120 matches
-
două țigări din pachet și închise la fel de grijuliu portiera, îndepărtându-se fără grabă de mașina pe care luceau câteva boabe de rouă, ca niște urme de transpirație incitată, și aruncând țigările un minut mai târziu în poala unei cerșetoare negri cioase așezată pe treptele de la intrarea unui bloc anost. Plecă fluierând, cu mâinile în buzunar, și se întoarse acasă con tinuând să fluiere. Știa ce are de făcut ca să scape de amintirea chipurilor ironice care îl urmăreau nevăzute de pe pereții jupuiți
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și Dumnezeul meu, căci de la Începutul vieții mele eu nu făcusem această experiență. Și mi s‑au strecurat În adâncul sufletului semnele Tale ; bucurându‑mă În credință, am lăudat numele Tău”301. În ceea ce privește apelul pe care‑l face bolnavul credin‑ cios către altul : „Roagă‑te pentru mine, frate (sau părinte) !”, subliniem că acest apel este manifestarea conștiinței lui că depinde simultan de Dumnezeu și de aproapele. Bolnavul se angajează el Însuși să se roage, când apelează la rugă‑ ciunea celuilalt ; sau
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sale, amintește și el de rugăciunile ce se săvârșeau atunci când Într‑o localitate se primeau oseminte sfinte : „(...) să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem Într‑o clădire vrednică de ele și toată ziua s‑o prăznuim cu credin‑ cioasă supunere”318. Cultul sfinților se naște aproape indisolubil legat de cultul și cinstirea sfintelor moaște. Creștinii rânduiesc de timpuriu ca ziua În care martirii primeau cununa muceniciei să fie socotită drept zi de naștere În Împărăția lui Dumnezeu și să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și pentru îmbunătățirea și perfecționarea permanentă a conducerii. Dar conducerea și conducătorii au o semnificație deosebită nu doar pentru prezent, ci și pentru viitor. Acest fapt a determinat, probabil, ca al XVI‑lea Congres al Consiliului Internațional pentru Organizare Științifică (CIOS), desfășurat între 23 și 26 octombrie 1972 în RFG, cu participarea a 1.100 de delegați din 57 de țări, să poarte pe frontispiciul său titulatura: Obligațiile managementului față de ziua de mâine. Și poate același fapt l‑a determinat pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Force for Change: How Leadership Differs from Management, Free Press, New York. KRECH, D.; CRUTCHFIELD, R.S.; BALLACHEY, E.L. (1962), Individual in Society, McGraw‑Hill Book Company, New York. LANSBERG HENRÍQUEZ , I. (1975), „Cuvântare la încheierea Congresului”, în Congresul mondial de management al CIOS, Academia „Ștefan Gheorghiu”, Oficiul de documentare și informare științifică, București. LE SAGET, MERYEM (1992/1993), Le manager intuitif. Une nouvelle force, Dunod, Paris; Vezi și traducerea în română: Managerul intuitiv. O nouă forță, Editura Economică, București, 1999. LÉVY‑LEBOYER, CLAUDE
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Român pentru Organizarea Muncii în anul 1927 al cărei obiectiv principal era acela de „ a face pasul necesar pentru ca România să iasă din domeniul empirismului în domeniul organizării raționale cu ajutorul științei”. Acest organism, afiliat la Consiliul Internațional de Organizare Științifică (CIOS), prin activitățile sale, a determinat aplicarea în conducerea unora din marile firme a unor concepte și metode manageriale avansate pentru acea perioadă, ceea ce explică în bună măsură competitivitatea acestora pe piața internă și internațională (O. Nicolescu 1999). După cel de-
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Nokia, produs care însă nu a fost lansat pe piață 306. 3.3.1.4. Artă finlandeză în România În anul 2000, Helsinki, alături de alte opt orașe, a fost desemnat capitală culturală a Europei. Despre acest lucru a scris Irina Cios în articolul Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele. "Helsinki este, în perspectiva celor nouă orașe desemnate și capitala artei contemporane"307, fiind una "dintre cele mai solide și coerente structuri de susținere și promovare a artei contemporane
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Francez din București, o lună mai târziu, în mai. Un alt eveniment care a avut ca temă tot fotografia a fost Game, organizat la Cluj. Aurelia Mocanu descrie Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios. Expoziția Documenta 11 a cuprins și instalația video a artistei finlandeze Eija-Liisa Ahtila pe care Irina Cios o descrie ca fiind "realizată în stilul său din ultima vreme, mizând foarte mult pe personalitatea limbii finlandeze și pe un anumit tip
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tot fotografia a fost Game, organizat la Cluj. Aurelia Mocanu descrie Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios. Expoziția Documenta 11 a cuprins și instalația video a artistei finlandeze Eija-Liisa Ahtila pe care Irina Cios o descrie ca fiind "realizată în stilul său din ultima vreme, mizând foarte mult pe personalitatea limbii finlandeze și pe un anumit tip de discurs feminist"320. 3.3.1.5. Fotografie În numărul din aprilie 2000, Marius Rus Bojan
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
figurilor de ceară a Muzeului Istoric din Sankt Petersburg. Una dintre expoziții a fost dedicată VIP-urilor din Finlanda. Acest fapt este semnalat de articolul semnat de Dorina Bohantov Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral 338. Irina Cios, în articolul Profil '90. media@terra 2000, evocă atmosfera Festivalului și Simpozionului Internațional de Artă și Tehnologie de la Atena. Au fost participanți din peste douăzeci de țări, Finlanda fiind reprezentată de Eija-Liisa Ahtila cu istalația video "care reunește ca medii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
11. *** Cinci artiste finlandeze la MNAC, în "Observator cultural", nr. 359, februarie 2007, p. 2. Chirilov, Mihai; Andrei Gorzo; Alex. Leo Șerban, Mult... și mai mult... tot mai mult... prea mult!, în "Observator cultural", nr. 146, decembrie 2002, p. 21. Cios, Irina, Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele, în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 24. Ciprian, Ilarie, Finlanda, țara celor o mie de lacuri, în "Tribuna română", an II, nr. 145, 29 iun. 1944, p. 3
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
IV, nr. 22-23, septembrie-octombrie 2011, p. 9. Chifor, Valentin, O generoasă arcă a prieteniei, în "Steaua", an LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. Chiru, Maria Cristina; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. Chiru, Maria Cristina; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. Cojocaru, Gheorge, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
neobizantismul, în "Transilvania", nr. 10, 2010, p. 46. Mitocaru, Cristina, Interviu cu poetul Ralf Andtbacka, în "Timpul", an V, nr. 62, 2 februarie 2004, p. 20. Mocanu, Aurelia, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an VII, nr. 93, septembrie 2009, p. 4920. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an VII, nr. 94, octombrie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
odios ar putea deveni martir, în "Observator cultural", nr. 346, noiembrie 2006, p. 5. 305 Ibidem. 306 Cf. Iulia Popovici, Ucideți fumătorii! Poimâine alaltăieri de Geanina Cărbunariu la Paris, în "Observator cultural", nr. 460, februarie 2009, p. 22. 307 Irina Cios, Helsinki 2000, capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele, în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 24. 308 Ibidem. 309 Ibidem. 310 Ibidem. 311 Cf. Ibidem. 312 Raluca Alexandrescu, Despre construcția unei identități, în "Observator cultural", nr. 51, februarie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ibidem. 309 Ibidem. 310 Ibidem. 311 Cf. Ibidem. 312 Raluca Alexandrescu, Despre construcția unei identități, în "Observator cultural", nr. 51, februarie 2001, p. 7. 313 Cf. Pe scurt, în "Observator cultural", nr. 50, februarie 2001, p. 2. 314 Cf. Irina Cios, Profil'90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. 315 Cf. Adina Zorzini, Ultimele observații vizuale ale lui Călin Dan, în "Observator cultural", nr. 314, martie 2006, p. 26. 316 Cf. Dezbateri, în "Observator
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
318 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 116, mai 2002, p. 31. 319 Cf. Coordonate finlandeze, în "Observator cultural", nr. 117, mai 2002, p. 2. 320 Aurelia Mocanu, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. 321 Cf. Maria Rus Bojan, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. 322 Cf. Centrul Cultural SINDAN - 2 ani de existență, în "Observator cultural", nr. 69, iunie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
2003, p. 2. 337 Cf. La zi, în "Observator cultural", nr. 327, iunie 2006, p. 2. 338 Cf. Dorina Bohanțov, Arte vizuale. Siluete de ceară... într-un oraș spectral, în "Observator cultural", nr. 60, aprilie 2001, p. 23. 339 Irina Cios, Profil'90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. 340 Cf. Ibidem. 341 Cf. SINDAN... un an, în "Observator cultural", nr. 17, iunie 2000, p. 22. 342 Cf. DeSIGN Buletin, în "Observator cultural", nr. 13
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
tipologie extraordinară, care trebuie pusă în contextul istoric al lui Goethe. Viorica și-a creat locul ei incontestabil printre cele mai mari mezzosoprane ale momentului în primul rând prin calitatea glasului și inteligența muzicală. Cântă la pian, e foarte conștiin cioasă, chiar și azi nu trece zi să nu-și facă vocalizele dimi neața... Mi-ar fi plăcut mult să o văd live în marile ei roluri. Trebuie să fi fost o Eboli formidabilă! Cam asta despre Viorica Cortez, artista... În
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pentru că Saul se laudă la 2,40-47: ,,Cei ce au primit propovăduirea lui, au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete”, iar la 4,4 spune că ,,numărul bărbaților credin- cioși s-a ridicat aproape la cinci mii.” Prin expresia ,,bărbaților credincioși”, potri- vit structurii de organizare a frăției trebuie să înțelegem capii de familie și nu toți membrii ei, pentru că numai bărbații aveau dreptul juridic de a hotărî asupra famili-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a cercet?rîi sociologice. Ca domeniu universitar, sociologia nu avea dec�ț o identitate slab conturat?; nu existau multe catedre rezervate doar sociologiei. Cu tot progresul �nregistrat �n anii dou?zeci, care au permis dep??irea concuren?ei r?ut?cioase a sociologilor izola?i �n profitul unei concentr?ri fructuoase �n grup?ri de teoreticieni rivali, impresia de �mpr??tiere r?m�nea dominant?. Nu exist? ceva �ntre sociologi care s? semene cu solidaritatea persoanelor legate de aceea?i disciplin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Întâi caleidoscopul unei jumătăți de veac În bucurești (1900-1950) Ridicare de cortină peste un Început de veac XX În București. Amintiri Începute Într-o doară și sfârșite cine știe când. Bucureștii de odinioară, patriarhali, leneși, de trai bun și lesni cios, cu „Micul Paris“, cosmopolit și frivol, și bucureștenii cei ade vărați, mahalagiii. Pe cheiurile buruienoase ale gârlei cu cân tecul ei dulce și tramvaiul electric, automobilul, cine mato graful, gramofonul, aeroplanul, radioul. - Stilurile epo cii și dominațiile lor efemere: Secession
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
binevoitor va putea să Întrevadă sforțările laborioase și aventuroase ale formațiunii noastre, a mai tuturora scăpați teferi din acel putred sfârșit de veac XIX; formațiune hibridă, greu de identificat În resortu rile ei, ca tutelată fiind de o Zodie capri cioasă și amarnică, și [aflată] sub semnul unei orientări absurde, Înspre un ideal de viață complicat și nerentabil; eclectic și diletantissim, artisto literaturizant și cosmopolit. Trecând, așadar, pragul secolului XX la o vârstă pândită de toate ademenirile și excesele, Îmi recunosc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bună, cu chenare de culoare la fiecare pagină și cu o copertă Împo do bită cu anluminuri și titluri dese nate În stilul epocii. Lucrare considerabilă pentru literatura noastră de tălmăciri din clasicii străini și de care rafturile noastre sărăcă cioase ar trebui să se mândrească atât pentru ceea ce reprezintă ca un mare și etern capital omenesc, cât și pentru mândra ei Înfă țișare În straie de glas românesc; dacă formidabila și dezolanta incultură și nepăsare a cititorului român n-ar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ușor de recunoscut când Îți pleci auzul la mai fiecare cuvânt de aci, ales cu diapazonul, sau la mai fiecare frază de aici, cadențată În liniștea odăii mele. [...] Am suferit, așadar, cu toți oamenii din seria mea, de o deli cioasă și Înțeleaptă mentalitate sau chiar regulă de viață boemă și artistă, dacă vreți, iar pe cât posibil ne-am făcut cu toții, mai târziu, din bucățele-bucățele, din gologan cu go lo gan, o exis tență oarecum artistă, vreau să zic cu cărți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]