199 matches
-
îl îndemna să aibă curaj. De aceea, când au încetat suferințele, a spus că nu s-a bucurat, ci s-a întristat, căci, zicea că (a dispărut) l-a părăsit Cel care îi aducea mângâierea sufletească<footnote Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, op. cit., cartea a III-a, 11, 3, p. 140. footnote>. Și Sfântul Arhidiacon Ștefan - întâiul mucenic, pe când primea lovituri mortale cu pietre, vedea cerurile deschise și pe Iisus stând de-a dreapta Lui Dumnezeu (Fap. 4, 55). De aceea „nu simțea
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
uitați de grădinița de flori”,, înnobilate de ilustrata unor trandafiri. Lor li se adăuga cele „12 porunci de răsădire a pomilor roditori”, emise de M. Mitrafanovici de la Horticola Bucovina: „rătează venele rădăcinilor cu un cuțit ascuțit; unge rădăcinile cu un cir făcut din lut galben și baligă de vacă; sapă gropile mari și late; nu pune în gropi unde vin pomii răsădiți gunoi proaspăt din grajd” etc. Apăreau și „Sfaturi de gospodărire” cu ceea ce e de făcut pe lângă casă, în grădina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copilului mic du-le în stratul porcilor, căci cînd el va fi mare nu se va mai întina în pat sau urina. Copilul care suge mult din țîța stîngă va fi nătîng. Copilul ca să vorbească iute, e bine să mănînce cir* de turtă crudă cînd este mic. Copilul care plînge mult și e rău cînd e mic cînd va fi mare va fi bun - și din contra. Copilul care tot țipă [de] mic va fi guraliv și sfădăreț, dar iute cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan - cocean ciocoti (a) - a ciripi cir - terci, zeamă ciucălău - cocean ciuchi - șuviță de păr, buclă ciucură - plin ciumă - persoană urîtă și rea ciupăi (a) - a îmbăia copilul ciutură - găleată de scos apa din fîntînă cîntători - zori cîrcîi (a) - a orăcăi cîrcîiac - scolopendră cîrlan - miel înțărcat cîrstnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
autoritatea, numai că autoritatea sa nu se manifestă în cadrele determinate metafizic, social și religios proprii unei caste anume. Autoritatea sa se manifestă la nivelul familiei extinse formate din „frății” - adică din „familiile care aparțin unui anumit grup de îndeletni ciri”: agricultori, tâmplari, pielari etc. XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri Există și astăzi în cadrul comunităților sikh un respect special pentru oamenii căsătoriți. „Sikhismul respinge noțiunile de celibat și lepădare de sine.” Opt dintre cei nouă guru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
UUR* 7716 0,08 1 0,29 14. UDTTMR* 7699 0,07 1 0,29 15. UAR* 7145 0,07 1 0,29 16. UDSCR* 5328 0,05 1 0,29 17. UDSCR* 4708 0,04 1 0,29 18. CIR* 4188 0,04 1 0,29 19. UPR"DP"* 3013 0,03 1 0,29 20. UDTR* 2572 0,02 1 0,29 21. UBBR* 1906 0,02 1 0,29 * Organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale Anexa nr.
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
PP* 82195 0.67 1 0,29 8. FDGR* 23888 0,20 1 0,29 9. FCER* 12746 0,10 1 0,29 10. CRLR* 11902 0,10 1 0,29 11. UAR* 11543 0,09 1 0,29 12. CIR* 11454 0,08 1 0,29 13. UCAR* 8722 0,07 1 0,29 14. UER* 8463 0,07 1 0,29 15. UUR* 7165 0,06 1 0,29 16. UDSCR* 6851 0,06 1 0,29 17. UDSCR
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
29 5. UDMR 736863 6,80 27 7,83 751310 6,90 12 8,57 6. PP* 71786 0,63 1 0,29 7. FDGR* 40844 0,31 1 0,29 8. UAR* 21302 0,20 1 0,29 9. CIR* 21263 0,19 1 0,29 10. UBBR* 20085 0,18 1 0,29 11. UER* 15007 0,13 1 0,29 12. FCER* 12629 0,11 1 0,29 13. CRLR* 11558 0,10 1 0,29 14. UCR
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Diecezana Caransebeș, Caransebeș, 2001, p. 48). 2 "Mitropolitul Teodor Askidas și împărăteasa Teodora, l-au convins pe Iustinian ca pentru a împăca pe monofiziți cu Biserica Ortodoxă, ar trebui să fie condamnate "cele trei capitole", adică scrierile lui Teodoret de Cir contra lui Ciril al Alexandriei și contra sinodului din Efes; epistola lui Ibas din Edesa adresată episcopului Maris din Ardasir (Persia) și persoana și opera lui Teodor de Mopsuestia. La anul 544, împăratul va da un edict teologic de condamnare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
au participat 70 de episcopi, care refuzaseră să semneze edictul imperial, Vigiliu, prin faimosul sau "Judicatum" trimis patriarhului Mina, a acceptat condamnarea lui Teodor de Mopsuestia și a scrierilor indicate ale lui Ibas de Edessa și ale lui Teodoret de Cir și contra celor "12 Anatematisme" ale Sfântului Chiril al Alexandriei. Sinodul al V-lea ecumenic s-a ținut la anul 553 la Constantinopol." Sursa: http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/sinoade-ecumenice/sinodul-v-ecumenic-la-constantinopol-553-70572.html 3 Aici mai putem adăuga câteva aspecte pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
marile sinteze unitare. Pentru c) ele nu sunt simple descoperiri. Ele sunt și creații artistice, pe care și-au pus amprenta priceperea și stilul unei personalit)ți” (1956, p. 75). Aceste relat)ri pot fi, toate înțelese, drept ț)lm)ciri ale celebrei dovezi aduse de matematicianul Henri Poincaré faptului c), dac) unui fenomen îi poate fi dat) o explicație de natur) mecanic), atunci i se pot aduce, la fel de bine, o infinitate de alte explicații. Teoriile în fapt contruiesc o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a lungul timpului, capitalul a circulat pretuti nde ni, iar intensitatea investițiilor a dobândit o importanță economică majoră, atât pentru țările investitoare, cât și pentru cele deb itoare. Economiile capita liste contemporane sunt economii monetare carac ter izate prin libera cir culație a capitalului, piețele de capital exerc itâ nd, la rândul lor, o puter nică influență asupra structurilor economice al e f iecărei țări. Cauzele care generează fluxurile internaționale de capital sunt dife rite în funcție de forma de manifestare a acest
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
inevitabil să se întâmple așa. A spune „Antoaneta Ralian traduce“ înseamnă a comite un pleonasm îngăduit, pe care pur și simplu nu-l poți opri la vreme. Fi rește că Antoaneta Ralian traduce. E ca și cum ai spune că tram vaiul cir culă pe șine sau că afară plouă când sunt nori. Și nu e numai asta. Când vorbim despre actorii români de colecție, ieșim rar de sub umbra lui Di nică, a Olgăi Tudorache, a lui Rebengiuc și a lui Beligan. Poate
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
le recomanda bătrânilor contemplația, recapitulările, concentrarea curiozității doar pe esențe. Dimpotrivă, eu cred că motorul supraviețuirii e vitalitatea, dina mismul în limita puterilor, setea de nou, curiozitatea pentru tot ce se întâmplă în jur, senzația impusă că ești încă în cir cuit. Nu recapitularea, cu inerentele-i regrete și re muș cări pentru fapte ireversibile, nu fuga în trecut, ci ancorarea în prezent (oricât ar fi el de urât), adaptarea la acest prezent. În afară de vârstă, eu trebuie să lupt cu singurătatea
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
oameni din toată țara în aceste trei asociații -, și le-am spus : „RĂspândiți toate manifestele, pentru ca, la ora când se întru‑ nește Curtea, să nu mai aibă ce să interzică“. Erau cam un milion și jumătate de manifeste, pentru fiecare cir‑ cumscripție, recomandându-le oamenilor să nu voteze cu cei de pe lista neagră. Și lumea a plecat pe teren. A fost destul de riscant în unele locuri, pentru că se întâlneau cu cei de la partidele de pe lista neagră, care lipeau afișe. Unii s-
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
viață de ascet, după ce cutreierase toată India ca răzvrătit. [...] Indianismul era o modă pe acea vreme, când Premiul Nobel Îl făcuse cunoscut și celebru pe Rabindranath Tagore, pe care astăzi nu-l mai citește nimeni, dar ale cărui poeme mistice cir culau prin broșuri de popularizare. Era o ambalare generală a publicului cititor, pe care cu greu am pricepe-o azi, dar care cuprinsese lumea până În ulițele noroioase ale satului Mili tari, din marginea Bucureștilor, de unde veneau lăptarii În faetoane cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de oferit decât o bucată de trup omenesc Încă inform, Întârziat și rămas locului În creșterea lui naturală, chircit și pipernicit, ca de pitic bătrânicios, și asta numai din practica, prea [de] timpuriu, a funcției sexuale. Întreg cârdul de fete ciri pea și râdea cu inconștiență la trecători, dintre care prea puțini se Încumetau să meargă cu vreuna din ele spre odăile chioare și Înăbușitoare de pe Strada Regală, cu un trafic amoros de un sfert de oră; clienți de o calitate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nestingherit, și cu un simplu gest sau ocheadă de stăpânitor peste neamul cel recalcitrant al femeilor, pe complicea, la fel de străină și de necunoscută, a iluziilor tale amoroase de-o clipă. (Aristip, discipol al lui Socrate, propaga o filozofie a feri cirii bazată pe practica plăcerilor lumești, nerușinându-se, de aceea, când era văzut de elevii săi intrând la o curtezană: „Nu Înseamnă că ești vicios, le spunea filozoful, când intri unde intru eu acum, ci când nu mai ieși de aici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în calitate de cadru didactic asociat (asistent), cursuri și seminarii de istoria prozei italiene în secolul al XX-lea, istoria filosofiei italiene, în cadrul Catedrei de limba italiană a Facultății de Limbi Străine de la Universitatea bucureșteană. A fost bursier, în Italia, la Fundația Ciri (Veneția, 1969) și la Universitatea pentru Străini (Perugia, 1971). Din 1990 va fi, scurtă vreme, secretar executiv la Fundația Culturală Română, devine apoi angajat al Ministerului de Externe: consilier cultural la Ambasada României de la Roma (1991-1997), consilier al ministrului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
o scîrboasă aventură. *Mai mare cu cinci ani decît mine, Vasile al mătușii Marința știe o sumă de lucruri din timpul foametei pe care eu nu le știu. Că mîncarea de bază era loboda sălbatică, fără nimic altceva, numai cu cir (terci), și că odată terminată cea de pe lîngă case, trebuia căutată pe ogoare. Pentru apă trebuia să te scoli devreme, să fii printre primii la fîntînă. Vitele erau adăpate din albia Sucevii. Într-unul din drumurile făcute cu „trenul foamei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Iată de ce moralistul care se dedică atât introspecției, cât și observației, spectator al propriei sale ființe și al altuia, trăiește întotdeauna în marginea existenței. El se pricepe la oameni pentru că este pradă rarei nefericiri de a se cunoaște; acestei neferi ciri i se adaugă alta: aceea de a-și mări nemăsurat propriile sale cusururi și nu mai puțin pe cele ale semenilor săi, prin efectul conjugat al observației minuțioase și al ima ginației. Preocupat să ia cunoștință de monstrul pe care
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Iranului, ayatolahul Khamenei, care a cerut Gărzii republicane, cea mai puternică forță militară din țară, să nu se amestece în politică și în diplomație. După eșecurile din Afganistan, Irak, Pakistan, Libia, Egipt, Yemen și chiar Tunisia, americanii sunt mult mai cir cumspecți, chiar dacă situația din Siria este cu adevărat gravă. De fapt, după părerea mea, sunt două scenarii posibile: 1) Dacă ulii și lobby-ul evreiesc vor avea cîștig de cauză, ar urma atacarea Siriei și a Iranului, ceea ce va însemna
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
5); lapte(5); România(5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
H. Denzinger, Enchiridion symbolorum, ed. 21-22, Freiburg im Breisgau, 1937, nr. 125, p. 60 apud apud arhim. Benedict Ghiuș, Încercări hristologice, Bălți, 1940, p. 3. 27 Mansi, VI, 959, C, apud arhim. Benedict Ghiuș, op. cit., p. 3. 28 Teodoret Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, traducere Pr. Prof. Vasile Sibiescu, în Col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 44, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p. 109. 8 Sfântul Chiril al Alexandriei notează că în lupta sa contra
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
le era în pacea sufletească, răbdarea morții se însoțea în cugetul lor cu nădejdea nemuririi, ideea învierii cu harul lui Hristos, adevărul cu simplitatea, credința cu încrederea, înfrânarea cu sfințenia, hărnicia cu cumpătarea, felul de trai cu 89 Teodoret Episcopul Cirului, op. cit., p. 31. 90 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie asupra anatemei, 4, P.G. XLVIII, col. 952. 91 Pr.Prof.Dr. Olimp Căciulă, Introducere, la Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologiile, în Apologeți de limbă greacă..., p. 9. 92 Sf. Iustin, Dialogul
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]