182 matches
-
popor de osândiți! Azi nu sunteți nimic în lume, Luptați ca totul voi să fiți! Refren: Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim! Sculați, nu-i nicio mântuire în regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, și lumea va scăpa de ei! Prea mult, ne-au despuiat tâlharii Ce-n lene, lux, desfrâu se scald; Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cât e cald! Refren Țăranii și muncitori noi
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de a da o literatură senzațional-pedagogică pentru tineret. Același melanj de educație și divertisment apare și în romanul Zori în ceață (1985), unde prozatorul revine la temele preferate (mediul cazon, Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
măr domnesc Stau pe loc și mă gândesc Pe ce cale să pornesc Frați de-ai mei să mai găsesc C-am avut cinci sute cinci De voinici, români, haiduci Cu ei în codru când intram, Moarte prin dușmani făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
RĂTĂCITE 1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE FOC 1866 5. ÎNFĂPTUIREA UNUI MIRACOL 200 6. ROADELE MOȘTENIRII 2199 7. JUDECATA DE APOI 2355 Cuvânt de încheiere...................................................................256 În colecția Univers didactic au apărut: Paula Ciocoi, Crestomație de critică literară: literatura română (vol. I, II) Mariana Marinescu, Introducere în didactica biologiei (ediția a II-a) Lorin Cantemir, Teodora-Camelia Cristofor, Istoria tehnicii. Cum s-au născut și rostogolit prin istorie roțile siameze 1 Deși are un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 91-95; Mircea A. Diaconu, Arcadie Suceveanu - Poezie, lux al deșertăciunii, CL, 2000, 12; Tudor Mușat, Arcadia, Leviathanul, zidul metafizic, „Porto-Franco”, 2002, 4-6; [Arcadie Suceveanu], LA, 2002, 46 (semnează Mihai Cimpoi, Anatol Codru, Ștefan Hostiuc, Gheorghe Ciocoi, Constantin Cubleșan, Mircea A. Diaconu); Mihai Cimpoi, Critice, II, Craiova, 2002, 167-170; Vasile, Poezia, 263-266; Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama sfâșierii, ed. 2, pref. Mihai Cimpoi, Galați, 2003, 249-256. M. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290005_a_291334]
-
Severin pentru gestul ales făcut față de mine. M-ar interesa să-l cunosc și ca om și ca artist și, o eventuală colaborare cu dânșii m-ar interesa. Este mare lucru să fie În centrele noastre oameni de calitate, nu ciocoi și infatuați. Vă trimit date biobibliografice, le-am trimis anii trecuți și lui Vasile Nistoreasa. Fotografie o să vă trimit mai târziu, nu-i bună cea de la Începutul „Tăcerii...”, este făcută după un portret al unui mare pictor. Am copie din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
URSS. În ediția specială din 7 noiembrie 1944, ce cuprinde cuvântări ale liderilor comuniști ținute cu prilejul aniversării Marii Revoluții și articole de propagandă, sunt publicate și poezii semnate de Miron Constantinescu ("Stalingrad"), Gh. Zaharia ("Odă Uniunii Sovietice"), Dumitru Corbea ("Ciocoii") și A. Toma ("Ne vine Dreptatea"). Să ne oprim puțin asupra unui fragment din poezia lui A. Toma36. "Ne vine Dreptatea, ne vine, Destul cu scrâșniri și suspine, Nălțați grele frunți aplecate, Robaci din a muncii cetateMijește o rază de
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nicio legătură cu greșelile (unele reale, altele născocite) ale legionarilor, ci a fost pornită exclusiv din dorința bolnavă de putere și din orgoliul patologic al acestui om, îndemnat neîncetat la aceasta de către toți acei din jurul lui, ambițioși, meschini, parveniți sau ciocoi incapabili să se încadreze spiritualității revoluționare a Legiunii. Atât Antonescu cât și clica lui aparțineau prin întreaga lor structură lumii vechi, pe care spusese la 6 Septembrie 1940 că dorește să o înlăture, dar a apărat-o apoi din toate
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de pildă o satiră scrisă pe la 1838 de către C. Bălăcescu, care avusese mare răsunet la vremea ei și care era încă citată de către cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
privilegiată făcuse din clasa lor o clasă de stăpânitori. Iar vechiul și neîntreruptul exercițiu al funcțiunii crease un tip fiziologic special. De aceea conservatorii, din toate înfățișările lor, nu păreau a fi oameni ca toți oamenii ceilalți. Poporul le spunea: ciocoi. Așa se explică pentru ce împotriva guvernului lui Lascăr Catargiu se înscriau, nu numai oamenii cari aveau alte idei decât ale conservatorilor, dar toți oamenii cari erau din altă stare socială. Era toată lumea nouă, tot produsul revoluției de la 1848, având
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oameni. Văzându-ne venind în număr mare, cei din piață prind curagiu și stri gătele izbucnesc. Un pantalon creț32, înalt, voinic, frumos, anume Dincă Puțureanu, se urcă pe zidul-balustradă al halei și începe să apostrofeze pe cei din Primărie: — Afară ciocoii! Ne-ați adus bătăușii etc. Pe fereastră zărim capetele lui Vava Ghica, candidatul guvernamental, a lui Alexandru Orăscu, senator și profesor universitar, care prezida biroul, și alții. Căpitanul Mărculescu, văzând că afacerea devine serioasă, comandă cu vocea-i puternică: — Arma
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de exclamație: !!!! apărută în Ghimpele, an. XIII, nr. 7, 26 martie 1872, pp. 1-2. 16. Poezia Du-te, du-te (Cântec popular), reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 16 aprilie 1872, p. 3. Iar voi ciocoi Și vechi și noi Cătați-vă pungile Și plătiți bacșișele! Paparudele! Di ha, paparudele, C-a-nceput snopelile, Pumnii, târnuielile Să ție ulițele... Paparudele! Bate-n palme, zi din gură De vrei să-ți pice-n gură Țigări de la Gospodin
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vrednic de proza lui Jaroslav Hasek, în Iarba vântului (1993; Premiul „Mihai Eminescu”) și în Crimă pentru pământ, cărți care, împreună cu Niște țărani, formează „trilogia țărănească” a prozatorului. Deosebit de construcțiile romanești anterioare ale lui S. este romanul, probabil proiectat ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
Țucal, sunt portretizați politicieni, afaceriști, gazetari, scriitori, militari, fețe bisericești - o galerie nesfârșită de specimene caracterologic șarjate, care se întrec în a-și etala semnele bogăției acumulate prin fărădelegi. Prin integrarea acestora în spectacolul de epocă, prin imaginarea unora din „ciocoii noi” în situații vrednice de Frumoșii nebuni ai marilor orașe, cartea lui Fănuș Neagu, romanul compune o amplă frescă a cărei dominantă e grotescul. Activitatea de prozator a lui S. a fost precedată de una de cronicar literar și, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
1991; Clipa, București, 1976; Dragostea și revoluția, I-III, București, 1981-1989; Adevăruri de toată ziua, București, 1987; Un fluture alb cu sânge pe aripi, Chișinău, 1992; Iarba vântului, București, 1993; Crimă pentru pământ, București, 1993; Râmnicul meu, Râmnicu Vâlcea, 2002; Ciocoii noi cu bodyguard, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Pelin, Rătăcirea în istorie, R, 1975, 1; Valeriu Râpeanu, „Niște țărani”, R, 1975, 1; Dumitru Micu, Un nou roman țărănesc, CNT, 1975, 9; Ulici, Prima verba, I, 193-195; Eugen Barbu, [Dinu Săraru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
de altă parte, că ritmurile în care această traiectorie este urmărită sunt funcție de acțiunea agentului istoric (...)". Bălcescu face o analiză a muncii, valoarea rezultatelor acesteia și bogăție. El vede cum exploatarea era cuvântul de ordine la noi, boierilor succedându-le ciocoii. Astfel, emanciparea socială și eliberarea națională sunt procese strâns legate. Emanciparea socială, adică posibilitatea structurilor sociale de a dezvolta fără asuprirea, fără împilarea celor ce muncesc țăranii. Negreșit că studiul psihologiei poporului român însemnează aproape exclusiv studiul psihologiei țăranului român
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
puteam să scriu "Peneș Curcanul", poemă care, o recunosc, e foarte reușită, e o frescă minunată. Eu, totuși, am simțit în adânc drama și eroismul dela Plevna și dela Grivița, dar la " Timpul" trebuia să-i atac pe liberali, noii ciocoi. Dar frățiorul meu cel mic a luptat și el la Plevna și la Smârdan și s-a purtat ca un viteaz. I s-a dat "Steaua României". Da, da. Doamnelor și Domnilor. Mă recomand Mihai Eminescu. Nu voi fi încoronat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
astăzi. Despre mutațiile care se produc în structura societății vorbește și fenomenul, deseori invocat, al permeabilizării straturilor sociale și al ascuțirii instinctelor de parvenire. Combinații odinioară imposibile între diverse categorii și profesiuni intră în limbajul curent. Se vorbește astfel despre „ciocoi boieri“, „boieri negustori“, „negustori boieri“ etc. Un personaj al comediei Doi coțcari de C. Caragiali face portretul închipuit al colegului său de impostură: „La schela Galaților, unu este d-nu Burdicescu, cunoscut de toți neguțătorii. E, cum am zice, boier-negustor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fecior de cârciumar), complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
din acuzații maxime și din osândiri morale fără apel, după procedeul naiv romantic pe care-l întâlnim la Filimon sau la Pantazi Ghica și care face pandant elogiilor iconodule cu care sunt gratificați Pașadia și Pantazi (chiar și epitetul de „ciocoi borât” și, respectiv, de afacerist mehenghi au o conotație admirativă). De ce atâta înverșunare ? Abominațiile lui Pirgu țin de rubrica scandaloasă, nu de cea criminală. El e pe de o parte un soitariu foarte dotat, care întreține cu vervă inepuizabilă buna
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Un berbece de trei miei Ș-un juncan de doi viței. Să-l anine La ciochine, Să le ție mâne bine; Că s-or duce la Bacău La Bacău, la Vadu-Rău S-ație drumurile Să-și primească vămile; Să prindă ciocoi de barbă Să-i puie să pască iarbă. Primăvară maica noastră, Suflă bruma din fereastră Și omătul de pe coastă; Să mă las iarăș la vale Cu durdă și cu pistoale. Frunza-n codru cât se ține Toți voinicii trăiesc bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
auzi vorbind, îți vine să-l săruți, așa vorbește de frumos și de cinstit; și apoi cînd te uiți la faptele lui, să-l pui la zid și să-l împuști, nu altceva”. Fariseul din povestirea lui Brătescu-Voinești e un „ciocoi nou” care „face paradă de democrație și de dragoste de țăran”, dar se poartă revoltător, neomenos. Pentru mine, farisei sînt, azi, și cei care, după ce ne-au tocat mințile cu banalități propagandistice, au devenit din extrem estici, occidentali („cu accent
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
A. Teodoru. Iată numele celor 38 de hușeni ( printre mulți alții) participanți siguri la bătăliile prilejuite de Războiul de Independență a României: „LA MILIȚIENI. Noea Anton, Timofti Alecu, Gheorghe Ștefan, Popa Neculai, Filip Anton, Pintilie Ion, Constantin Petrache, Moga Gheorghe, Ciocoi Ion, Ștefan Vasile, Vasile Valeia, Marin Ioniță, Liahu Ion, Vasiliu Gheorghe, Neculai Gheorghe, Mirciu Haralamb, Mantia Neculai, Arnăuți Vasile, Blesneac Neculai. LA CĂLĂRAȘI. Blaju Anton, Cracia Ion, Rotariu Neculai, Iliescu Gheorghe, Căpraru Ion, Costache Mihai, Gheorghiescu Gheorghe, Solomon Moise, Nastase
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]