829 matches
-
cerului, depărtat, străluminat se seninul dinlăuntrul său, de deasupra capului său, azuriul potolit al mării liniștite și limpezi de după maree; apoi zări În sineliul blînd al cerului cîțiva nori alburii, ce n-aduceau nici a miei, nici a cireadă, albă cireadă cerească păscînd, ci doar a fuioare de lînă albă plutind pe mareea azurie a bolții cerului, atît cît ochiul să nu se Îndoiască de albastrul cerului, atît cît sufletul să nu aibă năluciri. Ci aceea era cu siguranță lumina zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Iarna coarnele se frâng Melc nătâng, Melc nătîng!" JOC SECUND (1930) ... ne fût-ce que pour vous en donner l'idée.1 Stéphane Mallarmé (Villiers) * * * Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi. TIMBRU Cimpoiul veșted luncii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică. Astfel aceste strofe: Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste,/ Intrară prin oglindă în mântuit azur,/ Tăind pe înecarea cirezilor agreste,/ În grupurile apei, un joc secund, mai pur.// Nadir latent! Poetul ridică însumarea/ De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi./ Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea./ Meduzele când plimbă sub clopotele verzi... " reprezintă arta poetică a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
subpicioarele noastre e ,,inima de nisip''. O inimaginată plajă-cam pustie, egata a primii mosafirii sezonului. Plaja rămâne pustie, nefiind amenajată. Am putut distinge răvășeala nisipului, căci vânturile nu-i dau odihnă;urmele copitelor cailor sălbatici și locurile unde se adună cirezile depelicani, stârci și egrete. De altfel, Sfântu Gheorghe apare menționat ,înjurul anului 1300 sub denumirea italiană,,San Giorgio''în una din scrierilegenovezului Pietro Visconde. Casele sunt construite ca pe vremuri, parte din stuf și lemn. Cherhanaua-locul de distribuire a peștelui
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă( ... ). Toată
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
a culorilor. Stilul său e distinct, caracterizat prin detalii, fluiditate, mișcare, ritm, emoție. Subiectul favorit al lui Hâim Savitzky este profund israelian, fie că în centrul compoziției se află peisajul, populat dese ori de pastori cu turme de oi sau cirezi de vaci, marea cu ambarcații pitorești, chibuțnici care ce se destind cântând, oameni în sărbătoare... Nici un subiect desprins din cotidian nu este ocolit, arta să atinge toate aspectele existenței. Care nu sunt tratate dulceag, duios, pașunist, ci viguros, dinamic, uneori
DECANUL DE VÂRSTĂ AL PICTORILOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363900_a_365229]
-
toate cele zece...nimănui nu-i dădu prin minte s-aducă vreun tun sau berbece... ...acum - în sfârșit - am ajuns cei mai buni prieteni: el - în extaz perpetuu - adâncit sub miresmele florilor din grădina cimitirească - iar eu - eu filo-zoon-ul - mânând cirezi de boi flămânzi - pe toată întinderea paradisiacei grădini de deasupra burții și buricului lui - de burjui „S.C. HRISTOS S.A.” e bine să prefaci bucuria în durere - e foarte bine să-i poți aduce pe cei săraci - la suferință și exasperare
MĂREAŢA IMPERFECŢIUNE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364043_a_365372]
-
din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
astea sînt numai legende? Sînt adevăruri, dar nevoia voastră de fabulație vă orbește și nu aveți capacitatea să învățați din greșelile voastre ... Vă induceți sentimentele de frică și neliniște și vă aflați scăparea de orice supărare în umplerea burdihanului cu cirezi de vaci și turme de porci, pajiștea pentru voi nu mai este un pieisaj, ci o pășune, dealurile molcome acoperite cu păduri de stejar devin surse de materie primă pentru mobilă, iar frumusețea în sine nu are valoare sentimentală, dacă
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
-i cer iertare,să-mi spună "lasă, nu-i nimic, a meritat".... X. BLESTEMUL, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014. Sunt lacom vânat cu fluturi obezi, din lacrimi de țestoasă îngrășați, năvălitori în agreste cirezi, cu fire prelungi, sidefii, legați. Un zeu vânător și nouri hăitași aleargă-n urma lor gesticulând, stranii fantasme cu chip de incași din resfirate harfe susurând. Trecutul mi-l vor - sub clopote verzi lucii oglinzi din dânsul să-și facă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
grupurile apei când seaca. Tot mai’în adâncuri, fără-ncetare fug printre-ale pădurii pagode. Blestemu-i crâncen, nu am scăpare decât la râpă Uvedenrode. Citește mai mult Sunt lacom vânat cu fluturi obezi,din lacrimi de țestoasă îngrășați,năvălitori în agreste cirezi,cu fire prelungi, sidefii, legați.Un zeu vânător și nouri hăitașialeargă-n urma lor gesticulând,stranii fantasme cu chip de incașidin resfirate harfe susurând.Trecutul mi-l vor - sub clopote verzilucii oglinzi din dânsul să-și facă;trecutul în care chipul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
repede în el. Se luară la întrecere, cine ajunge primul. Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare, sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Liniștea era spartă doar de foșnetul fagilor și al molizilor, în adierea molcomă a vântului de amiază. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și stând pe spate, întinse brațele
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
repede în el. Se luară la întrecere care ajunge primul. Luminișul era scăldat de razele soarelui și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și cum sta pe spate întinse brațele ca o răstignire. Cerul era cenușiu. Chiar atunci se vedea un avion la mare înălțime lăsând
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
Călători suntem pe drumul vieții. Încercăm fiecare să lăsăm un semn al trecerii noastre pentru cei prezenți, pentru cei viitori. Unii lăsăm palate, alții averi, alții de toate; unii lăsăm copii, alții un nume bun; unii lăsăm ură și blesteme, cirezi de vite, mașinării de tot felul, alții un rând într-o carte de istorie; unii lăsăm o poezie sau o melodie, un tablou sau un monument. Oricum, nu vrem să trecem ca pasărea prin aer și peștele prin apă( ... ). Toată
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > N-A FOST DOAR POVESTE! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului cirezi de nuci goneau desculțe-n păr și umbra lor nu ne făcuse cruci din miez de fragi nu ne cădea vreun dor nici ierbii calde nu-i eram năluci. cu clești de raci ne apucam de zori genunchii ne strângeau
N-A FOST DOAR POVESTE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368755_a_370084]
-
frumos, Pe alba lumii catifea, Topindu-ne plăcut, sfios... Suntem oameni de zăpadă Suntem oameni de zăpadă, Într-o lume de nebuni, Scoși cu forța la paradă, Ale morții legiuni... Suntem oameni de zăpadă, Un convoi funest, stingher, O fatidică cireadă Împietrind în mers de ger. Suntem oameni de zăpadă Într-un nesfârșit ghetou Strânși pentru apel grămadă Fără șapcă și mantou. Suntem oameni de zăpadă Într-un lagăr ucigaș Așteptând în frig la coadă Rația de arpacaș. Suntem oameni de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
pentru confecționarea unui raft pentru înscrisuri”, că țiganului Macovei i s-a dat un florin „pentru repararea uneltelor de construire a șanțului”, iar „cheltuielile lui Thoros Premester pentru aducerea unui taur din Moldova, pe care el l-a dăruit pentru cireada orășenească”, au fost de 2 florini. Tabloul multicolor al epocii Documentul, care pune în balanță „suma cheltuielilor comparate cu veniturile” (în monedă austriacă) face mențiunea că „la sfârșitul lui octombrie 1784 rămâne un rest și o punere în socoteală pe
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
Dansează și cântă, recolta să ne-o ude. Țăranii aduc fânul și-l grămădesc în clăi, Alții își vând în piață, acum în plină vară, Recoltele-adunate din plaiuri și din văi, Că nu mai sunt țăranii de ură și ocară. Cirezile se-adună la staul în amurg, Se-adună și sătenii când luna dă s-apară Satisfăcuți din plin pentru așa belșug; Au dus destul o viață prea amară. Aș vrea să cred că totul e normal În mediul nostru sănătos
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
ești așa de talentat cum zice lumea, du-te în lume și câștigă bani mulți din ceea ce faci. Și când vei veni la mine cu trei sute de galbeni de aur din cei zimțați, și când te voi vedea că ai cirezi mari de vite, și când vei avea casă mare și arătoasă și telegari la poartă, atunci să vii în casa mea să-mi pețești nepoata! Până atunci n-am ce discuta cu tine! Pleacă! Și așa am pierdut timp destul
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
substanțe vegetale ori sintetice, din care se confecționează de obicei încălțămimte rezistentă. (DEX). [v]Alpacá = aliaj inoxidabil din nichel, cupru și zinc (DEX) [vi]Mână curentă = partea superioara a unei balustrade, din metal, plastic, sau lemn (n.aut.) [vii]Ciurdă = cireadă, turmă mică de animale (n.aut.) [viii]Ciută, ciute = femele de cerb, cerboaice (DEX) Referință Bibliografică: IUBIRILE UNUI PESCAR - SUZANA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
un obicei, această schimbare având consecințe în ceea ce privește conținutul lor8,9. Astfel, colindele au ajuns să reflecte problemele majore ale vieții satului de altă dată, dorințele și idealurile țăranilor plugari și păstori de recolte bogate în grâne, turme de oi și cirezi de vite cât mai numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși, tineri voinci, fete frumoase și harnice, viitoare căsătorii și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
cu mamă, Și-n exod de grea răscruce Ne vom risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă înfrân Duca-n lume să amân, Ci mă simt ca-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că sunt român Cât mai sunt, să mor în fân Și-n
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]