103 matches
-
curgeau lacrimi mari cât mărgăritarele doamnei, iar el s-a repezit la arhimandrit și l-a luat de mână trăgându-l: „Hai, sfinția ta, s-o scoatem, te ajut eu să dărâmăm zidul”. Parcă mai simțea și acum mângâierea mâinii ciolănoase a bătrânului și buzele-i uscate atingându i obrazul. „Nu se poate, dragul moșului, nu se poate, că se dărâmă mânăstirea.” Atunci s-a aruncat în poala anteriului popesc și a plâns cu sughițuri, îndelung. Nu mai auzea nici nucile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i-a fost studentă la artă bizantină... — Lumea așteaptă o invitație. Am vorbit cu câțiva băieți să ne întâlnim. Restaurantul de lux al urbei, nu ? îl întreabă pe sărbătorit, încovoindu-se parcă puțin pentru a atenua diferența de înălțime. Înalt, ciolănos, binedispus și energic, ca de obicei, estetul rotește privirea verzuie. Ne dăruie glasul său gros, vălurit : — Tocmai se făceau propuneri să mergem acolo. Așa că ar fi bine dacă ați... N-are vreme să-și termine propoziția. Sărbătoritul e smuls de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
grupului Hariga n-ar găsi printre ei nici unul care să-i semene, ar trebui imaginat. Un bărbat, să zicem, brun, cu chipul alb delicat și cu brațe puternice. Mai curând scund, cu o privire vie și mioapă și umerii drepți, ciolănoși. Zvâcnind ca un arc sau încremenind multă vreme, pustiit, cu ochii goi. Neglijent, zdrențăros. Vocabular pitoresc și maniere probabil distinse. Și surpriza unui glas de copil răgușit... S-ar afla, probabil, prin cărți, dacă nu chiar și printre cele vechi
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Glasul lui adânc și afumat îi place, n-are ce face. Radu Ropcea tăcut, ondulat, soarbe politicos din cafea și din țigară. În celălalt capăt al sălii, Mehmed cu tranzistorul, buclata Mariana Melnik, domnul Grefu, trubadurul furunculos, fostul campion Lupu, ciolănoasa Luminița, Valy Impertinenta cu tranzistorul și oglinda, Lala Cățelușa. Între cele două asociații, migrează fără preferințe domnul Varlam, cu pipa, și durdulia blondă Lucica Zaharia. Anton și Marilena Albu își refac cuplul în colțul lor, Ion Caropol cu Tuți, la
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Ospătara dă să plece, dar fratele Toader completează: - Mirela, vezi să pui și de șase cafele, apoi o mângâie cu mâna peste părul cârlionțat. Asta a fost prea de tot. Vecinii au început să se agite, în special doi vlăjgani ciolănoși și cu priviri tulburi. Spiritele au început să se încingă. Muzica se revărsa dintr-un difuzor, delectându-ne cu o melodie de muzică populară săltăreață. Am început să povestim amintiri mai vechi sau mai noi, despre familii și rude. Pentru
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
și au vindecat-o. Se temea să nu i se întâmple și lui Suru. Când Anton a vrut să-l mai amenințe o dată, moș‟ Chifu cu capcanele pe umăr dispăru prin desișuri. Bătrânul Chifu era un bărbat uscat, ‟nalt și ciolănos, posomorât, dar cu o privire arzătoare, părul des, căzut pe frunte, mâinile și degetele lățite ca labele de lup. Chipul măsliniu și prelung, spânatec, o barbă țepoasă și neagră. Avea ceva tainic, trist și totodată vehement în el. Ca înfățișare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lungi și uși de oțel încastrate, pe care erau ștanțate doar numere, fără nume. Pe când treceam pe lângă un șir de camere cu geamuri-oglindă, Patchett mă apucă de braț. — Uitați, acela-i Roach. M-am uitat cu atenție înăuntru. Un bărbat ciolănos, de vârstă mijlocie, îmbrăcat în zeghe, ședea la o masă scundă și citea o revistă. Era un exemplar reușit - frunte înaltă, acoperită cu șuvițe de păr cărunt și rar, ochi inteligenți și mâini pline de vene, cu degete lungi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Îi aminti lui Fima că arabii au patruzeci de țări din India și până În Etiopia, iar noi n-avem decât țara asta, nu mai mare decât palma. Și Începu să enumere toate țările arabe, Îndoind cu satisfacție câte un deget ciolănos la fiecare nume. Când menționă India și Iranul, Fima nu mai putu suporta În tăcere. Își Întrerupse tatăl cu un stigăt, apărând dreptatea Încălcată, bătu din picior și țipă ca un copil, că Iranul și India nu sunt țări arabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un pas înaintea mea și mă cântărea din ochi de la o înălțime, pe care atunci o socoteam amețitoare, revoltat la început și dezarmat mai apoi de seninătatea îngerească a privirilor mele. Parcă-l văd și acum, înfipt, cumpănind pe degetele ciolănoase și neobișnuit de lungi un „Rostopf” oxidat, cu locomotivă pe cadran. Tic-tacul ceasornicului se auzi deslușit până în fundul clasei. - Ce-i cu ăsta? întrebase el pereții, catedra și soba de teracotă într-o dimineață la unsprezece jumătate, când mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
singur și oasele genunchilor ei scârțâiră. - Cred că ați greșit adresa, doamnă, încercai inutil să mă exprim. Aș fi dorit să-i spun că alături, la numărul patru, a fost astăzi un consult de medici. Doamna înclină hârca pe decolteul ciolănos și pomponul negru înfipt în tricorn se clătină de două ori, ca pentru a mă sorcovi. Intenționam să cer o scurtă prelungire, ca să-mi termin cartea, care trebuia să însemne cel mai răsunătoră - Krach! făcu Moartea așezându-se pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
În cale lui Crawford cu surîsuri dezinvolte de hostess care Întîmpină un important client al casei la intrarea Într-un bar dubios. Cea mai tînără dintre femei, la vreo douăzeci și ceva de ani, avea tenul palid tipic englezoaicelor, umeri ciolănoși și priviri scrutătoare. În femeia mai În vîrstă din spatele ei am recunoscut-o pe blonda platinată cu sîni supradimensionați și obraji rumeni care jucase rolul uneia dintre domnișoarele de onoare În filmul porno. Cu un pahar În mînă, Își apăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fix la spătarul scaunului, își mai cobora privirea spre foaie, dar nu reușea să adune imaginea ma mei sale, oricât se străduia. Nu o mai ținea minte decât ca pe o umbră înaltă, ba chiar de-a dreptul uriașă, și ciolănoasă. Ciudat! Tocmai el, care avea o memorie atât de bună a chipurilor, nu-și mai amintea nimic din chipul doamnei Scarlat! Nici din glasul ei, nici din atingerea ei. Nimic. Doar o umbră uriașă și ciolănoasă. Nu, nu avea nici un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a dreptul uriașă, și ciolănoasă. Ciudat! Tocmai el, care avea o memorie atât de bună a chipurilor, nu-și mai amintea nimic din chipul doamnei Scarlat! Nici din glasul ei, nici din atingerea ei. Nimic. Doar o umbră uriașă și ciolănoasă. Nu, nu avea nici un chef s-o vadă. Poate era mai bine să se lase păgubaș și să stea acasă, cu tatăl lui? într-un mod inexplicabil pentru el, Bobo se simțea în ultima vreme tot mai solidar cu domnul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
stavila depărtării. Cât baba Maranda țanțoșă și uitând de clondir și de măsele -, nănașa și cu verele ei, gătite cu bondițe înflorate și cu basmale noi, duseră copila la sfânta cristelniță, cum e rânduiala de dinainte, Nicanor și doi feciori ciolănoși, pe care îi arvonise, cu o zi înainte, recrutându-i cu o garafă de lacrima prunei, măturară în livada cu cireși bătrâni și întocmiseră, pe pari bătuți țeapăn, mesele din scânduri noi de brad, Jana, Cătălina, Berta cea bălaie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ridicat în picioare, după ce își scoase domol căciula, dezvelind o frunte înaltă, dreaptă, încununată de o chică lungă, ușor înspicată cu fire albe la tâmple, cu o față mare, prelung brăzdată de multe și adânci suferinți, cu sprâncenele îmbinate, nas ciolănos, mustăți castanii, bărbie împinsă o leacă înainte și ochi căprui, limpezi, ca de om tânăr, se prezintă în fața viitorilor săi ortaci cu care se lega acum prin jurământ, pe viață și pe moarte. Dar să-l lăsăm chiar pe eroul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
inferioară, un fel de negri albi. Era suficient să arunci o singură privire asupra revistei Punch pentru a-ți putea da seama de diferența dintre personalități: personajul bonom și rotofei al lui John Bull și figură jalnică a unui Paddy ciolănos și sfrijit 12. Termenul de unionism a fost folosit pentru prima oara în Irlanda în timpul alegerilor din 1886 și a cunoscut trei curente: unionismul ulsterian, unionismul irlandez, format din minoritatea protestanta din Sud, puternică din punct de vedere financiar, si
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
În bune condiții de funcționare. Întind 167 automat pașaportul și declarația vamală pe care o completasem În avion, privind inexistența armelor, drogurilor și produselor alimentare interzise. O vameșă trecută de prima tinerețe, cu fața ascuțită, păr de un blond-cenușiu, forme ciolănoase ce se ghiceau prin uniforma standard, mă privi inchizitorial pe sub lentilele ochelarilor fumurii atrasă de floarea de orhidee violacee prinsă la pălăria pe care o purtam pe cap. Abia stăpânindu-și furia, cu ochii injectați și glasul răgușit mă Întreabă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Într-o limbă neaoș românească de cât timp suntem În Australia și care este statutul nostru. După ce curiozitatea i-a fost astâmpărată, ne-a prezentat și soțul, tipul fermierului australian, trecut de 50 de ani, un metru opt zeci Înălțime, ciolănos, roșcovan la față, cu privirea blândă, Îngăduitoare, purtând blugi și o cămașă cadrilată, cu mâneci scurte, descheiată la gât, și vestita pălărie din piele de cangur, tip sombrero. Din câteva cuvinte, spuse pe un ton mucalit, aflăm că-și luase
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mosc - icoane turnate într-un fel de magmă rășinoasă sau împodobite cu perle mici de sticlă. Nu știu dacă mai este posibilă astăzi o ieșire din kitsch-ul religios triumfător. În fine, ultima imagine a acestui pelerinaj. Un călugăr înalt, ciolănos, cu o barbă albă-fuior, care îl îmbătrânește pe nedrept, stă așezat pe iarbă, pe lângă gura de metrou din zona Dimitrie Cantemir - Pasajul Unirii. L-am văzut și în spatele unei tarabe, aparține unei mănăstiri din județul Râmnicu-Vâlcea. Este înconjurat de un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asta este un lucru știut și n-are rost să-l mai repet și eu, pentru că au spus-o alții mai bine decît mine. Între timp au venit autocare cu turiști; trebuie să fi fost nordici, erau toți blonzi și ciolănoși, femeile umblau în șorturi, aveau genunchi groși și mutre de guvernante la pensie. Toți purtau atîrnate de gît aparate de fotografiat, vorbeau Dumnezeu știe ce limbă, au citit programul de vizitare al bisericii și au început să aștepte dînd ocol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
izvoare puternice, care n-au fost prea mult afectate de seceta prelungită. Ne-am înviorat puțin, apoi ne-am odihnit la umbra gardului de nuiele. Bunicul se mișca din ce în ce mai greu. Acum brațele lui vlăguite se odihneau pe genunchii slabi și ciolănoși. Mâinile negre, arse de soare și de vânt, erau străbătute de vinișoare mici, albastre, care zvâcneau încetișor în ritmul bătăilor cardiace. Doar mâna dreapta, mimând o independență ce friza nerușinarea, se bălăngănea haotic într-o mișcare alienată. Mă uitam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
apărut proprietăreasa, doamna Duțulescu. E o femeie în vârstă (o babă, cum se exprimă prietenii mei care sunt mult mai slobozi la gură decât mine și nu se fandosesc cu calificative din astea alese, bune pentru compunerile de la școală), înaltă, ciolănoasă, căreia îi place la nebunie să tăifăsuiască. Și dacă ar fi apărut numai ea n-ar fi fost nimic, dar a apărut, parcă ar fi fost înțelese, și o altă palavragioaică faimoasă, doamna Sărăcin, prietenă cu doamna Duțulescu. Evident, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dovadă de un bun-simț de o măreție aristocratică, s-a prelins discret din căsuța lui săracă pentru ca bietului om flămând să-i tihnească mâncarea fără să-i stea bucătura în gât. S-a așezat scârțâind periculos din toată caroseria lui ciolănoasă și anchilozată pe minusculul trepied de vânătoare, în poziția gânditorului de la Hamangia, filozofând amar asupra nedreptei alcătuiri a acestei lumi. O, Boga, Boga! Zașto? Zașto? O Doamne, Doamne! De ce? De ce? Cinci copii cu mama lor fără mâncare, fără mămăligă... Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
chemându-și astfel vițeii la supt, dar știind că hrănirea odraslelor se petrece în același timp cu mulsul de către stăpâni, care au grijă să le îndulcească traiul cu porția de tain pus în dreptul boturilor lor. Mândrolea era o vacă înaltă, ciolănoasă, cu păr roșcat bătând spre galben, avea coarne mari și arcuite ca ale unei rădaște iar ochii mari aveau cearcăne negre, de parcă ar fi fost machiată. Vițelul ei, Duman, semăna oarecum cu mamă-sa. Cealaltă vacă, Joiana era mai scundă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Erau veseli și nebăuți, așa cum îi rugasem. Veniseră aproape toți bărbații de vârste diferite din acel sat. Cel mai bătrân era moș Conea, care avea aproape o sută de ani și era renumit pentru virtuozitatea dansului. Era înalt, drept și ciolănos, păstrând ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi din lână și opinci păstrate din tinerețe. El era cel care îi învățase pe bărbații din sat acest dans
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]