130 matches
-
râurile și lacurile de acumulare din bazinele mărilor Neagră, Azov, Caspică și Aral. În Europa a fost găsit în râurile din Rusia, Ucraina, Polonia, Austria, Ungaria, România, Moldova, Turcia, Germania, dar și în Iran. Este un parazit comun în intestinul ciprinidelor dulcicole, în special la plătică ("Abramis brama"). A fost găsit în intestinul următoarelor specii de pești: "Leuciscus cephalus" (clean), "Leuciscus idus" (văduviță), "Abramis brama" (plătica), "Gobio gobio" (porcușorul comun), "Rutilus rutilus" (babușcă), "Acipenser nudiventris" (viza), "Sander lucioperca" (șalău), "Neogobius melanostomus
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]
-
Babușca sau ocheana ("Rutilus rutilus") este un pește bentopelagic dulcicol sau salmastricol, din familia ciprinidelor. Este răspândită în apele stătătoare sau lent curgătoare cu fund mâlos sau nisipos ale Europei și Asiei, dela Pirinei și Nordul Alpilor până la Urali și Siberia. În România, trăiește în Dunăre și bălțile și jepșile ei, în lacuri litorale, eleșteie
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
Porcușorul carpatic ("Gobio carpathicus") este un pește dulcicol bentopelagic, cu o lungime de 6-12 cm, din familia ciprinidelor. Are corpul fusiform, acoperit cu solzi mijlocii. Gâtul și pieptul lipsite de solzi până la marginea posterioară a bazei înotătoarelor pectorale. Pedunculul caudal înalt. Capul masiv, botul obtuz și fruntea bombată. Gura inferioară, orizontală, în formă de potcoavă; buza inferioară este
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
le (Cyprininae) este o subfamilie de pești din familia ciprinidelor. Cuprinde carpii, mrenele etc. Subfamilia este foarte diversă în Africa și în estul, sud-estul și sudul Asiei unde unele specii pot crește până la aproximativ 2 m: la cealaltă extremă, unele specii abia ajung la 20 mm lungime standard. Există doar
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
pot fi absente. Solzii sunt mici, medii sau mari; linia laterală se întinde de-a lungul liniei mediane a cozii (cu excepția "Leptobarbus"). Dinții faringieni sunt dispuși, în general, în 3 rânduri, în mod excepțional în 1 sau 2 rânduri. La ciprinide, diferite structuri din jurul gurii sunt importante în identificarea genurile. Ele includ lobul rostral, buzele superioare și inferioare, fălcile superioare și inferioare, precum și mustățile. Acestea sunt dezvoltate în mod diferit sau pot lipsi la diferite genuri. Lobul rostral (pliul rostral) este
Ciprinine () [Corola-website/Science/331255_a_332584]
-
le (Cyprinodontiformes) este un ordin de pești osoși teleosteeni de talie mică care se aseamănă cu ciprinidele la aspect și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de ordin comune cu ciprinidele. Spre deosebire de ciprinide fălcile lor au dinți
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
talie mică care se aseamănă cu ciprinidele la aspect și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de ordin comune cu ciprinidele. Spre deosebire de ciprinide fălcile lor au dinți și sunt pești fizocliști. Mai multe asemănări au cu scopeliformele, din care probabil derivă. Reprezentanții acestui ordin prezintă multe curiozități anatomice și biologice. Corpul ciprinodontiformelor este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Mustățile lipsesc; gura
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
care se aseamănă cu ciprinidele la aspect și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de ordin comune cu ciprinidele. Spre deosebire de ciprinide fălcile lor au dinți și sunt pești fizocliști. Mai multe asemănări au cu scopeliformele, din care probabil derivă. Reprezentanții acestui ordin prezintă multe curiozități anatomice și biologice. Corpul ciprinodontiformelor este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Mustățile lipsesc; gura este prevăzută
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
Murgoiul bălțat (Pseudorasbora parva) este un pește dulcicol, bentopelagic, cu o lungime de 6-8 cm (maximal 12 cm, în Amur 20 cm), din familia ciprinidelor, originar din apele stătătoare (bălți și heleșteie) sau lin curgătoare (râuri) din Asia estică: de la bazin fluviului Amur în Siberia până la bazinul râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
Carasul auriu sau carasul roșu, carasul chinezesc, peștișorul de aur ("Carassius auratus") este un pește dulcicol din familia ciprinide, originar din China, cultivat și în parte introdus în apele naturale din Europa, America de Nord, Australia etc. În România și Republica Moldova este crescut ca pește ornamental de amatori în bazine și acvarii; cultivat în bazine, în parcuri, grădini botanice etc.; se
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
de județe, peste 84.500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Porcușorul de vad sau chetrarul (Romanogobio uranoscopus) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "uranoscopus" este format din cuvintele grecești "ouranos" = cer
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Cernușca, cleanul de baltă sau babușca mică ("Petroleuciscus borysthenicus") este un pește dulcicol bentopelagic de talie mică (circa 13 cm) asemănător la colorit cu babușca, din familia ciprinidelor, care trăiește în apele din cursul inferior al fluviilor tributare Mării Negre, Mării Azov, Mării Marmara și Mării Egee. Este un pește dulcicol bentopelagic din apele stagnante sau cu curgere lentă: râuri de câmpie, cursul inferior al fluviilor, limanuri, lacuri, bălți, delte
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
alge și detritus organic. Specia este afectată de bolile bacteriene și virale ale peștilor. Este gazdă a unor specii de paraziți. Constituie o sursă vitală de hrană pentru mai multe specii de pești, mai ales pentru percide, esocide și alte ciprinide și pentru păsările piscivore: ciconiiforme, cormorani și pelicani. Este un pește sedentar (nu întreprinde migrații) și gregar și se adună în cârduri, în general de aceeași mărime și vârstă, formate din 5-150 exemplare, mai ales în perioada depunerii icrelor. Puietul
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
Sabița (Pelecus cultratus) este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25-35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
(crapii) este un gen de pești dulcicoli din familia ciprinidelor. Majoritatea speciilor trăiesc în sudul Chinei și Asia de Sud-Est. O excepție este crapul comun (" carpio"), care are un areal natural, format din două părți: ponto-azovo-caspic și Orientul Îndepărtat. El a fost introdus în apele din America de Nord, Australia, Africa și Eurasia în afara
Cyprinus () [Corola-website/Science/331234_a_332563]
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este răspândit în râurile din
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
este un vierme cestod pseudofilid, parazit ca adult în intestinul păsărilor ihtiofage, iar ca larvă plerocercoidă în cavitatea generală la peștii dulcicoli și în special la unele ciprinide. Viermele adult are formă de panglică, lungă până la 1 m, dar neîmpărțită în proglote, deși, în interior organele genitale se repetă într-o lungă serie liniară. Ciclul evolutiv cuprinde trei gazde, din care două gazde intermediare și una definitivă (ciclu
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
digestiv al acestora, din coracidiu iese oncosfera, care, trece în cavitatea generală a corpului crustaceului, unde, după 12-14 zile se transformă în larva procercoidă infestantă. Ca și la "Diphyllobothrium" copepodul infestat cu procercoizi poate fi înghițit de un pește zooplanctonofag (ciprinide, siluride, percide, esocide, mai ales crapul sau costrășul): a doua gazdă intermediară în care larva procercoidă se transformă în plerocercoid. Acesta din urmă se localizează în cavitatea abdominală a peștilor, unde se hrănește, crește, și rămâne acolo pentru o lungă
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
doilea corpuscul polar, în urma șocurilor termice sau de presiune. Uneori se pot utiliza pentru aceste șocuri, diferite substanțe chimice (cum ar fi polietilen glicol). Dintre speciile de pești, cele mai bune rezultate s au obținut la tilapia (Lutz, 2003), la ciprinide și salmonide, succesul fiind mai modest. Uneori (Tave 1993) exemplarele triploide (în acest caz, de novac), au avut o creștere inferioară exemplerelor diploide. Sau, în cazul salmonidelor, Carter (1994) studiază efectul triploidiei asupra consumul specific la somonul de Atlantic. Când
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
s-a pus la punct tehnologia de reproducere dirijată, sau chiar cea de reproducere artificială. De remarcat faptul că multe specii de pești sunt policiclice, depunând ponta în momente succesive ale perioadei de reproducere (crap, caras, lin, etc.) Astfel, pentru ciprinidele cu importanță economică mare, salmonidele sau alte specii (somn, șalău, știucă, lin, etc.) în urma studiului caracteristicilor reproducerii naturale, s-a procedat la imitarea cât mai veridică a condițiilor de mediu care asigură o pontă valoroasă și s-au obținut generații
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
numită a reproducerii „dirijate” determină reproducătorii să depună cea mai mare parte a gameților într-o singură porție, evitându-se apariția generațiilor succesive în același bazin. In cazul în care nu s-a reușit reproducerea dirijată a unor specii (sturioni, ciprinide asiatice, etc.), se practică reproducerea artificială a acestor specii, în incinte specializate, 63 cu tehnologii specifice fiecărei specii sau grup de specii cu preferințe de mediu asemănătoare. Astfel, dacă la speciile de salmonide este necesară doar stimularea cu suspensie hipofizară
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
specii, în incinte specializate, 63 cu tehnologii specifice fiecărei specii sau grup de specii cu preferințe de mediu asemănătoare. Astfel, dacă la speciile de salmonide este necesară doar stimularea cu suspensie hipofizară, reproducătorii depunănd mai ușor ponta (prin „mulgere”), la ciprinidele asiatice stabilirea momentului optim al acestei faze tehnologice („mulgerea” produselor sexuale) este mult mai dificilă. In schimb, la sturioni și chiar la unele specii obișnuite de apă dulce (cum ar fi știuca), ponta nu se poate obține decât prin incizarea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
diverselor specii de vertebrate acvatice a avut loc a doua tetraploidizare care a mărit conținutul de ADN de la 20% la 40% comparativ cu mamiferele placentare. De exemplu, specia Lamprey are un număr diploid de 94-96 cromozomi și 40% ADN. Între ciprinide sunt specii care au 2n = 50 - 52 și 25% ADN, iar altele, cum sunt crapul și carasul au 2n = 100 - 104 și 50% ADN. La salmonide a avut loc încă o dublare a cantității de ADN, apropiindu-se de 80
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]