KorAP: Find »[drukola/base=cit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...206 >

5,146 matches

Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309

p. 51. [30] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 24. [31] Ibidem, p. 25. [32] Sfântul Nicodim Aghioritul, Hristoitia, traducere în limba română de monahii Iona și Antonie, Sfântul Munte Athos, p. 69. [33] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., p. 38. [34] Alexander Schmemann, For the life of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit., p. 39. [36] Ibidem, p. 51. [37] Așa își intitulează Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae capitolul preliminar al lucrării

DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeiasca_euharistie_centrul_vietii_liturgice_si_duhovnicesti_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
Hristoitia, traducere în limba română de monahii Iona și Antonie, Sfântul Munte Athos, p. 69. [33] Alexander Schmemann, Euharistia, ed. cit., p. 38. [34] Alexander Schmemann, For the life of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit., p. 39. [36] Ibidem, p. 51. [37] Așa își intitulează Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae capitolul preliminar al lucrării sale: Spiritualitate și Comuniune în Liturghia Ortodoxă, ed. cit., p. 13. [38] Arhimandritul Vasile, Eisadikon, Elementele trăirii liturgice a misterului

DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeiasca_euharistie_centrul_vietii_liturgice_si_duhovnicesti_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
of the world, New York, 1973, p. 17. [35] Idem, Euharistia, ed. cit., p. 39. [36] Ibidem, p. 51. [37] Așa își intitulează Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae capitolul preliminar al lucrării sale: Spiritualitate și Comuniune în Liturghia Ortodoxă, ed. cit., p. 13. [38] Arhimandritul Vasile, Eisadikon, Elementele trăirii liturgice a misterului unității în Biserica Ortodoxă, Sfânta Mănăstire Stavronichita din Sfântul Munte Athos, 1974, appud Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 35. [39] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște

DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeiasca_euharistie_centrul_vietii_liturgice_si_duhovnicesti_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
situații din cauza cărora nu pot participa la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie și cărora li se acordă și administrează Sfânta împărtășanie după caz. [49] Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 100-101. [50] Alexander Schmemann, The world as Sacrament, ed. cit., p. 54. [51] Părintele Ieroschimonah Paisie Olaru de la Schitul Sihla, în volumul „Duhovnici Români contemporani”, Editura Bizantină, București, 1999, p. 214. [52] Pr. Dr. Gheorghe Petraru, Euharistia - Taina Unității Bisericii și a mântuirii în Hristos, în rev. “Mitropolia Moldovei și

DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Dumnezeiasca_euharistie_centrul_vietii_liturgice_si_duhovnicesti_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779

tuturor însușirilor moral-spirituale, iar mai presus decât acestea toate El este dumnezeiasca Dragoste pentru Dumnezeu și pentru toată creatura. „Către El tinde tot mersul evenimentelor; ca periferia spre centru, spre El converg toate razele crugului timpurilor” (7. Sf. Teofan Zăvorâtul, cit de Pavel Florenski, op. cit., p.14.) Din El se revarsă veșnic harul nepotolit de apă vie al cuvintelor dumnezeiești: „Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu și nimeni nu cunoaște pe Fiul, decât numai Tatăl, și nici pe Tatăl

HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258

Măneanu, Catalog de documente privind istoricul orașului Tr-Severin (1833-1944), Tr Severin, 1972, p.25-42; Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în perioada Regulamentului Organic, în Porțile de Fier, III, 1998, nr. 2, p. 1-7 16 Ibidem; C. Pajură, D.T. Giurescu, op.cit, 1933, p.47-65; Mihai Butnariu, Monografia municipiului Drobeta Tr-Severin (coordonator științific, prof. univ. dr. Ion Pătroiu), Editura Prier, Tr-Severin, 1998, p.85- 103. 32 În fine, o altă pârghie deținută încă de boierimea olteană în această perioadă de reforme o

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
al impactului lor a fost diferit, în funcție de domeniile sau categoriile sociale afectate. Din această perspectivă, pentru boierimea din Oltenia, clasă aflată la amurgul unei evoluții multiseculare, două erau reformele care îi 17 I. Pătroiu, op.cit., p.12-19; Mite Măneanu, art .cit., p.5-6. 18 Istoria României, vol. IV, p.341-343; Constantin C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, Editura Științifică, București, 1966, p.324-325. 33 afectau rolul și locul în societate: cele ce priveau proprietatea și reforma politică (electorală )19

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
Petru Grădișteanu și o introducere de Vasile M. Kogălniceanu, București, 1907, p.115; A.D. Xenopol, op.cit., p.149. 26 O variantă a acesteia a apărut bilingv la Paris sub titlul Cestia proprietății de moșii în Principatul România ( I. Pătroiu, op. cit, p. 79). Se pare că această varianată a fost reluată și completată în broșura din 1864, citată ( a se vedea și studiul elaborat de profesorul univ. Dr. Ion Pătroiu, Un program unionist craiovean necunoscut, în Arhivele Olteniei serie nouă, I

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
Corola-website/Journalistic/102382_a_103674

sunt precizările lui Heraclid din Pont: „Ei le folosesc ca pe niște slujnice. Căsătoriile sunt și pentru împreunare și ei se împreunează cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele) spală și rufe și îi slujesc” (apud, Zoe Petre, loc.cit.). Căsătoria era un act privat, nescris, asemănător logodnei de astăzi, pe care nicio putere publică nu era chemată să-l sancționeze. Este posibil să fi existat și câteva gesturi simbolice care impuneau o anumit formalitate căsătoriei. Ce statut avea bărbatul

Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste (2015) [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
Pont: „Ei le folosesc ca pe niște slujnice... și se împreunează cu fiecare din timp în timp; dar (nevestele) spală și rufe și îi slujesc... La moartea bărbatului, femeile sunt moștenite, întocmai ca și celelalte lucruri” (apud, Zoe Petre, loc.cit.). În același secol IV î.Hr., Platon scria că tracii „... pun femeile să lucreze pământul, să pască vacile și oile și să slujească fără a se deosebi întru nimic de sclavi” (Legile, VII, 805). Cunoscător direct al realităților de la țărmul Mării Negre

Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste (2015) [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
și informal, nefiind nevoie de gesturi solemne sau simbolice. Era suficientă voința unilaterală. Heraclid din Pont scria: „Dacă vreuna din soții este nemulțumită, părinții își pot lua înapoi fata, după ce restituie ceea ce au primit pe ea” (apud, Zoe Petre, loc. cit.). Traco-geto-dacii între poligamie și monogamie Poligamia pare a fi un obicei foarte vechi, simbolizând o lume în contrast cu cea din care făceau parte scriitori greci. Iată un fragment din „Istoriile” lui Arrian (sec. II), citat de Eustathius (sec. XII) în comentariile

Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste (2015) [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
Corola-website/Journalistic/104333_a_105625

înființarea unei Curți Internaționale În acest context, în care atentatele teroriste au devenit tot mai frecvente, crearea unei instanțe internaționale pentru combaterea terorismului este mai importantă ca niciodată. În februarie 2015, România a propus înființarea unei Curți Internaționale împotriva Terorismului (CIT) și, împreună cu Spania, a demarat un proces comun de consultări, care sperăm că va avea ca rezultat final crearea unei astfel de Curți. O astfel de instanță ar avea competența să aducă în fața justiției orice act de terorism săvârșit după

România, inițiativă în lupta cu terorismul: Curtea Internațională împotriva Terorismului by Editura DCNEWS Team (2015) [Corola-website/Journalistic/104333_a_105625]
de instanță ar avea competența să aducă în fața justiției orice act de terorism săvârșit după înființarea sa, oferind astfel asistența extrem de necesară pentru statele cu sisteme juridice mai puțin performante și reprezentând totodată un factor de descurajare pentru potențialii teroriști. CIT ar avea competență complementară atât instanțelor naționale, cât și CPI, intervenind numai atunci când autoritățile naționale nu pot sau nu doresc să judece un astfel de dosar referitor la acte de terorism sau atunci când crimele comise nu intră în competența CPI

România, inițiativă în lupta cu terorismul: Curtea Internațională împotriva Terorismului by Editura DCNEWS Team (2015) [Corola-website/Journalistic/104333_a_105625]
la un consens asupra definiției infracțiunii de terorism. În acest scop, propunem o abordare care să se concentreze pe „numitorul comun”. În afară de includerea actelor de terorism asupra cărora deja s-a ajuns la un acord în convențiile sectoriale existente, competența CIT se va putea baza pe dreptul internațional cutumiar, luând în considerare intenția de a comite o infracțiune (intenția specifică de a răspândi frica sau de a constrânge autoritățile), precum și gravitatea crimei și caracterul internațional al acesteia. Înființarea Curții Internaționale împotriva

România, inițiativă în lupta cu terorismul: Curtea Internațională împotriva Terorismului by Editura DCNEWS Team (2015) [Corola-website/Journalistic/104333_a_105625]
Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697

literară, nr. 21, 28 mai 2003, pp. 10-11. 23. Publicate constant, din anul 1973 până în anul 1989, în reviste precum Viața Românească, Teatrul, Secolul 20, Tomis, Familia, Vatra, Steaua, Astra, Echinox, Orizont, Opinia studențească. 24. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 71. 25. Nicolae Steinhardt afirmă, în convorbirile cu Ioan Pintea: „nu sunt creator, ci critic. Lucrez, așadar, cu materialul clientului. Scriu numai dacă am despre ce scrie și numai în măsura în care sunt în stare să înțeleg și să iubesc sincer

DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_ciachir_ganduri_despre_nae_ione_stelian_gombos_1349350242.html [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
nu sunt, sunt doar un diletant, a cărui prezență în viața noastră literară cred că se datorează, îndeosebi, faptului că vârsta n-a răpit scrisului meu decât puțin din entuziasmul său juvenil" (p. 143). 26. Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, ed. cit., p. 37. 27. Nicolae Steinhardt, Critică la persoana întîi, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1983, p. 18. 28. Ibidem, p. 21. 29. Ibidem, p. 25. 30. 1978, reeditare 2006. 31. Ibidem, p. 245. 32. Ibidem, p. 268. Material documentar întocmit de către Drd

DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dan_ciachir_ganduri_despre_nae_ione_stelian_gombos_1349350242.html [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
Corola-blog/BlogPost/377252_a_378581

singuratea unei dureri! Noi știm să împrumutăm din atitudinea copacilor înfrunziți și din măreția munților și asta cu cea mai firească atitudine! Sunteți frumoase, simțiți-vă așa și veți vedea cât de mult se va schimba totul! Cu dragoste și cit am putut de simplu am ținut să vă spun un LA MULȚI ANI! Referință Bibliografică: Dar / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate

DAR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/lia_vana_1425811226.html [Corola-blog/BlogPost/377252_a_378581]
Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474

Lui, și frați ai lui Iisus Hristos. Căci toți sfinții sunt aceasta prin nunta cea preaneprihănită și preanecunoscută săvârșită cu ea și în ea, datorită căreia Fiul lui Dumnezeu este din ea și sfinții sunt din El“ (Sf. Simeon, op. cit). Același Sfânt - Simeon Noul Teolog - menționează că Maica Domnului L-a născut trupește pe Iisus Hristos, în chip de negrăit și fără bărbat. Iar sfinții toți Îl au ca unii ce L-au zămislit pe El după har și după

CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467616032.html [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400

comori spirituale s-a inspirat arta marelui maestru”. * Plecând de la autocaracterizarea pe care și-o făcea marele artist - care se vedea cinci într-unul: compozitor, dirijor, violonist, pianist și profesor - Ion N. Oprea folosește drept argument (p.70 din op. cit). ceea ce scrie despre geniul muzicii Andrei Tudor în George Enescu „Viața în imagini”, Editura muzicală a Uniunii Compozitorilor din RPR, 1961: „ În această mărturisire a bucuriei de a crea, se definește întreg artistul Enescu, care și-a pus o viață

GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_enescu_cincizecisiopt_marian_malciu_1379541861.html [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220

culegeri, seria a III a an VII, 2003, nr.1-2, p. 163.; idem cap.Muzeul Național Dr. C.I.Istrati din Tr Severin (1924-1949), în vol. Vestigiile arheologice și Tradiții culturale, EdituraAutograf, MJM, Craiova, 2009, p. 33-47 23. Titu Dinuț, op.cit p. 260-264 ; Ion Părtenie, op.cit p. 37. 24. Corneliu Ioan Bucur, Tezaure Umane Vii, Editura Astra Museum, Sibiu, 2006, p.1-2 25.Tudor Octavian, Pictori români utaț i, p.1-3, în Art Index, WWW,artindex.ro. 26.Maria Camelia

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
VII, 2003, nr.1-2, p. 163.; idem cap.Muzeul Național Dr. C.I.Istrati din Tr Severin (1924-1949), în vol. Vestigiile arheologice și Tradiții culturale, EdituraAutograf, MJM, Craiova, 2009, p. 33-47 23. Titu Dinuț, op.cit p. 260-264 ; Ion Părtenie, op.cit p. 37. 24. Corneliu Ioan Bucur, Tezaure Umane Vii, Editura Astra Museum, Sibiu, 2006, p.1-2 25.Tudor Octavian, Pictori români utaț i, p.1-3, în Art Index, WWW,artindex.ro. 26.Maria Camelia Ene, Exprimarea stilului neoromânesc în artele

ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 by http://confluente.ro/Aspecte_istorico_etnografice_p_varvara_magdalena_maneanu_1372766456.html [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557

poz. 377, p. 30, poz. 378, p. 30, poz. 379, p. 30. 29. Ibidem, jud. Mehedinți, poz. 333, p. 26, poz. 340 p.27, poz 341, p. 27, poz. 402, p. 32p, poz. 419. p. 33, 30.Dumitru Bălașa, opc cit. 31.Ibidem. 32. Ibidem. 33. În urma aplicării Legii 63 din 1973 o parte din inzestrearea bisericilor din mehedințiul istoric au fost constituite în fonduri la Mitropolia Olteniei, altele la pe atunci la Protoerea Tr Severin precum o parte din cărțile

COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223

Naț. București , fond Mănăstirea Tismana mss. 335 . f. 308v+309v. Dania a fost o lună mai târziu , de Teofil mitropolitul Ibidem mss 330,f.182v. și de Constantin Șerban la 14 iunie 1654 Ibidem f. 183-184. 2. Dan Pleșia , art cit ,p. 357 ; Alexandru Ștefulescu , Mănăstirea Tismana , București , 1909 , p. 45. Ioan Donat , Fundațiunile religioase ale Olteniei , partea I . Mânăstiri și schituri. A.O. XV ,1935 ,nr. 85+88, p. 334. 3. Raport publicat în B.C.M.I , XXIV ,fasc. 69, iulie

DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
mitropolit, cu N. Iorga în ale sale Inscripții din bisericile României .Adnotate și publicate ,fascI, nr.1-764, București ,1905, p.208-209, așa că nu insistăm asupra lor. 7.Arhivele Naționale,București, Mânăstirea Tismana,mss 335,f. 331-332. 8.Dan Pleșia, art. cit.p.357-358. 9.Ibidem, p.358-359. 10.Arhivele Naționale, București, Mânăstirea Tismana ,mss 330. f.182. 11.Ibidem . 12.Dan Peșia ,art cit .p.359. 13. Cu toate că în secolul al XVIII-lea mânăstirea Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi

DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
insistăm asupra lor. 7.Arhivele Naționale,București, Mânăstirea Tismana,mss 335,f. 331-332. 8.Dan Pleșia, art. cit.p.357-358. 9.Ibidem, p.358-359. 10.Arhivele Naționale, București, Mânăstirea Tismana ,mss 330. f.182. 11.Ibidem . 12.Dan Peșia ,art cit .p.359. 13. Cu toate că în secolul al XVIII-lea mânăstirea Topolnița primește încă donații -monahia Evtimia îi dăruiește , la sfârșitul secolului , partea sa de moșie din Gornovița , precum și o vie în dealul Poroina (Arhivele Naționale ,București, mss 330, f.208

DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368775201.html [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]