120 matches
-
binevoitor va putea să Întrevadă sforțările laborioase și aventuroase ale formațiunii noastre, a mai tuturora scăpați teferi din acel putred sfârșit de veac XIX; formațiune hibridă, greu de identificat În resortu rile ei, ca tutelată fiind de o Zodie capri cioasă și amarnică, și [aflată] sub semnul unei orientări absurde, Înspre un ideal de viață complicat și nerentabil; eclectic și diletantissim, artisto literaturizant și cosmopolit. Trecând, așadar, pragul secolului XX la o vârstă pândită de toate ademenirile și excesele, Îmi recunosc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bună, cu chenare de culoare la fiecare pagină și cu o copertă Împo do bită cu anluminuri și titluri dese nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra ei Înfă țișare În straie de glas românesc; dacă formidabila și dezolanta incultură și nepăsare a cititorului român n-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ușor de recunoscut când Îți pleci auzul la mai fiecare cuvânt de aci, ales cu diapazonul, sau la mai fiecare frază de aici, cadențată În liniștea odăii mele. [...] Am suferit, așadar, cu toți oamenii din seria mea, de o deli cioasă și Înțeleaptă mentalitate sau chiar regulă de viață boemă și artistă, dacă vreți, iar pe cât posibil ne-am făcut cu toții, mai târziu, din bucățele-bucățele, din gologan cu go lo gan, o exis tență oarecum artistă, vreau să zic cu cărți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ei prompte și robuste În dragoste. O văd stând acum pe treptele bisericii Zlătari sau bătând peroanele Gării de Nord, obeză și cu picioarele elefantine, În ponosite straie pseudo-mo nahale și cu o cruce ca de stareță la gât, ofe rind drept-credin cioșilor iconițe ieftine, „Visul Maicii Domnului“ și „Minunile Sfântului Sisoe“, izgonitorul dracilor. Ne recunoaștem și ne zâmbim mirați unul altuia, ca pe tărâmurile cele Îndepărtate unde toți ne vom Întâlni, nici tineri, dar nici bătrâni, nici buni, dar nici răi, ci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eram, adică În fotoliu și tot pe gânduri, În fața acestei panorame stupide. — Choisissez!, Îmi porunci doamna directoare cu priviri im perioase de dresoare de animale - câini, pisici, broaște țestoase. — Păi... (Începui eu a o da pe românește, dintr o urâ cioasă fâstâceală a mea când sunt luat prea repede), păi... (și Îndrăznii a mă scula În capul oaselor ca să mângâi obrazul ofilit al unei blonde suave și cu trup subțire ca de zeiță) voyons, madame - Începui eu cu tonul meu cel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau dreaptă judecată despre care Descartes spune că este lucrul cel mai bine și mai deopotrivă orânduit tuturor oamenilor. și tot la fel mă gândeam, rătăcind cu mintea În jurul mașinii și al metehnelor ei, la acele „sisteme“ ale economiștilor, neputin cioase să dea de rost - așa măcar cum i-a dat de rost mașinii mele vânzătorul de gogoși de la Snagov - „crizei“ de pe urma căreia suferă oamenii nemâncați ca lumea, crize pe care Însă le rezolvă, empiric, dar eficient, precupeții de la negru, fără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Astfel săpară vreme îndelungată și cu spor. Din cînd în cînd, se auzeau ordinele scurte ca niște șfichiuiri de bici, cărora le răspundeau icnetele de supunere din partea subordonaților. Totul era programat în amănunt, iar activitățile erau distribuite în mod judi cios. Fiecare știa perfect ce avea de făcut, așa că munca se desfășura într-un ritm susținut, optimist, punctat de ordinele scurte, ca niște șfichiuiri ale unui bici (un bici de mătase). Săpaseră destul de mult, cînd degetele murdare ale lui Dănuț, care
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
două țigări din pachet și închise la fel de grijuliu portiera, îndepărtându-se fără grabă de mașina pe care luceau câteva boabe de rouă, ca niște urme de transpirație incitată, și aruncând țigările un minut mai târziu în poala unei cerșetoare negri cioase așezată pe treptele de la intrarea unui bloc anost. Plecă fluierând, cu mâinile în buzunar, și se întoarse acasă con tinuând să fluiere. Știa ce are de făcut ca să scape de amintirea chipurilor ironice care îl urmăreau nevăzute de pe pereții jupuiți
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Nokia, produs care însă nu a fost lansat pe piață 306. 3.3.1.4. Artă finlandeză în România În anul 2000, Helsinki, alături de alte opt orașe, a fost desemnat capitală culturală a Europei. Despre acest lucru a scris Irina Cios în articolul Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele. "Helsinki este, în perspectiva celor nouă orașe desemnate și capitala artei contemporane"307, fiind una "dintre cele mai solide și coerente structuri de susținere și promovare a artei contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Francez din București, o lună mai târziu, în mai. Un alt eveniment care a avut ca temă tot fotografia a fost Game, organizat la Cluj. Aurelia Mocanu descrie Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios. Expoziția Documenta 11 a cuprins și instalația video a artistei finlandeze Eija-Liisa Ahtila pe care Irina Cios o descrie ca fiind "realizată în stilul său din ultima vreme, mizând foarte mult pe personalitatea limbii finlandeze și pe un anumit tip
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tot fotografia a fost Game, organizat la Cluj. Aurelia Mocanu descrie Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios. Expoziția Documenta 11 a cuprins și instalația video a artistei finlandeze Eija-Liisa Ahtila pe care Irina Cios o descrie ca fiind "realizată în stilul său din ultima vreme, mizând foarte mult pe personalitatea limbii finlandeze și pe un anumit tip de discurs feminist"320. 3.3.1.5. Fotografie În numărul din aprilie 2000, Marius Rus Bojan
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
figurilor de ceară a Muzeului Istoric din Sankt Petersburg. Una dintre expoziții a fost dedicată VIP-urilor din Finlanda. Acest fapt este semnalat de articolul semnat de Dorina Bohantov Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral 338. Irina Cios, în articolul Profil '90. media@terra 2000, evocă atmosfera Festivalului și Simpozionului Internațional de Artă și Tehnologie de la Atena. Au fost participanți din peste douăzeci de țări, Finlanda fiind reprezentată de Eija-Liisa Ahtila cu istalația video "care reunește ca medii
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
11. *** Cinci artiste finlandeze la MNAC, în "Observator cultural", nr. 359, februarie 2007, p. 2. Chirilov, Mihai; Andrei Gorzo; Alex. Leo Șerban, Mult... și mai mult... tot mai mult... prea mult!, în "Observator cultural", nr. 146, decembrie 2002, p. 21. Cios, Irina, Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele, în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 24. Ciprian, Ilarie, Finlanda, țara celor o mie de lacuri, în "Tribuna română", an II, nr. 145, 29 iun. 1944, p. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
IV, nr. 22-23, septembrie-octombrie 2011, p. 9. Chifor, Valentin, O generoasă arcă a prieteniei, în "Steaua", an LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. Chiru, Maria Cristina; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. Chiru, Maria Cristina; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. Cojocaru, Gheorge, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
neobizantismul, în "Transilvania", nr. 10, 2010, p. 46. Mitocaru, Cristina, Interviu cu poetul Ralf Andtbacka, în "Timpul", an V, nr. 62, 2 februarie 2004, p. 20. Mocanu, Aurelia, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an VII, nr. 93, septembrie 2009, p. 4920. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an VII, nr. 94, octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
odios ar putea deveni martir, în "Observator cultural", nr. 346, noiembrie 2006, p. 5. 305 Ibidem. 306 Cf. Iulia Popovici, Ucideți fumătorii! Poimâine alaltăieri de Geanina Cărbunariu la Paris, în "Observator cultural", nr. 460, februarie 2009, p. 22. 307 Irina Cios, Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele, în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 24. 308 Ibidem. 309 Ibidem. 310 Ibidem. 311 Cf. Ibidem. 312 Raluca Alexandrescu, Despre construcția unei identități, în "Observator cultural", nr. 51, februarie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ibidem. 309 Ibidem. 310 Ibidem. 311 Cf. Ibidem. 312 Raluca Alexandrescu, Despre construcția unei identități, în "Observator cultural", nr. 51, februarie 2001, p. 7. 313 Cf. Pe scurt, în "Observator cultural", nr. 50, februarie 2001, p. 2. 314 Cf. Irina Cios, Profil'90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. 315 Cf. Adina Zorzini, Ultimele observații vizuale ale lui Călin Dan, în "Observator cultural", nr. 314, martie 2006, p. 26. 316 Cf. Dezbateri, în "Observator
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
318 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 116, mai 2002, p. 31. 319 Cf. Coordonate finlandeze, în "Observator cultural", nr. 117, mai 2002, p. 2. 320 Aurelia Mocanu, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. 321 Cf. Maria Rus Bojan, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. 322 Cf. Centrul Cultural SINDAN - 2 ani de existență, în "Observator cultural", nr. 69, iunie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2003, p. 2. 337 Cf. La zi, în "Observator cultural", nr. 327, iunie 2006, p. 2. 338 Cf. Dorina Bohanțov, Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral, în "Observator cultural", nr. 60, aprilie 2001, p. 23. 339 Irina Cios, Profil'90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. 340 Cf. Ibidem. 341 Cf. SINDAN... un an, în "Observator cultural", nr. 17, iunie 2000, p. 22. 342 Cf. DeSIGN Buletin, în "Observator cultural", nr. 13
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mai cu seamă de romanciere, după ce se opusese accesului femeilor în juriu („Să nu văd fuste la noi”). Prima femeie admisă va fi Colette în 1945, devenită chiar președinta juriului în 1949. Sylvie Ducas nu pierde ocazia unei remarci răută- cioase, când afirmă că juriul acordă în 1944 premiul Elsei Triolet, soția lui Aragon, ca să facă uitată slaba rezistență a membrilor în perioada Ocupației. Premiul Femina a fost înființat în 1904, ca reacție la „bărbăția” de la Goncourt, prima lui președintă fiind
O excepție franceză: premiile literare () [Corola-journal/Journalistic/3126_a_4451]
-
Conțan Andreea, 2 zile l Bâșu Elena, 18 zile l Dragoșin Ana-Maria, 7 zile l Sutka Etelca, 81 ani l Manoilă Costică, 62 ani l Călina Emanoil, 81 ani l Iorgovan Ana, 74 ani l Dobrescu Elena, 59 ani l Cios Titus-Manasie, 55 ani l Schneider Ioan, 68 ani l Contz Lucia, 78 ani l Ioanovits Cornelia, 68 ani l Toth Ioan, 69 ani l Farkas Iuliu, 47 ani l Luminosu Nelu, 52 ani l Statie Ana, 74 ani l Țăran
Agenda2004-41-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282975_a_284304]
-
de către istoricul de artă Mircea Popescu, este alcătuit din specialiști (artiști, istorici și critici de artă) din generații diferite și care acoperă domenii diferite ale artei: artă medievală, arte decorative, estetică și teoria artei. Aceștia sînt, în ordine alfabetică, Irina Cios, Călin Demetrescu, Viorica Dene (dispărută, din păcate, încă înainte de apariția primului volum), Liviu Lăzărescu, Hortensia Masichievici, Adina Nanu, Ion Panaitescu, Amelia Pavel, Mircea Popescu însuși, Carmen Răchiteanu și Tereza Sinigalia. Apărut sub redacția Victoriei Jiquidi, directorul Editurii Meridiane, acest prim
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
a unui nou început. Proiectul de la București invită vizitatorii să-și imagineze ce se află la celălalt capăt al curcubeului, să determine o posibilă finalitate a unei construcții imaginare bazată pe percepția imaterială a lumii vizibile. Selecția realizată de Irina Cios cuprinde lucrări recente, dar și lucrări noi, realizate special. Fiecare spațiu propune o etapă în definirea conceptului: la MNȚR este vorba de devenire, la MNAC de spiritualitate, la The Ark / CIAC de trăirea vieții cotidiene. Asemeni curcubeului, nu există un
Noaptea Albă a Galeriilor: Imaginează-ți ce se află la celălalt capăt al curcubeului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/29773_a_31098]
-
s-o vadă : Să fie multe diminețile de vară când, plin de bucurie și-ncântare, vei ancora în porturi neștiute. Vechea tiranie a luminii a rămas în urmă, împreună cu atâtea alte lucruri. Și-a găsit, în sfârșit, arta; este „sărăcă- cioasă”. Kavafis, comentând poemul, observă: „Cunoscătorii stilului lui Kavafis știu prea bine că poetul rareori face uz de emfază; când însă o întâlnim la el, cu siguranță înseamnă ceva” . Cu ce material să facă însă uz de emfază? Așa cum am subliniat
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]