1,579 matches
-
izvorul seninului Ci mai este și plaiul Pe care Tâmpla vremii l-a vrut leagăn Nemuririi lui Decebal Și bulgărele acela Din cremene Înfirbântat cu ideal Sub însemnele tăriei Purtat de Bălcescu la Palermo Și gândul stăpânitor peste mâna ce cioplea La Paris Coloana infinitului, purtată în ascuns În sufletul lui Brâncuși Sfântă comoară, turnul veșniciei noastre Stâlp casei și legătura cu cerul Mai sunt și păsările măiestre Izvodite din lumină Pentru zbor, spre Paradis Înlțându-se Stol acum ridicându-se Pe
IDENTIFICARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1480603956.html [Corola-blog/BlogPost/370506_a_371835]
-
mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-sarbatorita-la-malul-marii/ [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost și naș. Era maghiar. Între mineri, în special, nu existau probleme de naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din școala primară, animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește, din briceag, o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Între mineri, în special, nu existau probleme de naționalitate.” Tatăl său moare, în 1916, în urma rănilor grave căpătate în război. „Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească, încă din școala primară, animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește, din briceag, o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la Liceul «Gheorghe Șincai» din Baia Mare.” Spirit revoluționar și nestăpânit, se implică în activități politice
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Franța, în Lagărul de la Gurs, Vida a sculptat și a expus busturile eroilor naționali Horea, Cloșca și Crișan. Scriitorul Dumitru Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Radu Popescu povestește, în 1976, acest episod, relatat de însuși sculptorul Vida: „ ... pe unde a fost în lume, el a cioplit în lemn tot lumea moroșenilor și chipurile zbuciumatei noastre istorii. În Franța, venind din războiul din Spania, în lagăr, cioplește din trei butuci aruncați la bucătărie pe cei trei capi de răscoală: Horea, Cloșca și Crișan. Într-o baracă, unde se face o expoziție, Horea, Cloșca și Crișan sunt o revelație ... Până și conducătorul lagărului îl felicită pe artist. Vine
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
Urbe - post mortem, sculptorului Gheza Vida. Foarte frumoas din partea lor! Numai că, între timp, creația sa este lăsată de izbeliște. De pildă, una dintre cele mai importante opere ale marelui sculptor - MONUMENTUL ȚĂRANILOR MARTIRI DE LA MOISEI - a ajuns de nerecunoscut. Cioplit mai întâi în lemn, în 1966, transpus apoi în piatră, în 1972, Monumentul este „o sinteză a spiritualității românești, atingând acea tensiune unică la care s-a afirmat vocația ordinii, a echilibrului psihic și cosmic, a locului impregnat decisiv de
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
piramidele nu puteau fi construite fără bani. Biblia atestă banii în forma cea mai agravantă pentru calitatea omului care îi deținea, după fuga „poporului ales” din Egipt, tocmai când conducătorul acestui popor, Moise, sa întors de pe muntele Sinai unde a cioplit în piatră cele 10 porunci dictate de însuși Dumnezeu. Din cele 6 miliarde de oameni care se află astăzi pe planetă cca. 40% adică peste 2 miliarde își asigură hrana prin așa numita economie de subzistență. Cultivarea pământului și vânătoarea
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1406476038.html [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
ar fi Isus la cârmă și Duhul Sfânt, aș fi pierit, Dar sunt păzit în încercare, oricât ar fi norii de grei, Căci mă încred în Domnul Slavei și nu îmi fac alți dumnezei, N-am alergat la chipuri hâde, cioplite-n lemn sau în granit, Ci la Yehova, Tatăl care atât de mult El m-a iubit, Mă-ncred în promisiunea-I care îmi spune că mai e puțin, Că suferința-i trecătoare, dar după ploi vine senin, Mă-ncred
NUMAI TU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1425708826.html [Corola-blog/BlogPost/350066_a_351395]
-
deasupra lor fiind cornișa bisericii, formată dintr-un șir de denticuli și patru șiruri de dinți de fierăstrău. Ancadrementele ușilor sunt din piatră cioplită, decorate cu motive vegetale, o interpretare modernă a motivelor postbrâncovenești: stâlpii pridvorului deschis au capiteluri compozite cioplite de asemenea în piatră. Acoperișul, cu învelitori separate pentru diferite încăperi interioare și poala mult evazată, este propriu bisericilor din Moldova, ca și șirul de ocnițe din registrul superior al fațadelor, în timp ce pridvorul deschis și împărțirea fațadelor în două registre
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Credinta_si_spiritualitate_romaneasca.html [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
strigă din poeme- Hai și-om mere, hai ș'om mere! Unde? nu vrea să îmi spună Și mă uit în ochii lui Plini de-o sfântă voie bună, Precum ochii mei-căprui... Hai la doniți și ciubere, Hai la dor cioplit în lemn! Hai ș'om mere, hai și-om mere, E poruncă, ori îndemn? Fie ce o fi, nu-mi pasă, Orișiunde duce-m-aș, Cum mergeam pe Deal la coasă, Măi, copchile, mintenaș... Referință Bibliografică: Hai și-om mere
HAI ȘI-OM MERE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1444922707.html [Corola-blog/BlogPost/340305_a_341634]
-
nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Ce bucurie! Văd viața-mi toată împresurată de poezie. Rimele-adie și mă desfată, ritmul mă-mbată cu armonie. Mă-nalț spre soare-n zboruri rebele cu aripi grele, biruitoare. Fără-ncetare cioplesc în stele visele mele fremătătoare. Orfeu din mine un altul este. Urcă pe creste. Icar devine. Poartă-n retine zboruri celeste, nu mici proteste și uri meschine. Iubesc doar ce e frumos în lume chiar dacă-am brume pe curcubeie. Încă
CE BUCURIE! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1434138087.html [Corola-blog/BlogPost/348535_a_349864]
-
afirma, că poporul român pare ”născut sub semnul lupului, adică predestinat războaielor, invaziilor, emigrărilor”. Iar în poemul ”Istorie” (pag. 12) Sorin Șirineasa adâncește ideea: ”fiorul îndepărtatei Dacii,/ poetul Sorin,/ din colțul gurii/ își flutură curcubeul/ prin saltul lupului...” Constantin Brâncuși , cioplind timpul cu dalta care știa ”să vorbească și fără dicționare”, dăltuind ”Sărutul” ca ” un început cosmogonic” acel sărut, care îi ” înlănțuia în veșnicie, pe îndrăgostiți”, privind îmbrățișarea monolitică, afirma ” Nu pot dușmăni mai mult de un minut”. Așa îl învăluie
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1456165061.html [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
schimba ceva și în exterior este slabă este pierdere de timp toată această filozofie a schimbării când ea își ia în fiecare zi obolul din carnea aceea macră a sufletului face ce vrea cu ea uneori simt acut cum mă cioplește distrând probabil zeii adunați cu rânjetul pe buze în amfiteatrul cunoașterii alteori plimbă săbiile cioplite din oasele ideilor umanului desenează în aer cruci le aruncă ritmat în creștetul oarbei râd privindu-mă în oglinda emoțiilor trezite parcă de o poveste
A MĂ IUBI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1462817189.html [Corola-blog/BlogPost/384912_a_386241]
-
schimbării când ea își ia în fiecare zi obolul din carnea aceea macră a sufletului face ce vrea cu ea uneori simt acut cum mă cioplește distrând probabil zeii adunați cu rânjetul pe buze în amfiteatrul cunoașterii alteori plimbă săbiile cioplite din oasele ideilor umanului desenează în aer cruci le aruncă ritmat în creștetul oarbei râd privindu-mă în oglinda emoțiilor trezite parcă de o poveste care nu-mi aparține câteodată plâng și privesc în joacă printre gene luminile culorile și
A MĂ IUBI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1462817189.html [Corola-blog/BlogPost/384912_a_386241]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine, dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
a deschis Spre un consiliu deranjat De artă care a conchis Bustul lui Davila, sculptat. „Nu-mi trebuie nici bani, nu cer Tributul minții, găunos, Plătesc bilet pe drum de fier, Răbdând, mergând numai pe jos. Din dalta mea, însingurat, Cioplesc iubirii un cavou; Să mă iertați, nu sunt argat! Scrieți-mă voi pe lintou.” Și văile se liniștesc Pe drumul său spre sat gorjan, Mâinile maicii sale-l cresc Ca-ntotdeauna, ăn de an. Se naște poartă porților, Arc de
UMBRA UNUI CLOPOT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1467824676.html [Corola-blog/BlogPost/375595_a_376924]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > TU EȘTI DEPARTE... Autor: Corina Negrea Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Tu ești departe... Tu ești departe... În mine, gândul tău cioplește așchii fine.. Departe ești... În suflet glasul tău străbate cu-al sau umblet... Nu ești aici... În odăița dorul tău aprinde o dorința... Știi? îmi lipsești... În amintire, ecoul tău așează lacrimi în privire... Când ai plecat În noapte, cuvântul
TU EŞTI DEPARTE... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corina_negrea_1475317064.html [Corola-blog/BlogPost/375745_a_377074]
-
din România datorită concertelor și colaborărilor pe care le derulează de mai bine de un an în țara noastră. Cei mai mulți meșteri prezenți la festival sunt din Săpânța. Femeile din sat țes pânză, cos cămăși, fac cergi și țoluri. Lemnul este cioplit cu migală și pricepere, iar copiii deprind devreme acest meșteșug. La festival se învață și cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se gătește după datina străbună. Cam tot ce ai învățat sau ai fi
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
sunt născuți cu mare har și-o inimă la fel sub stern, călăuziți de-un pădurar au rușinat incompetenții din guvern. Iovan și Aura ne-au părăsit pe noi, ne-au părăsit fără să vrea pe toți, dar Ei rămân, ciopliți în stânci, eroi înconjurați de îngeri - niște moți. Azi, se disculpă cei în funcții puși Și, după proverb, sunt vinovați “cei duși”. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Pentru eroi și pentru moți, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pentru_eroi_si_pentru_moti_al_florin_tene_1392312484.html [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
Îți place, moarte, să-ți anunți sosirea, Cu groază să-i hrănești pe muribunzi, Dar vreau să înceteze hărțuirea Ce-o răspândești cu ochii tăi imunzi. Pe fruntea-ți odioasă și infamă, Pe fața nemișcată, ca o mască, O să-ți cioplesc adânc o epigramă Pe care ochii ultimi s-o citească Și când la ei te-oprești pentru popas Să-ți dea cu tifla și să-ți râdă-n nas. 08.02.2008 Referință Bibliografică: Ești, moarte, însetată și flămândă / Dan
EŞTI, MOARTE, ÎNSETATĂ ŞI FLĂMÂNDĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404372166.html [Corola-blog/BlogPost/374443_a_375772]
-
Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016. Sunt răstignit de propriul meu destin și-n vârful crucii-mi crește o aripă ce-n zborul ei deschis către pământ îmi tot adună clipa de risipă. Și tot cioplind în lemnul ud să scap, mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos, apoi mi-adun într-un poem nescris trăirile-mi rămase de prisos. Mă ard preț de un ceas și mă fac scrum când bolți de ceruri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
îmi lăcrimează ochii-a rugăciune când, iarăși, Doamne, mi Te simt aproape ! Citește mai mult Sunt răstignit de propriul meu destinși-n vârful crucii-mi crește o aripăce-n zborul ei deschis către pământîmi tot adună clipa de risipă.Și tot cioplind în lemnul ud să scap,mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos,apoi mi-adun într-un poem nescristrăirile-mi rămase de prisos.Mă ard preț de un ceas și mă fac scrumcând bolți de ceruri mi se lasă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_glodean/canal [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
de crini ce-au ars în vechiul crematoriu în camera cu amintiri se joacă umbre pe pereți ca pe o sfântă în delir serafi uituci mi te dezbracă ce corp tăiat din linii dulci cu apetituri de madonă ce marmură cioplită-n forme de un sălbatec rafael ce vise sumbre mă-mpresoară în evantai de liniști grele se rupe trupul de armură și-n gol de hăuri se destramă... joi, 6 martie 2014 parcă ieri... parcă ieri fumega seara prin aburii
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_incamera_cu_amintiri_ion_ionescu_bucovu_1394089680.html [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și peste înțelesuri am dat de bine , dulci ca mierea,de ducă și ură, avea
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]