biologiei (ediția a II-a) Lorin Cantemir, Teodora-Camelia Cristofor, Istoria tehnicii. Cum s-au născut și rostogolit prin istorie roțile siameze 1 Deși are un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cât timp regulile câștigului și ale succesului sunt stabilite ad-hoc; nici de sentimentul de neputință generat de impredictibilitatea comporta mentului instituțiilor statului corupt; nici de obscenitatea scenei publice, care "sancționează premial" grosolănia și vulgaritatea, spiritul primar agresiv, impostura fudulă, aroganța ciocoiască și vanitățile fanariote renăscute; nici de neîncrederea și suspiciunea în legi și oamenii justiției câtă vreme "totul se poate aranja" altundeva și altcumva; nici, mai ales, de uimirea perplexă a oamenilor cinstiți că viața onestă, dusă în modestie și cumpătare
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și pentru el. Te lua în vîrtejul sofismelor, te subjuga cu farmecul lui de grec subtil, iar dacă-l plictiseai te părăsea, ștergîndu-ți pe veci amintirea.") și nici tatălui acesteia care, necăjit pentru textul persiflator Cum vorbesc țăranii îl numise ciocoi: "Un grec mai rafinat în sentimente [...] nu s-ar putea găsi decît în timpul lui Pericles." Caragiale care caracterizase drama Apus de soare ca fiind a opta minune a lumii și clapon umplut cu spanac tricolor sintetizează foarte realist istoria relațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]