136 matches
-
peseți, la sate, care au înscris mai întâi în daftare - registre, pe toți bărbații în stare de a purta armele, atât în vederea recrutării, cât și a stabilirii haraciului sau birului pe cap de om. A urmat, apoi, cisluirea sau înscrierea (cislo - număr în limbile slave) tuturor vitelor mari și mici și a obiectelor aflate în gospodăriile țăranilor și păstorilor care produceau venit, în scopul aplicării dărilor și prestațiilor. Din iarlâcuri (documente de imunități fiscale - emise pentru scutirile de dări și prestații
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș scria șoltuzului și pârgarilor din Huși să scutească satele Episcopiei „de jold, cai de olac și alte angherii, fiind obligate să-și plătească numai cisla”. În timpul domniei lui Vasile Lupu, în oraș pare să fi exercitat funcția mai mulți vornici concomitent, căci într-un act din 1653 se folosește forma de plural (vornici): „Scriem domnia mea la vornicii de târg de Huși”. Funcția s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi șefii locali, judele, vatamanul, repartiza pe fiecare locuitor partea carei revenea din darea comună, formă de plată care se numea cislă. Sfatul satului, oameni buni și bătrâni, se aduna la biserică, în pridvor sau sub un copacă din curtea bisericii, judeca pricinile și învinuirile aduse în public. De asemenea, acest sfat al bătrânilor dădea mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de subsol. Nu este necesar ca aceste note să fie reproduse. Versiunea bulgară*): ────────── *) Textul se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 28 decembrie 2001, la pagina 89. ────────── Versiunea cehă: Vyvozce vyrobku uvedenych v tomto dokumentu (cislo povoleni-.....*1) prohlasuje, ze krome zretelni oznacenych, măji tyto vyrobky preferencni puvod v .......*2). Versiunea germană: Der Ausfuhrer (Ermachtigter Ausfuhrer; Bewilligungs-Nr. ....*1) der Waren, auf die sich dieses handelspapier bezieht, erklart, dass diese Waren, soweit nicht anderes angegeben, praferenzbegunstigte ..... *2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139191_a_140520]
-
Versiunea română: Exportatorul produselor ce fac obiectul acestui document (autorizația vamală nr. ......*1) declară că, exceptând cazul în care în mod expres este indicat altfel, aceste produse sunt de origine preferențiala ...... *2). Versiunea slovaca: Vyvozca vyrobkov uvedenych v tomto dokumente (cislo povolenia ..... *1) vyhlasuje, ze okrem zretel'ne oznacenych, maju tieto vyrobky preferencny pavod v ......*2). Versiunea slovenă: Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom (pooblastilo carinskih organov st....*1) izjavlja, da, razen ce ni drugace jasno navedeno, ima to blago preferencialno
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139191_a_140520]
-
nimeni... În seara despre care-i vorba, după ce a terminat treaba, crâșmarul a turnat un strop de rachiu într-un țoi - vorba ceea, să facă dâră-n barbă - și s-a dus la masa lui Vasile Căpitanu. Avea chef de cislă. Vasile Căpitanu însă ședea tăcut, ca de obicei... La un timp l-a întrebat pe crâșmar: „Da’ nu ți s-o lipit de mână o cinzacă acolo și pentru mine? Bine că ți ai pus tu udătură, iar eu să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
or limpezi lucrurile... Ar trebui să-i luați pentru banii care i-au cheltuit și nu mai au de unde să vi-i dea. La asta ne gândeam și noi, dar judecata are să hotărască - a intervenit Cotman. În timp ce gospodarii ședeau la cislă, mătușa Catinca pregătea de-ale gurii, ca să aibă după ce merge vinul. Dumitre! Până așez eu ce-oi avea pe masă, tu fă-o pe gospodarul și adu niște vin, că oamenii iștia or fi însetați! Dacă tu nu ai vreme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
visăm și îi așteptăm? - a răspuns Hliboceanu, cu voce joasă și caldă. Dacă ne-om ține de firitiseli, nu mai apucăm să-i bem vinul lui Costache și să mâncăm plăcintele Măriuței. Așa că, la treabă, copii, că avem timp de cislă toată noaptea, care-i încă destul de lungă - a pus treburile în ordine Pâcu... Când masa era în toi, Hliboceanu a prins să vorbească, fără a aștepta ca ceilalți să înceteze vorba... Uite că o venit vremea să bem și un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
voie - sub vestita reacțiune, în trecutul cel odios, omul cu car, cu boi, cu pământ plătea un galben pe an și atâta tot. Nici chiar darea aceasta, cât de mică, nu se repărțea în mod nedrept. Satul se aduna, făcea cislă, plătea fiecare după averea lui, vornicul aduna banii și - fără leafă și fără remiză - îi ducea cinstit la sămeșie. Nici hoții, nici bilete a souche fără iscălituri, nici perceptori, nici nimic. Văzând oare mizeriile de acum, nu avem cuvânt să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și, zâmbind unui gând, a clătinat din cap. Măi, măi! Strașnic om și inginerul ista. Nu te mai saturi să-l asculți... Dacă ar fi alte vremuri... ne-am aduna seara colea sub nucul din grădină și am sta la cislă până hăt în noapte. Dar așa, trăim ca sălbaticii. Vrei să stai de vorbă cu un om, trebuie să te uiți în dreapta și în stânga, să nu te vadă mai știu eu cine. Ai dreptate, nașule. Numai că acolo sub nuc
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu inginerul Cicoare - a deschis vorba Petrache. Ei! Ce face domnul inginer? Abia aștept să-l văd - s-a arătat Costăchel bucuros. Și el îi în așteptarea unui asemenea moment. Apoi, dacă așa stau lucrurile, s-o punem de-o cislă, Petrache. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Avem timp la îndemână berechet. Ce să facem altceva pe un omăt și un ger ca aiestea? - a filozofat Petrache. Am să-i trimit vorbă că îl așteptăm mâine seară la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de-un timp pe malul apei, noaptea, niște felinare aprinse. Sunt cinci și umblă cam de pe la miezul nopții până către ziuă. Cum vin din toate părțile, s-adună la locul unde a pierit as’ toamnă vaca lui Maftei, stau la cislă și se împrăștie în imaș. Se mai adună o dată, apoi o iau pe deal la Buda iar altele la cimitir. Trec așa ca la un stat de om deasupra caselor. M-am apropiat o dată de unul din ele dar, cum
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
unui cod de identificare. Redactorul-șef al revistei, cunoscutul scriitor al exilului rus Gh. Adamovici, nu pregetă a recomanda publicarea neîntârziată a manuscrisului și, pentru că revista care organizase concursul nu putea să o facă, îl trimite redactorului-șef al revistei Cisla, N. Oțup. Apreciind imediat valoarea scrierii care i-a parvenit, N. Oțup o publică, complet, în numerele 1-17, 1934, ale săptămânalului Illiustrirovannaia jizn sub titlul Povest s kokainom (Iz zapisok bolnogo) (Poveste cu cocaină. Din însemnările unui bolnav). Sub același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
N. Oțup o publică, complet, în numerele 1-17, 1934, ale săptămânalului Illiustrirovannaia jizn sub titlul Povest s kokainom (Iz zapisok bolnogo) (Poveste cu cocaină. Din însemnările unui bolnav). Sub același titlu, va publica el prima parte a romanului în revista Cisla, nr.10, 1934, care își va încheia apariția cu acest număr. Tot în 1934, necunoscutul M. Agheev semnează și povestirea Parșivâi norod (Un popor parșiv) în altă revistă a exilului literar rus, Vstreci. De la nici una dintre revistele implicate în publicarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și, deci, cu o situație materială nesigură, renunță la dreptul de autor care, în cazul debutului, dobândește și o semnificație simbolică? Reacția criticii nu întârzie. Gh. Adamovici care, în Poslednie novosti,1934, din 28 iunie, recenzează numărul 10 al revistei Cisla, unde apăruse prima parte a romanului lui Agheev, consideră că revista respectivă a descoperit un scriitor adevărat și apreciază, fără a exagera, că povestirea lui Agheev „emană un magnetism aparte cu care te cucerește definitiv“. D. Merejkovski, o personalitate proeminentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
memorii Câmpiile Elisee, din 1983, presupunea că sub pseudonimul M. Agheev se ascunde Mark Levi care ar fi murit la Constantinopol în 1936. Ipoteza nu este confirmată de contemporanii lui Agheev și nici măcar de membrii comitetului de redacție al revistei Cisla, unde, odată cu manuscrisul, ar fi sosit și un pașaport pentru prelungirea vizei pentru America Latină. În parte, de acord cu această ipoteză, dar considerând că M. Agheev nu este pseudonim, istoriograful generației pierdute, V. Varșavski, consemnează laconic în cartea sa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
va fi ziulica de lungă. Ei! Acum să ne tragem sufletul și apoi... Mă așez și rămân cu urechea la pândă. Cuvântul călugărului n-a zăbovit prea mult și s-a auzit, molcom: Apoi ar cam fi vremea să începem cisla. Despre ce anume să vorbim, părinte? - sar eu repede cu întrebarea. De multă vreme mă bate gândul să ne aducem aminte de daniile făcute de voievozi ori de simpli enoriași sfintelor mănăstiri și biserici. Sunt sigur că îți amintești că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acest pământ... Despre nuc trebuie să știi că toate cele ale lui sunt bune. Numai să stai la umbra lui nu-i lucru potrivit. Acum însă ar cam trebui să ne apucăm de mâncat, că altfel nu mai terminăm cu cisla... Am mâncat cu mare poftă saramura făcută din chitici... Când am sfârșit, am mulțumit Celui de Sus pentru bucate. După ce ne-om hodini oleacă, om mai vedea noi ce-i de făcut. Acum vezi dacă te mai ține hamacul. M-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și zâmbetul i-a luminat chipul, așa cum șade bine unei gospodine când o lauzi... După ce om rosti și rugăciunea către Cel de Sus pentru îndestulare, nu scapi fără să tragi un pui de somn. Pe urmă ne-om întinde la... cislă. I-am urmat sfatul întocmai. Pe bătrân l-am lăsat robotind în grădină ca de obicei. Când m-am trezit l-am găsit, însă, întins pe o rogojină, iar o veveriță... dădea iama... prin barba lui... În cele din urmă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu s-a întâmplat încă asemenea minune. Miram-aș să te aud acum... Uite-te colo sus. Soarele a cam obosit și îi gata s-o ia de-a roata spre chindie, iar noi o tot ținem hojma într-o cislă. Când doi oameni vorbesc aceeași limbă îi musai să uite de cele ce se petrec în jur, cu atât mai puțin pe cer... Uită chiar și de foame și de sete. Acum n-ar strica să strângem chiticii și cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a pământului sunt căutate terenurile drepte, care permit o mai ușoară distribuire egalitară, terenurile accidentate fiind de obicei lăsate ca rezervă. În spațiul românesc, unitatea fiscală arhaică de strângere a impozitelor era satul (impozitul global astfel perceput purtând numele de cislă), iar în cazul particular al Vrancei, Vrancea întreagă. În acest sistem, al cislei, obștea sătească era cea care repartiza suma ce revenea fiecărei gospodării în parte, ținând seama în principal de numărul de vite și de copii apți de muncă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
terenurile accidentate fiind de obicei lăsate ca rezervă. În spațiul românesc, unitatea fiscală arhaică de strângere a impozitelor era satul (impozitul global astfel perceput purtând numele de cislă), iar în cazul particular al Vrancei, Vrancea întreagă. În acest sistem, al cislei, obștea sătească era cea care repartiza suma ce revenea fiecărei gospodării în parte, ținând seama în principal de numărul de vite și de copii apți de muncă. În cazul Vrancei, „adunarea cea mare a Vrancei” repartiza partea ce revenea fiecărui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea sarcini sunt mai ales cele „diplomatice”, ținând de legătura cu exteriorul: reprezentarea obștii în procese, negocierea cislei etc., dar și sarcini interne precum judecata în procese între obșteni, coordonarea unor acțiuni colective ca defrișări, desțeleniri sau alte amenajări etc. În toate cazurile, mandatul era revocabil în orice moment și în cele mai multe cazuri obștile evitau delegarea (preferând, spre
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
feluri importante, aranjamentul de obști. În primul rând, utilitatea nivelului confederal a scăzut, atribuțiile sale fiind transferate odată cu preluarea furnizării acestor bunuri și servicii. În ultimii 100-150 de ani înainte de dispariția sa, principalul rol al acestui nivel a devenit plata cislei și repartizarea sa pe sate și gospodării. În al doilea rând, a fost diminuată autoritatea sa decizională și cea în materie de justiție internă, întrucât a devenit simplă și din ce în ce mai frecventă contestarea deciziilor și judecăților sale în curțile de justiție
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]