335 matches
-
pragul atât de dimineață. - Good morning ! - Good morning,îi răspunde zâmbind, la gândul că aerul din buzunar o să se împuțineze. - I’ m looking for work ! i se adresează într-o engleză nu prea autentică ,dar destul de descifrabilă. Știa că majoritatea ciprioților sunt vorbitori de engleză,o altă moștenire lăsată de trecut. Îl studiază atent ,din cap până-n picioare, iar zâmbetul amabil îi este înlocuit treptat de unul chiar sinistru,ce îi dezvăluie dinții inegali și strungăreața neagră și urâtă. - I do
VIATA LA PLUS INFINIT (6) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383292_a_384621]
-
atrage vizitatorii încât nu puteai să nu fii curios să vezi ce-i acolo: ruine, un șanț de apărare plin cu apă, un podeț, lanțuri și lumini! Dacă ești isteț, apoi știi să te vinzi bine - ca destinație turistică! Și ciprioții știu s-o facă: aveam dovada în față. Un vas de croazieră aparținând liniilor Louis era ancorat în port... Puntea luminată parcă ne aștepta pe noi să ne îmbarcăm și să ne întoarcem în timp, în locurile pline de legende
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
desfășurându-se an de an, în luna februarie, pe parcursul a zece zile, spectacolinedit de lumină, tradiție și culoare care umple orașul de voie bună. Dacă, moștenirea Carnavalului poate veni de la venețieni, cu siguranță, buna dispoziție și felul autentic în care ciprioții știu să se distreze, provine de la greci. Manifestările culturale de toate felurile - expoziții de artă, concerte, piese de teatru, manifestări sportive - au început cu câteva zile înainte, de pe 13 februarie, Carnavalul de la Limassol având loc între 16 și 26 februarie
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
Georgia, dacă ai fi fost aici ai fi văzut aproape două săptămâni de distracție în stil cipriot. Programul din zilele de carnaval a fost încărcat; au defilat în centrul orașului în fiecare seară iar în weekend, pe tot parcursul zilei, ciprioții de-aici și de peste tot din insulă au trăit o adevărată sărbătoare. Anul acesta, Regele Carnavalului a fost Napoleon cel Mare, care a intrat în oraș într-un fel inedit, flancat de lumină, muzică și culoare și a fost, timp
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
și culoare și a fost, timp de zece zile, patronul de drept al Carnavalului. Costumele participanților care au însuflețit scene istorice de viață au epatat prin originalitate, măștile au fost nemaipomenite și muzica a creat o ambianță cum numai la ciprioți găsești. Cu mic, cu mare, toată lumea cântă și dansează în acele zile, iar nopțile, toate sunt albe.” Mi-a povestit apoi, cu lux de amănunte despre fiecare zi de carnaval, despre parada renumitelor marjorete din Limassol, despre parada copiilor și
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
se cunosc cu exactitate, o variantă fiind proveniența lui din ceremoniile antice, dedicate Afroditei și lui Adonis. Cu siguranță că în momentul în care voi scrie despre legendele și miturile cipriote voi căuta să gasesc răspunsul printr-o documentare temeinică. Ciprioții se stropesc cu apă din mare, râuri sau lacuri, sau cei mai năzbâtioși se aruncă unul pe altul în apă, în ritmuri muzicale de „chatista”- o varietate de melodii populare cipriote specifice acestei sărbători. Lumea se udă, cântă și dansează
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
vinului, care se desfășoară în prima decadă alunii septembrie, an de an. Evenimentul este de fapt o reeditare în variantă contemporană a binecunoscutelor sărbători antice dedicate Zeului vinului - Dionysos și Afroditei - Zeița dragostei și frumuseții la greci. Pentru prima dată, ciprioții au organizat această sărbătoare în anul 1961; astăzi, mii de vizitatori se bucură pe parcursul zilelor festivalului - aproape două săptămâni - de distracție din plin, așa cum sugerează însuși sloganul manifestării: „Drink wine, it gives you life”, adică, „bea vin, îți dă viață
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
noștri din insulă au demonstrat că românii din Cipru au talent, am avut prilejul să admirăm caricaturile semnate de Costel Pătrășcan, invitatul special al ziarului RO-MANIA în Cipru. Sute de vizitatori, români și străini aflați în vacanță aici, dar și ciprioți ieșiți la plimbare pe faleza Mediteranei, în apropierea portului din Pafos, s-au amuzat copios în fața panourilor pe care cu minuțiozitate și abilitate de maestru Costel Pătrășcan a expus aproape 100 de caricaturi. Expoziția în aer liber s-a bucurat
PRIETENIE ŞI ZÂMBETE FĂRĂ FRONTIERE COSTEL PĂTRĂŞCAN ÎN CIPRU de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349860_a_351189]
-
În toată perioada de ședere în Nicosia, deasupra noastră se observa făcând ronduri nenumărate, un elicopter al Națiunilor Unite...zona a fost și este sub permanentă supraveghere pentru menținerea unui climat pașnic în acest fost teatru al luptelor sângeroase dintre ciprioții greci și turci. Cele câteva ore de plimbare prin Nicosia s-au încheiat cu o raită într-un mall din care ne-am ales cu o tigaie de teflon achiziționată la un preț foarte bun: 2 euro!!! ( era absolut necesară
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
să o văd altfel decât ca pe o pictoriță căreia nu-i poate scăpa de înfrumusețare nici cel mai mic amănunt. Am avut norocul să o cunosc într-o seară plăcută, în vara anului 2013 în casa unor prieteni, Andreas, cipriot, și Geta, soția lui româncă. În seara aceea am povestit multe, mi-am amintit de perioada în care eu îmi făcusem studiile universitare, și mai apoi doctorale, la Politehnica din București (1966-1977). Atunci Doamna Georgeta Minodora Resteman a avut bunăvoința
DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN de LUCAS ARISTODEMOU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347659_a_348988]
-
Mi-am adus aminte de cartea de poezii a poetului cipriot Theodosis Pierides, cu titlul „Un poet străin se plimbă prin București” -legătura fiind firească și pornită din aceeași curiozitate de a afla cum a văzut și a descris un cipriot prin intermediul sensibilității poetice, Bucureștiul. Rugămintea doamnei Georgeta Minodora Resteman, era clară: să citesc cartea și să-mi spun părerea despre ea din punctul de vederea al unui cipriot care înțelege și vorbește limba romană. Prima impresie creată nu a fost
DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN de LUCAS ARISTODEMOU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347659_a_348988]
-
aceeași curiozitate de a afla cum a văzut și a descris un cipriot prin intermediul sensibilității poetice, Bucureștiul. Rugămintea doamnei Georgeta Minodora Resteman, era clară: să citesc cartea și să-mi spun părerea despre ea din punctul de vederea al unui cipriot care înțelege și vorbește limba romană. Prima impresie creată nu a fost atât caracterul ei de reportaj, nici de călătorie, nici chiar cel de istorie. Prima și predominanta impresie care a durat de la început până la capăt a fost cea transmisă
DESPRE CARTEA „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, AUTOR GEORGETA RESTEMAN de LUCAS ARISTODEMOU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347659_a_348988]
-
încântă sufletul este cartea doamnei Georgeta Resteman „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” - spune în prefața volumului scriitorul Ștefan Dumitrescu, membru al USR. La eveniment au participat Excelența Sa, domnul Ion Pascu, ambasador al României la Nicosia, membri ai Corpului Diplomatic, invitati ciprioți din cadrul instituțiilor culturale și nu numai, dar și un număr însemnat de reprezentanți ai Diasporei române din Cipru. Domnul ambasador Ion Pascu a făcut o prezentare a autoarei și câteva precizări asupra cărții. A luat apoi cuvântul doamna Christina Todea
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
amurg, când ziua-și strânge catrafusele lăsând loc odihnei binemeritate, telefoanele își fac meseria și comunicarea cu măicuța de-acasă este literă de lege! Pe de altă parte, în curtea de-alături, se bucură de prezența socrilor, o familie de ciprioți veritabili, oameni simpli dar cu atâta bun simț și-atâta dragoste pentru fiul și nora lor, cum rar se mai poate întâlni în trepidația unei lumi atât de „colorate” și dificile, mai ales pentru un străin pripășit pe acest meleag
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
destul de timid, a participat la întâlnirile românilor din Cipru. Are prieteni puțini dar buni și mai ales, are grijă ca cei pe care și-i apropie să fie, în primul rând, oameni. Și asta pentru că, din păcate, imaginea pe care ciprioții și-au făcut-o despre românii din insulă nu ne este deloc favorabilă, și-apoi, cum ar putea fi, când, aproape zilnic, pe canalele de televiziune sunt prezentate fapte reprobabile cu autori... români?! Așa a decis să-și promoveze creațiile
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
ani, prieteni, cunoștințe, rudenii ale familiei Ilia, autorități locale, reprezentanți ai bisericii și-au bucurat ochiul și mintea deopotrivă, vizionând zecile de exponate, multe dintre ele ajungând în patrimoniul vizitatorilor. Geta Elia Voicu nu este numai foarte respectată de localnicii ciprioți, dar și foarte iubită, pentru talentul ei, pentru respectul pe care-l manifestă, la rându-i, față de toți cei care-o cunosc pe ea și familia soțului ei. Și au dovedit-o din plin, rupându-și câteva ore din timpul
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
spre Occident. Viorel ROMAN (Bremen, Germania): Situația din Grecia, Cipru și Bulgaria nu-i nici ea mai încurajatoare. Ion OLTEANU (București, România): Mie mi se pare că situația de acolo nu este atât de gravă ca în România. Grecii și Ciprioții au un nivel de trăi mai ridicat. Ei fac scandal ca să nu își piardă privilegiile. Biserica lor este mai aproape de izvoare. Nu bea apă cu canciocul slav. Bulgarii, speriați de turci, prefera să ajungă în brațele protestanților. Pe când la noi
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
comunitatea turcă, în mare parte și doar în procente reduse armeni, maroniți sau latini. Limba vorbită în partea grecească (unde am petrecut toată această vacanță) este greaca, în partea de nord vorbindu-se cu precădere limba turcă. Surprinzător însă, majoritatea ciprioților sunt vorbitori de limba engleză. Prin politica fiscală adoptată, fiind adevărat paradis fiscal, Cipru a avut abilitatea să atragă investiții străine și astfel, multe companii din domeniul financiar-bancar sau din alte domenii și-au înființat filiale în marile orașe cipriote
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
politica fiscală adoptată, fiind adevărat paradis fiscal, Cipru a avut abilitatea să atragă investiții străine și astfel, multe companii din domeniul financiar-bancar sau din alte domenii și-au înființat filiale în marile orașe cipriote. Comunitatea greacă este de religie ortodoxă; ciprioții turci sunt însă adepți ai islamului. Religia se pare ca a constituit unul din punctele de divergență dintre cele două părți, coroborată cu alte motive mai mult sau mai puțin cunoscute și care au generat starea conflictuală din acest colț
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
lumea aceea așa cum o întâlnim pe stradă sau acasă, o lume care se mândrește cu statutul ei, cu moștenirea culturală pe care o promovează cu o perseverență și o dăruire care ar trebui să fie un exemplu, chiar dacă acum, pe lângă ciprioții de origine, de etnie turcă sau greacă, întâlnim englezi, arabi, români, germani sau francezi. Toți sunt mândri că au statut de cetățeni ai acestei republici a cărei independență o putem considera ca fiind dobândită în zilele noastre. Aflăm și despre
CIPRU, FASCINANTA POEZIE A MILENIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345586_a_346915]
-
peste 60 de muzicieni care abordează o mare varietate de genuri muzicale, de la muzică de paradă latino și muzică grecească, la rock and roll. Este trupa pe care o întâlnești cu regularitate la festivalurile de muzică și concertele de pe insulă. Ciprioții, în general, sunt împătimiți iubitori de fotbal, și, după cum era de așteptat, și Larnaca are două echipe reprezentative ale acestui sport atât de iubit aici. La braț cu legendele în vechiul Kition um interesul pentru istoria și legendele acestor locuri
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
apropiem de tainele lor. O fântână octogonală datată de la sfârșitul aceluiași secol al XVIII-lea, tronează în fața moscheii, ca un loc de popas și revenire după ce vizitezi complexul de la Hala Sultan Tekke. Ansamblul a fost considerat un loc sfânt pentru ciprioții turci dar și pentru întreaga lume musulmană (după unele studii de evaluare a activelor de mediu și culturale din Cipru, Hala Sultan Tekke se consideră a fi unul dintre cele mai importante locuri sfinte pentru musulmani: după unele aprecieri, al
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
perioadă de reconstrucție, impactul afluxului de turiști în zonă fiind unul pozitiv; s-au ridicat case noi, folosindu-se materiale noi, dar au fost păstrate și conservate și clădirile vechi, intacte și nelocuite, cum sunt de exemplu casele abandonate de către ciprioții turci din Lefkara după violențele din 1964. Dar arhitectura tradițională veche a rămas; din 1978 încoace, Departamentul de Stat pentru Antichități al Republicii Cipru a reabilitat multe clădiri istorice, cum este și reședința Patsalos care găzduiește muzeul local. „Lefkaritiko” - un
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
să apară în standurile expozițiilor internaționale din toată Europa. Satul a cunoscut o înflorire evidentă în această perioadă, ceea ce a condus la preluarea și practicarea acestui meșteșug și în alte sate cipriote. Comerțul cu dantela produsă aici a îmbogățit mulți ciprioți și, în timp ce insula cunoștea perioade de criză, zona Lefkara prospera. Toată această creștere economică s-a produs până prin 1929. După momentul marii crize mondiale din anii '30 și Al Doilea Război Mondial, situația s-a schimbat, comerțul cu broderie și-
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
situația s-a schimbat, comerțul cu broderie și-a modificat traiectul îndreptându-se mai mult spre Anglia, iar după 1960, spre Grecia. Astăzi, comerțul cu broderie de Lefkara are loc aproape exclusiv la nivel local, satul fiind zilnic vizitat turiști ciprioți și din întreaga lume. Încă, femeile cu mâini de aur de aici mai brodează, le-am văzut peste tot și ele au fost anonimele care pentru cel puțin un secol au scris istoria prin „Lefkaritiko”. „A ști să lucrezi Lace
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]