112 matches
-
I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conținutul anexei 36 din acest act normativ. Anexa 69 CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ CIOLPANI Însemnul heraldic al Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: pe fond negru, o acvilă cruciată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
din 13 august 2009, având conținutul anexei 36 din acest act normativ. Anexa 69 CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ CIOLPANI Însemnul heraldic al Centrului Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență Ciolpani din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență va păstra în compoziție elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: pe fond negru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise, ținând în gheara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
în cartierul 3, pe albastru, o carte deschisă, de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond negru: * CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ CIOLPANI * I.G.S.U. Semnificația elementelor însumate: a) casca și topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea; ... b) grenada explodând - amintește de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenței de Stat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
România, cu domiciliul actual în Germania, 72127 Măhringen Kusterdingen, Wankheimer Str. 10, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Vișeu de Sus, str. 22 Decembrie, bl. 54, sc. A, et. 4, ap. 4, județul Maramureș. 22. SZABO ILEANA, fiica lui Ciolpan Petru și Ileana, născută la data de 29 august 1944 în localitatea Vișeul de Sus, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 72127 Mahringen Kusterdingen, Wankheimer Str. 10, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Vișeu de Sus, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171201_a_172530]
-
Altitudinile medii se mențin în jurul valorii de 150-200 m, culmea principală se extinde către nord, unde se realizează contactul cu Podișul Babadagului. Aici se întâlnesc dealuri înate de peste 300 m (La Pandele (395 m) - cea mai ridicată valoare din podiș, Ciolpan (359 m), Osâmbei (332 m). În sud-vestul podișului, pe cuvertura de calcare jurasice și cretacice, a luat naștere un relief carstic. În partea nordică a județului Constanța se desfășoară marginea sudică a Podișului Casimcea, format din șisturi verzi strâns cutate
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
a două așezări din sec. XV - XVIII. Satul e menționat la 7 iulie 1471, într-un document fals, dar, oricum, el demonstrează că localitatea exista încă pe atunci. Radu Mihnea Voievod întărește la 25 noiembrie 1616 împărțeala făcută între Petrașcu Ciolpan, D. Ciolpan, Gheorghe Vîrnav și Corneliu. S-au păstrat 2 documente de la Vasile Voievod, domnul Moldovei, din 30 iulie 1645 și 9 iunie 1650 prin care se confirma stăpînirea lui Todorașcu Vartic asupra moșiei satului Alcedar, cumpărată cu 150 de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
așezări din sec. XV - XVIII. Satul e menționat la 7 iulie 1471, într-un document fals, dar, oricum, el demonstrează că localitatea exista încă pe atunci. Radu Mihnea Voievod întărește la 25 noiembrie 1616 împărțeala făcută între Petrașcu Ciolpan, D. Ciolpan, Gheorghe Vîrnav și Corneliu. S-au păstrat 2 documente de la Vasile Voievod, domnul Moldovei, din 30 iulie 1645 și 9 iunie 1650 prin care se confirma stăpînirea lui Todorașcu Vartic asupra moșiei satului Alcedar, cumpărată cu 150 de galbeni. Din
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
uimiți de această revelație. Tot la Închisoarea Sighet un căpitan de securitate a repetat propunerea episcopului vicar patriarhal Teoctist Arăpașu, de a trece la Biserica Ortodoxă Română. La categoricul refuz al tuturor, căpitanul de securitate a plecat furios. Însă Vasile Ciolpan, directorul închisorii, s-a reîntors nervos în celulă, și părintele Chinezu a fost sancționat cu izolare timp de două săptămâni. În primii ani, la Sighet, a luat și el parte la corvezile din închisoare, până când șubrezia totală a sănătății nu
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
decis să-l izoleze în infirmierie, ceea ce era o mare minciună, căci, în realitate, infirmierie nu exista. Cu toate că i-a implorat să nu-i lase să-l ia de lângă ceilalți, aceștia nu aveau niciun fel de autoritate. Comandantul închisorii, Vasile Ciolpan, a ordonat ca fereastra celului sale să fie deschisă, pe un ger groaznic, Episcopul Chinezu aproape că a înghețat. Îl închiseseră, singur, într-o celulă mare, celula 62, de pe aripa din dreapta a T-ului (închisoarea de la Sighet avea forma unui
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
în subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Șapte obiective din comuna Ciolpani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, toate ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice patru la Ciolpani, (din care două în zona fostului sat Țigănești) și unul la Izvorani. Celelalte două sunt mănăstirea Țigănești datând din secolul al XVIII-lea, și biserica „Adormirea Precistei” din satul Ciolpani.
Comuna Ciolpani, Ilfov () [Corola-website/Science/300493_a_301822]
-
atestate încă din secolul al XV-lea. În 1463 Ștefan voevod emite un ispisoc întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lângă Băsești. Într-un extras din hrisovul lui I. Sandu Sturza din 22 iunie 1824 în pricina dintre Ioniță Anton Ciolpan, ce țin de Viltoteștiși între stolnic Ieremia Giușcă, stăpân pe Cîrpești gasim însemnările "... în care se arată și un ispisoc din 6971 (1463), de la Ștefan voevod, întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lîngă Băsești " Locuitorii din vechime au fost moșneni
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
martir: "“Durcovici Anton a decedat în luna decembrie 1951 la Dunărea. Dosarul Dur(covici) trebuie predat la A.S. (Arhiva Securității), B.3 (Biroul 3). Semnalat la Cabinet că a decedat!" Trupul episcopului martir a fost preluat de directorul închisorii, Vasile Ciolpan, și îngropat în cimitirul săracilor din orașul Sighetu Marmației, într-un loc rămas până astăzi necunoscut, devenit mai apoi teren arabil. Moartea episcopului a fost mult timp ținută secretă de către autorități. Efectul avea să fie însă contrariu, iar episcopul nu
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
Filionescu, s-a desfășurat în 29 octombrie 1939, în cadrul căruia a prezentat un buchet de melodii populare („Dorule și-o boală grea”, „ Când o fi la moartea mea”, „Am iubit și-am să iubesc”, „Mă suii pe dealul Cernei”, „La Ciolpan, la crucea'naltă”, „Foaie verde ca cicoarea”) în acompaniamentul orchestrei Vasile Julea. După succesul de la Radio ajunge în Ploiești unde cântă la restaurantul „Azuga” timp de 6 luni. A avut drept acompaniament orchestra fraților Melak din Lugoj. De trei ori
Ioana Radu () [Corola-website/Science/302582_a_303911]
-
aia nu mai stau să mă uit. Să-i aducă cum i-a adus pe Nicolschi și pe Drăghici, nu pe deținut. Și să spună tot, nu ca Drăghici. Păi, Drăghici, dacă era curat, de ce a fugit din țară? Iar Ciolpan, Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestește la "Memorial" că le-a dat mîncare bună? Cum le-a dat mîncare bună la deținuți? Le-a dat bătăi bune. Și de scăpat, cum să vă spun eu? Fără reținere. Cîți au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai stau să mă uit. Să-i aducă cum i-a adus pe Nicolschi și pe Drăghici, nu pe deținut. Și să spună tot, nu ca Drăghici. Păi, Drăghici, dacă era curat, de ce a fugit din țară? Iar Ciolpan, Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestește la "Memorial" că le-a dat mîncare bună? Cum le-a dat mîncare bună la deținuți? Le-a dat bătăi bune. Și de scăpat, cum să vă spun eu? Fără reținere. Cîți au scăpat? Cine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a se hrăni singur. Era lăsat să sufere, să agonizeze, ultima rugăciune i-a oficiat-o prin ușa celulei, pe atunci măturătorul-șef al penitenciarului, episcopul Alexandru Todea. În ziua de 5 februarie 1953, directorul închisorii, ofițerul de Securitate Vasile Ciolpan, a sunat la București anunțînd că în camera nr. 3 s-a stins becul. Artizanul Marii Uniri nu mai avea nici nume. A fost tîrît pe scări, ca și ceilalți, pus într-un sac și aruncat într-o groapă comună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
condamne crimele comunismului și să acorde compensații victimelor acestora. Numărul condamnărilor celor vinovați de crimele comunismului este sublim vorba lui Caragiale, dar lipsește cu desăvîrșire. L-a supărat cineva pe un Nicolski, pe un Drăghici sau pe un temnicer ca Ciolpan?! După cum merg toate, se vor stinge unul după altul liniștiți, în paturile lor, în timp ce zecile de mii de victime, multe de cîteva decenii sub pămînt, își cer zadarnic dreptul la memorie și pedepsirea, în numele legii, a vinovaților. De remarcat este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pitești, Str. Tache Ionescu/Q3/A/19 țel. 214854 434 CHIRIȚĂ SIMONA (n. 1936) Pitești, Banat bl. B1, sc. A, ap. 5 țel. 250720 503 CHITAN MARIN (n. 1937) Pitești, Trivale bl. 37, sc. A, ap. 10 țel. 276109 20144 CIOLPAN NICULINA (n. 1951) Curtea de Argeș, Str. C. Dobrescu/D8/C/36 țel. 722053 20080 CIUCĂ MARIA (n. 1937) Pitești, Calea București, bl. 20 sc. C ap. 5 țel. 638291 20148 CIURCIUBASA VASILICA (n. 1945) Pitești, Str. Exercițiu/B18/ B/19 țel. 213562
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țărani din comuna Solești au fost condamnați la câte 5 luni și 14 zile de închisoare corecțională și anume: Toader Popardea, Alexandru Pânzariu, Neculai V. Boitan, Gh. V. Curuleț și Manole Ciobanu zis Morariu. T. Samson, Dumitru Niță și Pricop Ciolpan din comuna Valea Rea (acum, VăleniVaslui), au fost condamnați la câte un an de închisoare. La comuna Muntenii de Jos, toți cei șapte săteni trimiși în judecată au fost achitați considerându-se, probabil, că vinile lor fuseseră minore: Iancu Polcovnicu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
parte aproape num la va luni, activiștii comuniști de la „județeană” au împânzit toate satele județului, nu numai Moara Domnească, în căutare de adepți ai „noii ordini democratice de tip nou”, adică bolșevice. Pe data de 16 septembrie 1945, tov. Ioan Ciolpan (secretarul „celulei” PCR din sat) a convocat o ședință la care au participat următorii cetățeni: Iancu Mandache, Gheorghe V. Macovei, Vasile P. Ciobanu, Gheorghe Cosma, A. Cojocaru, Toader Amanci, P. Dănilă, Ion Mardari Ifrim, Dumitru Popa și Gheorghe V. Luca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Andișor Zaharia I.Corneliu Zaharia Const.Lia Andrei A. AdrianFlorentin Tongaru Ghe. Gheorghiță Marcu Ghe. George Dan Registru matricol 215/19881989; Costin Clit,op.cit.,p.238. 1989-1990 XII Matematică Fizică Berechet Ghe. Mirela Mihaela Bogdan V. Liliana Boroș V. Elenă Ciolpan I. Cătălinalonela Coman V. Mihaela Gabriela Danteș C Mihaela Donea Cons. Lilia Marian Doru I. CeraselaDaniela Filip M. Liviu Gheorghe M. Marian Iacob V. Ionuț Iacob I.lon-Lilian . Irimia M. Ana-Maria Lungu C. Corneliu Florin Macovei St. CristinaDaniela Mâcnea P.
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Const. Georgiana-Gabriela Lascăr V. Cristian Registru matricol 233 voI I; Costin Clit,op.cit.,p.249. XII Fizică Chimie . Asiminei Ghe. Alină Blaga P. Corina Boeru Const. Simona Bugeag N. Ancuța Busuioc I. OnuțPetrică Calancea N. Sergiu Constantin Ciocoiu D.RăducuMihai Ciolpan I. Corina Mariana Cociu V. Ion Codreanu Ț. Teolin Cozma M. Ștefania Dascălu N. LuizaCristina Igescu Vtin. Daniel Istrate St. Nicoleta Michiu M. Cristina Mihaela Mihu N. Oana-Maria Mocanu Val. Alice Mirela Moisă V. MihaelaRoxana Munteanu M. Oana Mihaela Panainte
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cum ar fi fost firesc) de intenția lor ca în acest cadru să se înmâneze unor veterani de război brevete și medalii comemorative. Astfel am fost pus în situația stupefiantă de a asista la decorarea unor foști torționari, precum Vasile Ciolpan și un securist din anii '50. Act oripilant pentru orice om de bună credință, cu atât mai mult pentru mine ca demnitar și reprezentant al unui partid politic care a avut atâția martiri în închisorile comuniste. Am reacționat, cred, pe
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
al unui partid politic care a avut atâția martiri în închisorile comuniste. Am reacționat, cred, pe măsura gravității morale a situației create, incriminând în prezența a aproximativ 1000 de oameni, a presei, a autorităților locale, veterani de război, decorarea lui Ciolpan și Elekes, angajându-mă public la efectuarea unei anchete menite să elucideze circumstanțele care au făcut posibilă această imensă "porcărie", cum inspirat vă exprimați. Începând cu după-amiaza aceleiași zile, mass-media au consemnat poziția critică exprimată de mine, de foști deținuți
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
inspirat vă exprimați. Începând cu după-amiaza aceleiași zile, mass-media au consemnat poziția critică exprimată de mine, de foști deținuți politici, demnitari și reprezentanți ai societății civile. De asemenea, am fost cel dintâi care am semnalat că în perioada '90-'95 Ciolpan beneficiase de cele două avansări în grad, pe care și dumneavoastră le amintiți, petrecute sub cârmuirea primelor mandate ale lui Ion Iliescu. Ceea ce nu făcuse nici Dej, nici Ceaușescu! Fac aceste precizări pentru o corectă înțelegere a faptelor, respingând în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]