400 matches
-
judecătorilor”. Trece apoi la epoca monarhică, analizând diferitele elemente care compuneau religia: Dumnezeu și formele aparțiilor sale (Yhwh și zeii, îngerii și spiritele), Dumnezeu și lumea (creația, paradisul, potopul, Dumnezeu și istoria, alegerea și alianța), Dumnezeu și omul (cultul, sâmbăta, circumcizia, personalul responsabil de cult, monarhia, credința în viața de după moarte, profeții). b) Cercetătorul german G. Fohrer (1969 și 1972) în prima lucrare pornește de la „Epoca primordială”, analizând succesiv religia cananeeană primitivă, patriarhii, epoca cuceririi, Moise „ca prim impuls”, cultul lui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Malahia. Conform lui Josephus Flavius (Ant XI 312), aceasta a fost una dintre cauzele emigrării spre Nord a unui număr important de evrei, mișcare ce va duce la consolidarea comunității viitorilor samariteni. Reforma punea accentul pe importanța respectării sâmbetei, practicii circumciziei (vezi 8.9), citirii și studiului Torei (Neh 8) și interzicerii căsătoriilor mixte (Esd 9). (Era important ca mama să fie evreică deoarece, dintotdeauna în iudaism, în afară de rolul principal pe care îl avea în educația copiilor, mama determina credința [astăzi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
într-o altă secțiune (Dt 5-6 și 8-11), și ea antică (deși pare să o ignore pe precedenta) fără să conțină acest termen. a) Ultima secțiune este articulată în cinci sau șase porunci: I. teama de Dumnezeu (10,12); II. circumcizia inimii (10,16; 30,6): apare și în fragmentele Dtr din Ier 4,4 (cf. 9,25) în opoziție cu simplul fenomen fizic; III. iubirea străinului (10,19; cf. Ier 2,25; 7,5; Ez 22,7.29). IV. teama
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lui Dumnezeu prin comunitatea sacră și teocratică și asupra originii cultului legitim, adică a acelor elemente despre care, pentru început, afirmă că datează din timpul lui Noe (cele mai importante sunt regulile alimentare), și mai apoi, din vremea lui Abraham (circumcizia), iar în cele din urmă din momentul celebrărilor de pe Muntele Sinai (diferitele reguli de cult și alimentare). c) Într-un singur caz „sacerdotalul” pare interesat în mod special de ideea de alianță, în episodul mai sus citat din Gen 17
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
urmă din momentul celebrărilor de pe Muntele Sinai (diferitele reguli de cult și alimentare). c) Într-un singur caz „sacerdotalul” pare interesat în mod special de ideea de alianță, în episodul mai sus citat din Gen 17, unde este povestită instituirea circumciziei; motivul însă era deja formulat, dacă luăm în considerare că Gen 15, după cum am notat, vorbește despre alianța (bĕrît) lui Dumnezeu cu Abraham. Circumcizia devine semnul său. d) În povestirea care urmează imediat după încetarea potopului (Gen 9), noțiunea de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de ideea de alianță, în episodul mai sus citat din Gen 17, unde este povestită instituirea circumciziei; motivul însă era deja formulat, dacă luăm în considerare că Gen 15, după cum am notat, vorbește despre alianța (bĕrît) lui Dumnezeu cu Abraham. Circumcizia devine semnul său. d) În povestirea care urmează imediat după încetarea potopului (Gen 9), noțiunea de alianță apare de mai multe ori, cu unele variante; în Ex 31,16 expresia bĕrît ’ôlăm are legătură cu respectarea odihnei sabatice (cf. 4
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
În concluzie, nici „sacerdotalul” și nici „cronicarul” nu tratează despre „noua alianță” sau despre concepte asemănătoare și va trebui să așteptăm ultimele două secole ale mileniului I î.C. pentru a începe o nouă căutare în această direcție. 8.9. Circumcizia Semnul alianței, vizibil în trupul bărbatului, este circumcizia. Despre aceasta vorbește în detaliu capitolul 15 din Cartea Genezei, atribuit unanim izvorului „P” („sacerdotal”) din Pentateuh. Porunca explicită de a circumcide fiecare copil de sex masculin la opt zile după naștere
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tratează despre „noua alianță” sau despre concepte asemănătoare și va trebui să așteptăm ultimele două secole ale mileniului I î.C. pentru a începe o nouă căutare în această direcție. 8.9. Circumcizia Semnul alianței, vizibil în trupul bărbatului, este circumcizia. Despre aceasta vorbește în detaliu capitolul 15 din Cartea Genezei, atribuit unanim izvorului „P” („sacerdotal”) din Pentateuh. Porunca explicită de a circumcide fiecare copil de sex masculin la opt zile după naștere se află și în Lev 12,3 ce
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în Lev 12,3 ce aparține aceluiași izvor. Un alt text, cu siguranță mai vechi pentru că nu cunoaște normele din Gen 17, este Ex 4,24-26, un fragment în care se observă un simț primitiv al ororii legate de ceremonia circumciziei, dar mai puțin detaliat, conținând pe deasupra unele aspecte obscure. a) Gen 17 prezintă circumcizia ca răspuns al omului la actul prin care Dumnezeu încheie alianța cu poporul său, aici reprezentat in nuce de patriarhul Abraham. Toate generațiile următoare vor practica
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
vechi pentru că nu cunoaște normele din Gen 17, este Ex 4,24-26, un fragment în care se observă un simț primitiv al ororii legate de ceremonia circumciziei, dar mai puțin detaliat, conținând pe deasupra unele aspecte obscure. a) Gen 17 prezintă circumcizia ca răspuns al omului la actul prin care Dumnezeu încheie alianța cu poporul său, aici reprezentat in nuce de patriarhul Abraham. Toate generațiile următoare vor practica circumcizia pentru a deosebi poporul lui Dumnezeu de celelalte popoare. Vor respecta acest precept
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dar mai puțin detaliat, conținând pe deasupra unele aspecte obscure. a) Gen 17 prezintă circumcizia ca răspuns al omului la actul prin care Dumnezeu încheie alianța cu poporul său, aici reprezentat in nuce de patriarhul Abraham. Toate generațiile următoare vor practica circumcizia pentru a deosebi poporul lui Dumnezeu de celelalte popoare. Vor respecta acest precept nu doar fiii și urmașii patriarhilor, ci toți bărbații unei case, inclusiv sclavii, atât cei născuți în casă, care au probabil credința ebraică, cât și cei cumpărați
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
bărbații unei case, inclusiv sclavii, atât cei născuți în casă, care au probabil credința ebraică, cât și cei cumpărați de la străini (v. 12), prin urmare, de altă religie. Pentru evreii necircumciși era prevăzută pedeapsa cu moartea (v. 14). b) Practica circumciziei bărbatului este atestată ca o obișnuință la multe popoare din timpuri străvechi; fac excepție cele de limbă indo-europeană și mongolică. Se găsește la amoniți, moabiți, edomiți și egipteni (cf. Ier 9,24 ș.u.; din Ios 5,2-9 reiese că
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Ios 5,2-9 reiese că n-ar fi fost practicată de egipteni, dar informația nu este exactă). De la israeliți această uzanță a trecut și în islam. c) Au fost date mai multe explicații cu privire la scopul acestui rit. Din perspectiva sociologică, circumcizia e un rit de trecere de la pubertate la vârsta adultă (adică la capacitatea matrimonială); explicația igienică, ce se bucură încă de o anumită popularitate, a fost propusă pentru prima oară de filosoful evreu Maimonide (cca. 1135-1204); și astăzi în unele
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
reluat frecvent asemenea unui leitmotiv: trebuie circumciși, doar bărbații (Gen 17,10.12.13.14.23-25.27; Lev 12,3), nu femeile. Nu e o pedanterie, ci o mențiune intențională: în multe regiuni din Africa se practică o formă de circumcizie a fetelor, numită infibulație, o procedură brutală, cu multe riscuri, fiind efectuată în condiții neigienice și cu instrumente primitive. Textul biblic insistă însă că trebuie circumciși doar copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
formă de circumcizie a fetelor, numită infibulație, o procedură brutală, cu multe riscuri, fiind efectuată în condiții neigienice și cu instrumente primitive. Textul biblic insistă însă că trebuie circumciși doar copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie să fie doar un semn care marchează trupul: Dt 10,16; 30,6; Ier 4,4 vorbesc despre „circumcizia inimii”. Pentru că în limbile semitice inima desemnează metaforic intelectul, spre deosebire de Occident în care ea este locul sentimentelor, această formulă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
primitive. Textul biblic insistă însă că trebuie circumciși doar copiii de sex masculin. e) Biblia ebraică subliniază totodată că circumcizia nu trebuie să fie doar un semn care marchează trupul: Dt 10,16; 30,6; Ier 4,4 vorbesc despre „circumcizia inimii”. Pentru că în limbile semitice inima desemnează metaforic intelectul, spre deosebire de Occident în care ea este locul sentimentelor, această formulă presupune că toată viața gânditoare trebuie să se desfășoare sub semnul alianței, al cărei semn fizic este. 9 Alte elemente relevante
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Ex 12,33 ș.u.). Prin urmare, din toate textele decurge caracterul esențialmente privat, familial, al sărbătorii, lucru care a rămas valabil până astăzi. Condiția pentru a lua parte la sărbătoare nu era apartenența la un anumit grup etnic, ci circumcizia, semnul alianței (Ex 12,44.48; cf. Ios 5,11). i) Nu este ușor de stabilit care a fost originea și contextul în care a apărut această celebrare. Unii savanți cred că mediul său originar este o societate formată din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
atâtea manifestări ale sentimentului de apartenență. Stricto sensu, "suntem" ceea ce afișăm ca o emblemă de recunoaștere. Chiar dacă, și mai ales, o astfel de afirmație îi provoacă sau îi șochează pe cei care "nu sunt". Buricul dezgolit într-un mod "sexy", circumcizia religioasă sau "piercing"-ul intim favorizează extazul împărtășit. Sunt ca și riturile anodine sau exacerbate prin care microtriburile contemporane își exprimă afinitățile elective. Prin care ele transfigurează cotidianul dominat de o logică pe de-a-ntregul comercială într-o realitate spirituală
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Înconjurat de rude și vecini, unii pălăvrăgind, alții mâncând, alții dansând, În timp ce alții erau ocupați să-l tachineze; erau acolo șaptezeci de oameni care veniseră să sărbătorească inițierea lui, trecerea lui de la copilărie la maturitate. În ziua aceea, chiar după circumcizie, când se pusese pe un plâns Îngrozitor, tatăl se apropiase de el, Îl sărutase pe obraz și-i șoptise la ureche: — M-ai văzut pe mine plângând vreodată, fiule? Mustafa a scuturat din cap. Nu, nimeni nu-l văzuse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să puneți cu abilitate una sau alta din următoarele două Întrebări: i-a fost cumva decalotat penisul În mod brutal cu ocazia unei prime vizite medicale la școală? Fiindcă veni vorba, Îmi permiteți să vă dau sfatul să le faceți circumcizie bebelușilor voștri nou-născuți? Viitorul vostru soț a avut cumva de-a face cu tagma prostituatelor, din familia animatoarelor, genul masturbator, specia Benelux? Dar mama soțului? Feriți-vă de un băiat care Își iubește prea mult mama, e un potențial agorafob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
noastră. Îl știm admirator al lui Apollinaire și A. France, al Paradisului statistic și al Florilor de mătase, l-am văzut încercînd maturități ingenue în foiletoane scrise cu biberonul și mai știm că dacă numele lui n-ar ascunde o circumcizie - fiindcă scrie sub potcoava ortodoxă a dlui Nae Ionescu - ne-ar fi acuzat de izraelitism”. Iar o notiță din nr. 14 își extinde raza de atac: „Pentru M. Sebastian, Romulus Dianu, Sergiu Dan și ceilalți ucenici imunzi, cea mai francă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lucru care trebuia făcut, așa că a început să se pregătească. Zilpa urmărea totul și venea să-i spună Leei. Lea era bolnavă la gândul că puiul ei, trofeul ei avea să fie pus pe altarul bamah-ului și mutilat. Pentru că ei circumcizia i se părea o mutilare. Bucățica de piele din jurul penisului nu însemna nimic pentru ea. E adevărat, acum că văzuse cum arată un penis necircumcis, îl prefera pe cel al lui Iacob - expus, curat, îndrăzneț chiar - micuțului înfofolit pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
entuziasm”, pentru că Lea era entuziasmată de corpul ei care se vindecase și mai dăduse viață încă o dată. Îl adora pe bebelușul cel nou aproape la fel de mult ca pe primul ei născut. Și când i l-a dat lui Iacob pentru circumcizie, i-a zâmbit bărbatului ei, iar el i-a sărutat mâinile. CAPITOLUL TREI Rahela a devenit tăcută. N-o mai însoțea pe Inna și nu se mai scula dintre pături până când Lea nu venea, n-o scutura și nu trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
miere. Au cântat imnuri și au ars tămâie ca să nu-i lase spiritul să iasă din cortul roșu. Zilpa a zăcut, nici vie, nici moartă, timp de opt zile și mai bine. N-a știut când li s-a făcut circumcizia fiilor ei, lui Gad și lui Asher, cum îl numise Lea pe al doilea, după numele zeiței iubite de Zilpa. Lea le-a dat să sugă și la fel a făcut Bilha și una dintre femeile oamenilor care munceau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-l văd pe fiul meu care se întorsese ca să se refacă. - Să se refacă? am întrebat-o, dintr-odată rece ca gheața. A fost bolnav? - O, nu, a zis ea cu un zâmbet larg. A venit să se refacă după circumcizie și să-și serbeze bărbăția în stil mare. O să am de muncă de dimineața până noaptea toată săptămâna, a zis ea și m-a ciupit de obraz. După cuvântul „circumcizie”, n-am mai auzit nimic altceva. Îmi vuia capul, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]