136 matches
-
peseți, la sate, care au înscris mai întâi în daftare - registre, pe toți bărbații în stare de a purta armele, atât în vederea recrutării, cât și a stabilirii haraciului sau birului pe cap de om. A urmat, apoi, cisluirea sau înscrierea (cislo - număr în limbile slave) tuturor vitelor mari și mici și a obiectelor aflate în gospodăriile țăranilor și păstorilor care produceau venit, în scopul aplicării dărilor și prestațiilor. Din iarlâcuri (documente de imunități fiscale - emise pentru scutirile de dări și prestații
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și începe a povesti: Dacă ai ști, mata,boierule, de câte ori i-am adus eu aici pe Eminescu și Creangă în vizită!...După ce terminau de pus la cale cine știe ce treburi, treceau fuguța strada și se aciuau la Bolta Rece, unde continuau cisla în fața unei ulcele cu vin... Ca să nu-l țin din treburi pe Mișa, îi spun: Am să te rog ca mâine să mă aștepți în Piața Unirii, așa cam pe la chindie. Vreau să mergem le Moș Creangă. Poate avem noroc
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Sân Petrului brânză (r.t.) 27 zile peveț cântăreț de biserică pevețoaie A clocit un ou subsuoară (r.t.)* din care a ieșit un diavolaș (r.t.) pe care îl ține în steclă (r.t.) curături soroc (r.t.) siliște cisla satului (r.t.) poieni gropi de pâne (r.t.) " Molifta ta preute Costandine dela Crămășani, fericită sănătate și tot binele de folos îți poftim dela Domnul-Dumnezeu. Astăzi Duminică toți răzeșii sunt strânși aici la mine pentru purcesul la războiu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului”, să nu globească și să nu prade satele aparținătoare. La 1 noiembrie 1620, Alexandru Iliaș scria șoltuzului și pârgarilor din Huși să scutească satele Episcopiei „de jold, cai de olac și alte angherii, fiind obligate să-și plătească numai cisla”. În timpul domniei lui Vasile Lupu, în oraș pare să fi exercitat funcția mai mulți vornici concomitent, căci într-un act din 1653 se folosește forma de plural (vornici): „Scriem domnia mea la vornicii de târg de Huși”. Funcția s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puteau să rămână în satul de baștină sau să se mute în altul oricând voiau. Erau ținuți doar de obligația ca înainte de a se muta să-și fi achitat datoriile la fisc, radiindu-li-se în felul acesta numele din cisla satului pe care îl părăseau și urmau a fi înscriși acolo unde se stabileau. Pe lângă sătenii aceștia liberi era altă categorie a locuitorilor satelor care dispuneau de o libertate limitată și care purtau numele de vecini. Despre aceștia vorbește un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fac cărți de scuteală să nu dați nimica în zilele mele”. Scuteala a devenit tipică și parcă perpetuă, pentru unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare să lăsați în pace de dajde, de zloți, de taleri, de galbeni, de sulgiu, de iliș și de alte dări și angherii câte suntu pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru că scuteala de pe la anul 1600 și de mai dinainte a devenit astăzi jaf național din care pierde țara, numai Națiunea poate domoli lucrătura. Cum? La vot! Încă din timpul acela impunerea populației fără privilegii s-a făcut pe bază de cislă. În așezările sătești și urbane, fruntașii localității repartizau dările pe capii de familie, în funcție de potențialul economic al gospodarilor. Operațiunea de cisluire o făceau chiar locuitorii impozabili, sub supravegherea oamenilor buni și bătrâni, fără amestecul aparatului administrativ-fiscal, stabilindu-se solidaritatea comunității
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din 7 în 7 ani. Birul celor fugiți sau a morților cădea în sarcina celor vii și rămași în sat. „A da bir cu fugiții" de aici se trage. Prin aceasta veniturile domnești deveneau garantate. Se crede că, în principiu, cisla asigura o anumită echitate în repartiția dărilor, dar în ce privește încasarea veniturilor, după cum vom vedea, existau destule discordanțe. Cisla era rezultatul unui recensământ care se făcea asupra populației satului și cuprindea pe toți sătenii cărora li se stabilea birul, dar și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în sat. „A da bir cu fugiții" de aici se trage. Prin aceasta veniturile domnești deveneau garantate. Se crede că, în principiu, cisla asigura o anumită echitate în repartiția dărilor, dar în ce privește încasarea veniturilor, după cum vom vedea, existau destule discordanțe. Cisla era rezultatul unui recensământ care se făcea asupra populației satului și cuprindea pe toți sătenii cărora li se stabilea birul, dar și suma individuală a fiecărui locuitor după puterea pe care o avea. În fapt, birul fixat asupra satului era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
avea. În fapt, birul fixat asupra satului era stabilit de vistierie, fără vreo regulă, o sumă globală care, spun istoricii, se „arunca" fără a se avea în vedere starea individuală a locuitorilor, ci doar interesul strângerii banilor trebuitori... scaunului. Deabia cisla, adunarea locuitorilor, trebuia să o cearnă, să o repartizeze funcție de starea materială a fiecăruia, care devenea un fel de impozit pe venitul dobândit. Dar cum și atunci oamenii erau oameni, cei din cislă, prezenți la adunare, de obicei cei mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
doar interesul strângerii banilor trebuitori... scaunului. Deabia cisla, adunarea locuitorilor, trebuia să o cearnă, să o repartizeze funcție de starea materială a fiecăruia, care devenea un fel de impozit pe venitul dobândit. Dar cum și atunci oamenii erau oameni, cei din cislă, prezenți la adunare, de obicei cei mai avuți, repartizau birul favorizându-i pe cei cu „stare" și încărcându-i pe cei săraci, lucru care dădea libertatea plângerilor ce ajungeau până la Domn. Cum unii din cei „încărcați" pe nedrept mai și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a plătit birul feciorului său Gheorghe, fugit din sat de la Todireni, cu poruncă domnească ca oriunde va fi aflat feciorul lui Ștefan Danciu să fie adus cu tot avutul lui. După Regulamentul Organic birul nu s-a mai plătit în cislă, ci a devenit o dare personală, a individului, fixă, 30 de lei pe an, sumă care a fost tot o apăsare a celui sărac, care, la trei luni, în calitate de cap de familie, trebuia să plătească echivalentul prețului făinii de mămăligă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și adesea le îneacă încât mai multe mii au pierdu..." (Bodan Petriceicu Hașdeu „Arhiva istorică", Tom I, p.II, pg.59 ). Conducătorul localităților, vornicul, la început, având obligații multiple, administrative, fiscale, judecătorești și polițienești, s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în schimbul unor servicii aduse domniei, autorităților locale ori unor dregători, beneficiau de anumite avantaje. Lor li se stabilea o dare fixă, de obicei mai mică decât a celorlalți dajnici, erau scutiți de havalele și podvezi și nu erau supuși regimului cislei. În schimb, ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe la isprăvnicie, la sameșie ori la casele boierești: tăiat lemne, îngrijit vite, păsări și casa, aduceau apă, executau sau reparau drumurile și podețele, supravegheau cum se lucrează pământul. Uneori erau însărcinați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vierii, în virtutea meseriei avute, erau și bejenarii, fugarii de peste hotarele țării sau de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de pe la alte moșii din țară dar și căpătăerii sau oamenii fără căpătâi fiscal, cei care se deplasau prin țară, de la un loc la altul. Ei nu plăteau cislă, ci făceau muncă individual. Scutelnicii, ca și consătenii lor, plăteau bir la cislă, numai că visteria îi restituia boierului suma primită de la scutelnicii lui (boierii cei mari aveau câte 56 oameni scutelnici, boierii mazili câte 20, 15, 10, 5 sau câte 4, iar jupânesele sărace câte 15, 10, după boieria bărbaților lor, Letopisețe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu dea slugiu, să nu dea stetie; să nu fie învăluit de podvoade; să nu dea groștină de mascuri, să nu fie năpăstuit în afacerile sale, de negoț cu datoriile altor oameni nici pentru zeciuirile altor sate (un fel de cislă); să fie lăsat în pace de dregători, ce au a scrie tinuturile în credintă; să nu fie supărat de nici un debilar domnesc cu nici un fel de dabile; să nu se treacă cu nimic peste cartea domnească". Din scutirea pentru scoatere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unele catagrafii, mai toți bătrânii sau nevolnicii aveau câte unul sau doi feciori de slujbă, care puteau fi chiar fiii lor care trebuiau să¬i îngrijească și erau iertați de biruri. g) Holteii plăteau doar XA din birul sfertului stabilit cislei, deși nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească. Într-o pricină judecată la 3 octombrie 1660 de Ștefan (Lupul) Vv. dintre niște călărași, Flisco, Togoba și Albul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpâneau locurile lor de hrană și exploatau și pădurile situate pe hotarul domnesc, la margine de țară. Îndatoriri asemănătoare, de a străjui la graniță, aveau și oamenii din Borilești - Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor (să hotărască)." Mai târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor (să hotărască)." Mai târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor (să hotărască)." Mai târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor din Câmpu-Lungeni însărcina pe vatamani cu strângerea sumelor pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și să-i dea la zapciul ce va fi rânduit." Înseamnă că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]