660 matches
-
reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul). Autorul pune în discuție nemurirea prin cultură: „Nimeni nu poate fu ucis, dacă are o tăbliță de carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară în această localitate ce se află pe malul drept al râului Hoaspes, „pe o terasă stăpânită de munții Zagros, ce domină câmpia mesopotamiană”. În acest „capitol”, deșertăciunea existenței omului este
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
Carpați. [Căutarea Originilor]. Ediția a II-a revăzută. Colecția Isihasm 2000, p. 9). Se pare că și domnia ta ai „cioplit” în Carpați un „Moș”, dar care având picioarele de lut, neavând duh de la Duhul Sfânt s-a prăbușit chiar peste cioplitor, rănindu-l și întunecându-i mintea profund. La al doilea răspuns, la expresia firească a Mântuitorului Iisus Hristos Dumnezeul-Om, a Omului de pe Cruce, căci prin firea Sa dumnezeiască veșnică nu poate fi răstignit, ne ajută marele poet catolic Paul
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
Blândă, calină, iubitoare, statuară, - ea face parte mai degrabă din lumea angelică, este aeriană, păzește armoniile, dă nume lucrurilor împreună cu poetul, indică drumul cunoașterii, stabilește frumusețile lumii, ajută menținerea în acea stare de „deasupra de viață și moarte” ( Gândul de cioplitor), conștientizează trecerile, balansul mai degrabă, între aceste două tărâmuri, apare mai ales înconjurată de noapte: „Femeia mă caută cu sânii dăruiți vântului / se bucură de foamea mea telurică./ De dragostea ei tăinuită de întuneric / sângeră aprins frigul însingurării,/ ca un
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
sale. Pe mulți îi dezechilibrează asta. Am văzut un poet într-un oraș de provincie al Franței care în fața unei cărți de poezie și-a pierdut mințile. (mică pauză) Alții se schimbă altfel. Tu ai rămas același, Costache. Țăranul oltean, cioplitorul, care confundă arta cu pământul, cu dealul pe care-l urcă până în vârf săpând. (cântecul privighetorilor izbucnește într-un tufiș care trebuie să se afle sub fereastră) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Am și eu clipe grele, de chin, de durere , când mă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > FĂNUȘ NEAGU - CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De ziua marelui scriitor, de dimineață, am căutat cu-nverșunare un petec de cer primăvăratic, însă ceața groasă, m-a determinat
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
imaginației, să mă așez în mijlocul grădinii unde a crescut Fănuș Neagu și să aștept să apară luna pe cer, ca să-și despletească părul de aur și pe umerii mei, așa cum făcea, cândva, cu scriitorul... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Fănuș Neagu - cioplitor în marmura sufletelor noastre / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 826, Anul III, 05 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
aforistică, emanând înțelepciune și echilibru estetic. Părți întregi din piesă urcă în metafizic, atât prin locul desfășurării acțiunii, dar și prin reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul). Autorul pune în discuție nemurirea prin cultură: „Nimeni nu poate fu ucis, dacă are o tăbliță de carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară în această localitate ce se află pe malul drept
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356462_a_357791]
-
reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul). Autorul pune în discuție nemurirea prin cultură: „Nimeni nu poate fu ucis, dacă are o tăbliță de carte în brațe!” (Cioplitorul). Partea a II-a a dramei, intitulată „Sursa”, se desfășoară în această localitate ce se află pe malul drept al râului Hoaspes, „pe o terasă stăpânită de munții Zagros, ce domină câmpia mesopotamiană”. În acest „capitol”, deșertăciunea existenței omului este
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356462_a_357791]
-
ia inima și-o duce Dincolo de o răscruce Pe o pajiște înaltă Dintr-o lume în cealaltă Unde dorurile-și toarce Și refuză a se-ntoarce Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare Să trecem dealul și balta Cioplitorul și-a luat dalta Fiindcă nu-l mai prinde somnul Și s-a tot rugat la Domnul Dacă nu poate s-o prindă Și nici somnul s-o cuprindă, Când ajunge la hotar Din ce i s-a dat ca
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
inimă în inima acestor pietre unde nu mă poți găsi, tot ce-ți va aminti de mine sunt niște pure coincidențe. Așa se confirmă regula, glasul sub care se ascut săbiile anotimpurilor din umbra tăcerilor furate de necunoscutul din mine. Cioplitorul în piatră va șlefui chipul omului ridicat pe coloane la cer. Mâinile alungite vor înflori în palme tot ce am visat și se va întâmpla-n viitor. Referință Bibliografică: Așa se confirmă regula / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AŞA SE CONFIRMĂ REGULA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352838_a_354167]
-
Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele Romică l-a tocmit pe meșterul Teodor Bârsan din Bârsana, de lângă Sighetul Marmației, preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia). Părintele-meșter (vrednică asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri creștine
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CIOPLITORULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CIOPLITORULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU CIOPLITORULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu cioplitorului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu cioplitorului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ELOGIU CIOPLITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354183_a_355512]
-
o seama, să-l plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele, cănd soarta-l uită-ntr-o balada, când lumea n-are timp s-audă și să creadă. ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
plângă brazii-n asfințit de toamnă - sunt patriarhul vieții mele! și doru-mi port că baciu-n vremi de jele, cănd soarta-l uită-ntr-o balada, când lumea n-are timp s-audă și să creadă. ELOGIU CIOPLITORULUI Lui Vida Geza Cioplitor cu dalt ’ a porții de stejar fă-mă și pe mine doar un stâlp, măcar - să-i primesc pe oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
oaspeți vesel și frumos să mă știe Lumea, codrul rămuros - și-un temei, de poți, ori o grinda grea casă să se ’nal te peste fruntea mea, să mă-ncerce vântul grindină, furtună, să viseze-n cuibu-mi stelele și luna - cioplitor cu dalta, meșter de poveste, în pridvor mai pune lada mea de zestre cu averea-mi strânsă, toata, într-o carte, dorului de soare, să îi țină parte. Referință Bibliografica: elogiu patriarhului / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ELOGIU PATRIARHULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354176_a_355505]
-
de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești de atârnat pe dinăuntru. De asemenea, el vede
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
câteva versuri: Degetele din apele întinse separă oamenii să-i unească dizolvă hotarele în desene care plutesc luminile se joacă copca de ozon își mută lăcașul în sfere calde în povești cu zmei și balauri zâne albe din zăpezi cenușii cioplitori în lemne și trupuri vii urși în hibernare translucidă peste toate - degete în renaștere lebede decupate din ape magie, soare, zăcământ pierdut rezumatul pădurii țesută din ramuri joc de urme în jurnale simțuri care prind semințe cresc iarbă în zăpada
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
Acasa > Poezie > Amprente > AVENTURA UNUI POETOMAN Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015 Toate Articolele Autorului aventura unui poetoman lumina trece dintr-o rană în alta, cum să mă iubească luna când eu cioplitor cu dalta am stârnit deja furtuna. am trecut printr-un trecut netrăit, am fost un aventurier poetoman m-am întors din aventură rănit, ieșit dintr-o clinică mai uman. împins din caruselul de bâlci, am căzut în noroaie pe brânci
AVENTURA UNUI POETOMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357788_a_359117]
-
Va întâmpina aproximativ 100 de meșteri populari și producători tradiționali dar și tineri artizani Hand Made și anticari. Veți regăsi reprezentată fiecare provincie geografică cu tradițiile meșteșugărești dar și culinare, cu port tradițional și mai ales oameni: țesătoare, fierari, olari , cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, blănari, gospodine și gospodari cu diverse bunătăți: dulcețuri, siropuri și cofeturi, miere și produse apicole, cozonaci și plăcinte, ierburi aromatice, brânzeturi și produse din carne pregătite după rețete cu tradiție, suc de mere dar
TARG DE SF. ILIE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN de MIHAI MARIN în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358205_a_359534]
-
de lira unui trubadur veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești de atârnat pe dinăuntru. De asemenea, el vede
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
aripile preromantismului german de către Hölderlin, creiona în admirabilele lui versuri așa: „Eu nu sunt sculptor ce-nalță statui/ Albe, pe socluri, ce pururi răsfrâng/ duhul tristeților și-al nemișcării.”. Artistul liric Nicolae Herlea a fost mai mult decât un simplu cioplitor, fie el și profesionist, în peretele rece al stâncii. El și-a risipit întregul destin într-o frumoasă înșiruire de metafore rare scoborâte de undeva din bogăția cantabilă a Cerului, către care a rostit aproape de finalul vieții cea mai frumoasă
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]