199 matches
-
și împreună liturghisitori ca fiind de față cu duhul vostru la sinod (de la Sardica) să fiți de acord cu noi și să aprobați, prin semnătura voastră ca să se păzească de către toți împreună liturghisitorii de pretutindeni hotărârea noastră”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea a II-a, 8, 34-36, în PSB, vol. 44, p. 90-91) „Așadar, numai aceasta este credința sobornicească a întregii Biserici, numai aceasta este adevărată, pentru care Domnul Iisus Hristos este precum om, la fel și Dumnezeu, precum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, 1994. Vol. XLI - Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri (Partea a Patra). Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 2000. Vol. XLIV - Teodoret Episcopul Cirului, Scrieri. Istoria Bisericească, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, 1995. Vol. LII - Sf. Ambrozie al Milanului, Scrieri. Partea întâi. Tâlcuiri la Sfânta Scriptură, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iranului, ayatolahul Khamenei, care a cerut Gărzii republicane, cea mai puternică forță militară din țară, să nu se amestece în politică și în diplomație. După eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt, Yemen și chiar Tunisia, americanii sunt mult mai cir cumspecți, chiar dacă situația din Siria este cu adevărat gravă. De fapt, după părerea mea, sunt două scenarii posibile: 1) Dacă ulii și lobby-ul evreiesc vor avea cîștig de cauză, ar urma atacarea Siriei și a Iranului, ceea ce va însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
5); lapte(5); România(5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează con vingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a cir cumstan țelor, a mediului ce exercită puternice influențe asupra omului. Slavici surprinde cu adevărată artă instalarea gradată a crizei sufletești și evoluția ei până în fața dezno dământului implacabil. De aceea, eroii lui au complexitate psihologică, au acel „amestec de bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
copilului mic du-le în stratul porcilor, căci cînd el va fi mare nu se va mai întina în pat sau urina. Copilul care suge mult din țîța stîngă va fi nătîng. Copilul ca să vorbească iute, e bine să mănînce cir* de turtă crudă cînd este mic. Copilul care plînge mult și e rău cînd e mic cînd va fi mare va fi bun - și din contra. Copilul care tot țipă [de] mic va fi guraliv și sfădăreț, dar iute cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
céle trupești și céle sufletești“, cum să se „înfrâneze“ sau cum să purceadă la „curățiia inimii și a minții și a sufletului“. Manuscrisul a fost recopiat în întregime sau numai anumite fragmente, de mai multe ori, ceea ce dovedește o oarecare cir culație. Din cea de-a doua categorie fac parte Floarea darurilor, Pildele filosofești, Sindipa, copiate și re copiate alături de alte fragmente din cărțile populare sub forma unor miscelanee și ajungând să îndeplinească rol de „mici biblioteci portative“. Floarea darurilor are
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin educație. Dacă K. Thomas se bazează pe literatura pentru domnișoare, noi putem in vo ca atitudinea femeii (și aceasta formată în urma edu ca ției primite) în fața adul te rului masculin, cât și „sfaturile“ părinților clerici oferite în astfel de cir cum stan țe. Acest „dublu stan dard“ este prezent în codurile morale și legale ale multor po poa re și se ma ni festă dife rit în funcție de clasa socială: mai puternic în rândul aris to cra ției, mai slab în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
situații locul vecinilor, în de fi ni rea desfrâului, rămâne esen țial. Prezența unei femei măritate la cârciumă, în com pa nia unui alt bărbat, se remarcă cu ușurință, iar soțul este in format de în da tă. Bâr fa cir cu lă cu re pe zi ciu ne, punându-l pe soț într-o situație de li ca tă, fiindcă, deși nu și-a văzut nevasta cu ochii lui, se află totuși în gura tuturor. În ce moment al căsătoriei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pildă în jurul unui oraș, satele pe te ri to riul cărora se află co na ce boierești sau cen tre ale pu te rii locale și cele într-adevăr izo la te din punct de vedere geo gra fic. țăranii cir cu lă mai mult decât am fi ten tați să credem: vin la „judecată“ cu diverse probleme, pleacă în căutarea unui loc de muncă, fug cu familii cu tot de frica birului sau de zer tea ză pur și simplu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a lungul timpului, capitalul a circulat pretuti nde ni, iar intensitatea investițiilor a dobândit o importanță economică majoră, atât pentru țările investitoare, cât și pentru cele deb itoare. Economiile capita liste contemporane sunt economii monetare carac ter izate prin libera cir culație a capitalului, piețele de capital exerc itâ nd, la rândul lor, o puter nică influență asupra structurilor economice al e f iecărei țări. Cauzele care generează fluxurile internaționale de capital sunt dife rite în funcție de forma de manifestare a acest
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
absolut, întrucât structura sa speculativă îl absolvă de orice relație care ar putea să-l limiteze. Tot de același carac ter de absolut - care funcționează, la Benjamin, ca presupozi ție - dă seama, din punct de vedere logic, și caracterul său cir cular: dacă i s-ar putea adresa cumva o întrebare, arată Ben jamin, atunci răspunsul (în măsura în care este „adevărat“) este anticipat în chiar obiectul întrebării. Prin urmare, „locul“ adevărului nu este construcția gândirii, ci Ființa: adevărul este obținut prin apelul constant
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cu dâre de noroi și cu solzișori de murdărie. Dar nouă nu ne păsa, jocurile noastre erau prea serioase pentru a băga în seamă nimicurile. Apoi a venit foametea și tifosul din anul 1946-47. Nu mâncam cu zilele decât puțin cir, atunci când mama făcea rost de vreun pumn-doi de făină de porumb. Tata, și pe urmă și noi, măturam vagoanele în care se transportase cereale și gunoiul acela îl aduceam acasă. Era o distracție și aceasta pentru noi, copiii. Alegeam și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scrumbie sărată de Dunăre, și după ce am preparat-o cu ceapă, ulei și oțet, miam îmbiat fetițele să pape. Da' de unde? - Ce, ne dai pește crud? Ca să vezi cum se schimbă, domnule, gusturile, de la o generație la alta! Dar cu cirul din făină de porumb ce-am pățit! În vremurile copilăriei mele mămăliga nu avea căutare, obișnuința fiind a doua natură. Făina de porumb era pe sponci și uite așa, ne-am obișnuit să nu mâncăm așa ceva. Și pentru că, totuși, părinții
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nu avea căutare, obișnuința fiind a doua natură. Făina de porumb era pe sponci și uite așa, ne-am obișnuit să nu mâncăm așa ceva. Și pentru că, totuși, părinții mai făceau rost de un pumn, doi de făină de porumb, preparam cir (apă sare și făină, atât!), un fel de mămăligă foarte subțire, care se soarbe cu lingura. Și se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
un pumn, doi de făină de porumb, preparam cir (apă sare și făină, atât!), un fel de mămăligă foarte subțire, care se soarbe cu lingura. Și se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele noastre erau prea mari. Într-o zi, acum vreo doi ani, am făcut un ceaun mare cu cir, am pus în farfurii adânci, să li se pară mult, și i-am invitat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se consumă fierbinte, pentru că nu aveam răbdare să așteptăm să se răcească. Era bun cirul, dar puțin, dar și pentru faptul că castroanele noastre erau prea mari. Într-o zi, acum vreo doi ani, am făcut un ceaun mare cu cir, am pus în farfurii adânci, să li se pară mult, și i-am invitat pe ai mei să mănânce: - Bah! asta-i mâncare!? Degeaba le-am vorbit, întâi frumos, apoi le-am amenințat pe fete cu bătaia, soției i-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
așa nu mâncau niciodată, degeaba, ceaunul rămânea plin, ca o amenințare parcă, venită din alte vremuri. Atunci i-am adus îmbunătățiri, un boț mai mare de brânză de oi, o felie de unt, două ouă, le-am introdus toate în cir și l-am mai fiert puțin. - Ei, le-am zis eu mândru, ia vedeți acum, o să vă lingeți pe degete, mie-mi lasă deja gura apă. - Dacă-ți lasă, mănâncă-l tu, mi-au spus toate trei din sufragerie, necatadixsind
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
câte ceva și, într-un târziu m-am culcat. Atunci am avut un vis extraordinar de frumos: parcă eram pe post de bucătar, echipat ca atare, în mâna dreaptă aveam un polonic mare iar în fața mea un cazan uriaș, plin cu cir; copii slabi, gălbejiți și juliți, cu cămășuțe și pantaloni scurți rupți în fund, cu părul ciufulit, veneau din toate părțile cu niște castroane mari în brațe, ca acelea din copilăria mea și eu, numai zâmbet de mulțumire, le umpleam cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
copii slabi, gălbejiți și juliți, cu cămășuțe și pantaloni scurți rupți în fund, cu părul ciufulit, veneau din toate părțile cu niște castroane mari în brațe, ca acelea din copilăria mea și eu, numai zâmbet de mulțumire, le umpleam cu cir, făcându-le totodată câte un benchi în părul de deasupra frunții; dar curios, toți acești copii eram eu, mic. Când am făcut această remarcă, mi-a venit să urlu de bucurie: eu, multiplicat în sute de copii, iar conținutul cazanului
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
eu, multiplicat în sute de copii, iar conținutul cazanului, în loc să scadă, dădea să se reverse afară, peste mine! Cred că am muncit din greu multe ore în șir, copii veneau mereu iar eu le umpleam mereu castroanele acelea mari cu cir. Când mam trezit, era duminică, cele două odrasle și soția mă priceau înveselite: - Ce-ai visat, că erai, totul numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
era duminică, cele două odrasle și soția mă priceau înveselite: - Ce-ai visat, că erai, totul numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa de mare de cir ce încurgitasem putea să dea vise așa plăcute. În seara următoare am repetat figura cu cirul și l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa de mare de cir ce încurgitasem putea să dea vise așa plăcute. În seara următoare am repetat figura cu cirul și l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși de niște ape învolburate, furioase și niște oameni morți de tifos exantematic rânjind la lună. Totuși
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
l-am mâncat pe tot, după care m-am culcat urgent. Dar n-am mai visat așa frumos, ba dimpotrivă: porci morți duși de niște ape învolburate, furioase și niște oameni morți de tifos exantematic rânjind la lună. Totuși, de cir nu m-am lăsat, mai fac uneori, dar mănânc în cantități rezonabile, așa că totul e în regulă. De un singur lucră însă îmi pare rău: că de atunci, de când cu refuzul alor mei de a consuma cir, n-am mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]