165 matches
-
115, 117, 131, 140, 144, 147, 158, 176, 178 Chamfort, Nicolas-Sébastien Roch, supranumit Charlotte- Elisabeth de Bavaria, prințesă palatină / 46-47, 56, 135 Chateaubriand, François-René, viconte de / 131, 139, 160 Chimay, Philippe de / 175 Christodorescu, Anca-Maria / 37, 56 Cioculescu, Șerban / 41 Ciolac, Cristache / 65, 130 Clèmenceau, Georges / 22, 69, 131 Constans, D'Estournelles, de / 121 Constantinescu, Ștef / 37 Conti, prințesă de / 100, 133 Coulanges, Fustel de / 45, 56 Cristian, Vasile / 39 D Delcassé, Théophile / 34, 127, 134 Détaille, Édouard / 20, 144, 184
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Dicționar explicativ de logopedie, Editura Polirom, Iași, 2011. Butler, Gillian; McManus, Freda, Psihologia, Foarte scurtă introducere, Editura Allfa, București, 2002. Cernat, Vasile, Psihologia stereotipurilor, Editura Polirom, Iași, 2005. Condillac [Étienne Bonnot de Condillac], Tratatul despre senzații, Editura Științifică, București, 1962. Ciolac, Mirela, Psihopedagogia deficienților de auz, Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad, 2006. Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iași, 1996. Damaschin, Dorin, Defectologie, Teoria și practica compensației, Nevăzători, ambliopi, orbi-surdomuți, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973. David, Daniel, Metodologia cercetării clinice, Fundamente
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în viață și în literatură, Editura Enciclopedică Română, București, 1972. Marcelli, Daniel, Tratat de psihopatologia copilului, Editura Fundației Generația, București, 2003. Marcu, Vasile (coord.), Vademecum de psihopedagogie specială, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2007. Moldovan, Olga, D., (coord.); Bălaș-Timar, Dana; Ciolac, Mirela; Dughi, Tiberiu; Ignat, Sonia; Kelemen, Gabriela, Sinteze conceptuale de psihologie specială, Editura Universității "Aurel Vlaicu", Arad, 2006. Moldovan, Olga, D.; Bălaș-Timar, Dana; Șerban, Raluca, Psihologia copilului cu handicap: Elemente de pedagogie aplicată, Editura Universității "Aurel Vlaicu" Arad, 2008. Moldovan
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
2007, p. 153. 88 S.A. Zâkov, B.D. Korsunskaia, 1956, pp. 5 ș.u. 89 Este vorba despre începutul deceniului al șaselea din secolul al XIX-lea. 90 www.romedic.ro/surditate-0R1426, 25.03.09; 10, 18 91 Vezi și Mirela Ciolac, 2006, pp. 30-32. 92 După Biroul Internațional de Audiofonologie, cf. I. Stănică și M. Popa, 1994, p. 34. 93 Când vorbim despre "vocea șoptită", "vocea normală" și "vocea ridicată", fără să avem un control de etalonare a acestora, desigur că
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pragul "două puncte"" etc. (Rita L. Atkinson etc., op. cit., p. 992.) 95 În general, considerat a fi poziționat între 125 și 8.000 Hz. 96 Pentru clasificarea funcțiilor, vezi Gheorghe Schwartz, 2005. 97 I. Stănică, M. Popa, op. cit., cf. Mirela Ciolac, 2006, pp. 45-50. 98 Dactylos = deget în limba greacă. Este vorba, deci, de o "vorbire" cu ajutorul degetelor. În cadrul acestui limbaj, se formează literele cu degetele. 99 "Labiolectura sau citirea de pe buze reprezintă perceperea prin intermediul văzului a limbajului verbal expresiv, urmărind
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de o "vorbire" cu ajutorul degetelor. În cadrul acestui limbaj, se formează literele cu degetele. 99 "Labiolectura sau citirea de pe buze reprezintă perceperea prin intermediul văzului a limbajului verbal expresiv, urmărind mișcările componentelor aparatului fono-articulator și ținând seama și de fizionomia vorbitorului" (Mirela Ciolac, 2006, p. 63.) 100 Astăzi s-a ajuns la performanțe tehnice remarcabile în privința protezelor auditive, atât în privința eficienței lor, cât și din punctul de vedere al minimalizării dimensiunilor; astfel, aplicate la rama ochelarilor sau la un cercel, ele pot nici
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
trăiau mai ușor, fiind solicitați la restaurante sau mondenități diferite. Unii dintre cei mai talentați au ajuns artiști consacrați. Lista marilor nume de lăutari rromi Începe cu Barbu Lăutaru și continuă, În funcție de perioadele În care au trăit aceștia cu: Cristache Ciolac, Fănică Luca, Petrea Crețu Solcan din Brăila, Maria Lătărețu, Ion Voicu, lăutarii din Clejani, Grigoraș Dinicu, Fărâmiță Lambru sau Ion Onoriu ș.f.m.a. Ursarii sunt În general oameni blajini, pașnici, prietenoși și cooperanți. Iubesc muzica și dansul. Conviețuiesc În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aceasta este una dintre cele mai cunoscute ocupații tradiționale a rromilor. Lista marilor nume de lăutari rromi Începe cu Barbu Lăutaru și memorabila lui Întâlnire cu Franz Liszt și, se Încheie, În funcție de epoca În care au trăit aceștia cu: Cristache Ciolac, Fănică Luca, Petrea Crețu Solcanu, Grigoraș Dinicu, Ion Voicu, Fărîmiță Lambru sau Ion Onoriu, fanfarele țigănești: ”Ciocârlia” din satul Zece Prăjini (comuna Dagâța, județul Iași), cele din satele Cozmești sau Chetriș (comuna Dolhești), ambele din județul Iași, lăutarii din Clejani
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și satire „colportează” Petre Ispirescu și S. Fl. Marian. Numeroase studii de folclor și de etnografie, precum și recenzii despre colecțiile de literatură populară (colecția lui N. A. Caranfil, apărută la Huși, în 1872, sau cea de cântece bulgărești a lui V. Ciolac, din 1872), aparțin tot directorului revistei, care la rubrica de bibliografie semnalează și lucrări sau reviste de folcloristică din străinătate. Alte articole dedicate folclorului scriu Aron Densușianu, Em. Kretzulescu, G. Dem. Teodorescu, A. D. Xenopol (Ceva despre literatura poporană, republicat din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286336_a_287665]
-
vistiernic, logofăt și hatman în oștirea moldovenească până în anul 1857 când a decedat lăsândo moștenire prin testament fiului său, Ion. în anul 1891 moșia a fost vândută de către Ion Lățescu (în unele documente Iancu Lățescu) fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac. Familia Costache Boldur Lătescu a fost una dintre cele mai vechi și cunoscute familii din Moldova, mulți dintre membrii ei fiind mari dregători la curțile domnești în secolele XV-XIX. După unele documente, arborele genealogic al familiei pornește de la marele vornic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Iordache Costache Boldur Lățescu a murit la 19 februarie 1857. în 1882, după cum reiese din „Hotărniciea Moșiei Hudeștii-Mari și din „Planul moșiei Hudeștii-Mari întocmite de inginerul hotarnic Alfred Deusch erau proprietarii acestei moșii Ioan Teutu, frații Gheorghe, Ilie și Ioan Ciolac și parte din pădure vândută lui Iosub Baraț. Pe la 1905 parte de pădure deținută de Maria I. Ciolac este vândută Malcei și lui N. Selțer din Dorohoi. Fiind contabil la Ion Ciolac, Ion Franc întocmește act de vânzare-cumpărare pe partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și din „Planul moșiei Hudeștii-Mari întocmite de inginerul hotarnic Alfred Deusch erau proprietarii acestei moșii Ioan Teutu, frații Gheorghe, Ilie și Ioan Ciolac și parte din pădure vândută lui Iosub Baraț. Pe la 1905 parte de pădure deținută de Maria I. Ciolac este vândută Malcei și lui N. Selțer din Dorohoi. Fiind contabil la Ion Ciolac, Ion Franc întocmește act de vânzare-cumpărare pe partea de moșie care o avea acesta și se înțelege cu el ca să i-o plătească în 50 de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
moșii Ioan Teutu, frații Gheorghe, Ilie și Ioan Ciolac și parte din pădure vândută lui Iosub Baraț. Pe la 1905 parte de pădure deținută de Maria I. Ciolac este vândută Malcei și lui N. Selțer din Dorohoi. Fiind contabil la Ion Ciolac, Ion Franc întocmește act de vânzare-cumpărare pe partea de moșie care o avea acesta și se înțelege cu el ca să i-o plătească în 50 de ani cu o dobândă de 4% pe an. Valoarea era de 320 000 lei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o avea acesta și se înțelege cu el ca să i-o plătească în 50 de ani cu o dobândă de 4% pe an. Valoarea era de 320 000 lei noi. Ion Franc arendează și partea de moșie a lui Ilie Ciolac de la fiica acestuia, Eufrosina. La reforma agrară din 1921 când la Hudești erau proprietari Ion Franc și alții s-a expropriat suprafața de 4967 ha iar suprafața rămasă proprietarilor era de 1366 ha. Precipitațiile atmosferice sunt ceva mai abundente în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
activist pe tărâm social reușea să se ocupe de învățătura copiilor și să conducă activitățile și de la banca populară, cooperativa de consum și obștea agricolă sătească ducând o politică protestatară contra proprietarilor de moșii din comună, Ion Frank și frații Ciolac. A mobilizat țăranii și împreună cu ei a construit și un pod în câmp care și până astăzi poartă numele de podul Alexandrescu sau podul Domnului. De pe urma activităților sale, a avut de suportat unele persecuții din partea autorităților comunale și ale unor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Doamnei datează din acea perioadă. A trecut apoi în stăpânirea lui Miron Costin, cronicarul și apoi o perioadă lungă de timp în stăpânirea Boldurilor care au lăsat urme adânci în istoria țării și mai ales a comunei. A urmat familia Ciolac(Ion, Ilie și Gheorghe) și apoi familia senatorului Ion Frank. La Mlenăuți, moșia a fost în stăpânirea familiei Tolocico, apoi în stăpânirea unor mânăstiri, apoi a slugerului Toader Manole și unde pe un cot al acestui sat erau trimiși boierii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar dezordinea în comună a fost provocată în adevăr din cauza unor broșuri ajunse în mâinile unor săteni știutori de carte . . . . Adunarea s-a desfășurat printr-o puternică manifestație de împotrivire a țăranilor contra proprietarilor de moșii, Ion Franc și Ilie Ciolac, a arendașilor acestora, care nu au rezolvat unele cereri ale sătenilor de a li se distribui pământ pentru cultură sub formă de arendă în bani. Manifestația nu s-a soldat cu victime omenești sau distrugeri de locuințe și materiale. în urma
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren agricol. Piatra calcarică bulgăroasă se află pe Valea țurcanilor și se extrage pentru trebuințele locale. Vie se află pe o întindere de 18 pogoane. în pădure se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranilor la vremea aceea nu puteau permite construirea unei biserici din cărămidă ca aceea care s-a construit. Bătrânii satului spun că la început biserica a avut hramul de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, după numele unuia dintre cei trei frați Ciolac - Ion, Ilie și Gheorghe. Acest fapt este o certitudine deoarece în arhiva parohiei sunt documente vechi cu ștampila „Parohia Sf. Mucenic Gheorghe-Alba, Hudeștii Mari. De altfel pe catapeteasmă, pe locul unde se pictează icoana hramului este pictat sfântul Gheorghe și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o analiză mai atentă a numelor de familie existente În comună În urmă cu aproape un veac, se poate constata că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
number affixed on each crate before their departure from Moscow. The crates containing valuables belonging to bankrupt banks were transferred to the Ministry of Finance following a decision by this Ministry, transmitted verbally by a special financial inspector Mr. I. Ciolac, member of a Supervisory Commission. This representative instructed the authorities and representatives from different institutions that the inventory of each crate should be remitted to the Minister of Foreign Affairs. The documents from the crates should be remitted to the
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
și pentru valorificarea tradiției din zona Mureșului prin articole și recenzii semnate de autori locali și prin folclor. Apare și o traducere din François Villon, realizată de Francisc Păcurariu. Mai colaborează Traian Dragoș, Emanuil Precup, Al. Sară, G.I. Olteanu, Const. Ciolac, Al. Munteanu. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
guvern. Ancheta continuă în numărul următor cu alte răspunsuri:Ermil A. Pangrati, Jean Cantacuzino, prof.Plastara, prof. dr. Emil Racoviță, S. Mandrescu, prof. Hurmuzescu, RădulescuPogoneanu, M. Goldștein, cu scrisori și de la studenți: ... D. Budu, M. Goruneanu, A. Mihăileanu, Const. I. Ciolac, Carol S. Singer, Avram Sin Leiba, cu rezumatul anchetei semnat P.S. 393 Urmare a scumpirii hârtiei, revista nr.20 din 15 martie 1923 anunță apariția ei de două ori pe lună, la 1 și 15. Numărul 21, anunțat pentru 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui Constantin) se afla în fața aripii de pe strada Ion Câmpineanu a Hotelului Continental. 227. Restaurantul Iordache Ionescu, de pe strada Covaci nr. 7, a funcționat până în prima jumătate a secolului trecut; aici au cântat lăutari vestiți ai vremii, printre care Cristache Ciolac. bucureștiul în 1871 135 Marea vâlvă a restaurantului acestuia care avea bucătăria curat românească a început din ziua în care umoristul Nae Orășeanu a compus nostima lui listă de bucate care, în parte, a rămas până la noi și se va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]