5,141 matches
-
Ioan G. Coman, Autobiografia în literatura patristică, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice, îndeosebi cele ale apologeților, se poate lesne observa atitudinea critică a Părinților față de o parte a culturii profane, din care combat și înfierează unele idei, principii și manifestări care nu erau în concordanță cu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Părinții scriau frumos cu tot 105 Ibidem, p. 26. 106 Adalbert Hamman, Părinții Bisericii, traducător Preot Ștefan Lupu, Edit. Sapienția, Iași, 2005, p. 7. 107 W.H. Carslaw, The Early Christian Apologists, London, 1911, pp. 106-107. 108 Radu Preda, art. cit., p. 87. 109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de femeie, 1925, Zambaccian, 1925, Nina Davidoglu, 1946 etc.), cîteva autoportrete, naturile statice, un oarecare număr de compoziții neutre (Academia Terasă, 1912, Iarnă, 1940, etc.) și, evident, nudurile mai mult sau mai puțin tributare lui Ingres. 3 C. Ressu, op cit. pag. 32 4 idem, pag. 33
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
o mânie greu de stăpânit. Blaga devine necruțător în reacția sa, ultima, care depășește, în violența verbală, limitele acceptabile. Articolul se intitulează Alte încercări de expropriere literară și apare în "Tribuna", nr. 52 din 9 iunie 1941 (figurează în vol. cit. Plagiatul la români, p. 118-121). Blaga atacă neașteptat de violent tocmai naționalismul (de sorginte legionară) a lui Dan Botta. Acesta din urmă, în numele patriei în primejdie, voia să acrediteze opinia că filosofia blagiană a culturii era nici mai mult nici
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
făcut faima, au impus-o cu argumente extrase tot din modestele noastre lucrări". Răspunsul lui Blaga vine de astă dată prompt, în articolul Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta, publicat în "Timpul" din 26 aprilie (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 103-105). Citează notița (trunchiat, fără paranteza ironică), își asumă aluzia și taxează dur megalomania lui Dan Botta: Nu m-am lăsat târât să reacționez împotriva unor atari neghiobii, deoarece mă așteptam ca halul de grandoare, în care se găsește
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
în "Gândirea", Lucian Blaga se va despărți în diminuendo de grupare și revistă, rărindu-și colaborările, nu fără a repeta argumentele în articolul O gravă tentativă de expropriere literară, publicat în numărul din mai 1941 (v. Plagiatul la români, ed. cit., p. 105-106). De astă dată, Blaga ia în seamă cu întârziere acuzele din nota lui Dan Botta de la finele articolului Frumosul românesc din "Gândirea", octombrie 1935, și își arată decepția că o asemenea insinuare "a putut să se furișeze în
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
criză de material va răspunde el însuși în auto-interviul Cercetarea noastră literară. Câteva păreri anonime, cea mai importantă și cea mai cunoscută piesă documentară din volumul realizat de C. Hârlav (reprodusă in extenso la p. 43-86, după Opere III, ed. cit., p. 740-755). Reamintesc de aici câteva dintre cele mai pregnante idei literare ale lui Caragiale. Avem, în 1897, prea mulți scriitori mediocri (p. 68) și între ei prea mulți poeți "absolut egali", imposibil de diferențiat valoric (p. 51). Prin urmare
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
maxim de restituire a creditelor acordate de Casa de Ajutor Reciproc nu a depășit 8-10 luni, iar dobânda percepută a fost de 20% pe an. De reținut este faptul că în 2002 nici un C.A.R. nu a înregistrat defi- cit. Excedentul realizat din veniturile proprii, de peste 28 miliarde de lei, a fost resti- tuit membrilor sub formă de dobânzi la fondul social - circa 15 miliarde de lei, după ce au fost acoperite cheltuieli- le proprii de organizare și funcționare de către fiecare
Agenda2003-10-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280765_a_282094]
-
transfigurate. Elefanții de porțelan. Scene și personagii în umbra cortinei de fier. Editat de „MATCH București”, șf.a.ț, p. 135. xvi Ibid., p. 136. xvii Ibid. xviii Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, ed. cit., p.205. xix Stăpînul secretelor lui Ceaușescu. I se spunea Machiavelli. ?tefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea. Ediție îngrijită de Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu. București, Adevărul, 2011, p.271. xx Ibid. xxi Ibid., p. 444. xxii Vladimir
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
-l exprime cât se poate de exact: „Imagine there’s no heaven (...), no country (...), no religion (...), no possessions.”6 1 Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj- Napoca, 1994. 2 Plăcerea..., ed.cit., p. 11. 3 Ibidem, p. 48. 4 Steinhardt, Critică la persoana întâi, Editura Dacia, 1983, p. 6. 5 Plăcerea..., ed. cit., p. 57 6 Piesa „Imagine”, a artistului englez, a fost lansată în 1971.
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj- Napoca, 1994. 2 Plăcerea..., ed.cit., p. 11. 3 Ibidem, p. 48. 4 Steinhardt, Critică la persoana întâi, Editura Dacia, 1983, p. 6. 5 Plăcerea..., ed. cit., p. 57 6 Piesa „Imagine”, a artistului englez, a fost lansată în 1971.
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
singuratea unei dureri! Noi știm să împrumutăm din atitudinea copacilor înfrunziți și din măreția munților și asta cu cea mai firească atitudine! Sunteți frumoase, simțiți-vă așa și veți vedea cât de mult se va schimba totul! Cu dragoste și cit am putut de simplu am ținut să vă spun un LA MULȚI ANI! Referință Bibliografică: Dar / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V, 08 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
DAR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377252_a_378581]
-
crizei și dezastrului, cum naturalismul și suprarealismul etc. sunt consecințele acelei rupturi din Euphorion. Noi să propunem restaurarea goetheană. Poezia Cercului e pe această linie. Iar delimitările noastre între genuri și între valori au același sens" (Un roman epistolar, ed. cit., p. 33). Goethe e, pentru euphorioniști, un antidot la lovinescianism, adică la cantonarea în estetic. E și o formă de refugiu într-un tradiționalism spiritual profund, ce putea părea atemporal, și o formă de eschivă de la o opțiune categorică, explicită
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
Relații se pot obține la sucursala din Timișoara (strada Socrates nr. 1, telefoane 0256-302 159/302 160). „Alcatel România“, lider regional l Ambiții mari pentru viitor „Alcatel România“ a fost înființată în 1991, la Timișoara, ca societate mixtă între „Alcatel CIT“ din Franța, „Datatim“ și alte trei societăți românești. Firma este principalul furnizor de soluții de telecomunicații „la cheie“ din România și poate echipa un operator de telefonie cu tot necesarul tehnic, de la sisteme radio, până la acces GSM, transmisiuni pe fibră
Agenda2006-17-06-economic () [Corola-journal/Journalistic/284923_a_286252]
-
inocenței, București, Ed. Albatros, 1984. 26 Vladimir JANKELEVITCH, Ironia, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994, p. 114. 27 A. MARTIN, Poeți contemporani, II, București, Ed. Eminescu, 1978, p.80. 28 Nicolae CREȚU, Emil Botta: "Poezii", din vol. Emil Botta interpretat de, ed. Cit., p.188. 29 Tudor VIANU, Estetica, București, Editura pentru Literatură, 1968, p. 98. 30 Ludmila Patlanjoglu, La vie en rose cu Clody Bertola, București, Humanitas, 1997, p.47. 31 Situăm poezia și proza lui Emil Botta pe aceleași coordonate deoarece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și proză, se pot detecta aceleași "scheme poetice ale vieții lăuntrice" (Douglas Berggren). 32 Ștefan Augustin DOINAȘ, Orfeu și tentația realului, București, Ed. Eminescu, 1974, p.206. 33 Dana DUMITRIU, Documente asupra melancoliei, din vol. Emil Botta interpretat de..., ed. cit, p.219. 34 Radu Călin CRISTEA, op. cit. 35 I. NEGOIȚESCU, Analize și sinteze, București, Ed. Albatros, 1976, p.280. 36 Z. SÂNGEORZAN, Vocația teatralității, rev. Cronica,, nr. 21, 1974. 37 Gh. GRIGURCU, Poezia lui Emil Botta, din vol. Emil Botta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Radu Călin CRISTEA, op. cit. 35 I. NEGOIȚESCU, Analize și sinteze, București, Ed. Albatros, 1976, p.280. 36 Z. SÂNGEORZAN, Vocația teatralității, rev. Cronica,, nr. 21, 1974. 37 Gh. GRIGURCU, Poezia lui Emil Botta, din vol. Emil Botta interpretat de..., ed. cit., 287. 38 Ov. S. CROHMĂLNICEANU, Literatura română între cele două războaie mondiale, II, București, Ed. Minerva, 1978, p. 154. 39 Julien GRACQ, En lisant, en écrivant, citat de N. MANOLESCU în articolul Fiica memoriei, Cronica, 37 (1128), 1987. 40 Ileana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
București, Ed. Minerva, 1978, p. 154. 39 Julien GRACQ, En lisant, en écrivant, citat de N. MANOLESCU în articolul Fiica memoriei, Cronica, 37 (1128), 1987. 40 Ileana MĂLĂNCIOIU, În vizită la Emil Botta, din vol. Emil Botta interpretat de..., ed. cit., p. 97. 41 Eugen SIMION, Proza fantastică, vol. Scriitorii români de azi, București, Ed. Cartea Românească, 1978, p. 631. 42 Ștefan CAZIMIR, Tensiunea lirică, București, Ed. Eminescu, 1971, p. 67. 43 Ion POP, Transcrieri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1976, p.211
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
moderne, București, Editura pentru Literatură, 1969, p. 26. 56 Gilbert DURAND, Structurile antropologice ale imaginarului, București, Ed. Univers, 1977, p.297. 57 Dinu PILLAT, op. cit., p.130. 58 Șerban CIOCULESCU, Recitind "Versuri" de Emil Botta, din vol. Emil Botta, ed. cit. p. 237. 59 Ion POP, op. cit., p.212. 60 din Philippe van TIEGHEM, Marile doctrine literare în Franța, București, Ed. Univers, 1972, p. 275. 61 din Tzvetan TODOROV, Teorii ale simbolului, București, Ed. Univers, p. 280 . (N.B. Citatele din Schelling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
având și „stagiu complet” în temnițele comuniste. Era dorința de a-l împușca pe N. Ceaușescu, „lupul sur” din respectiva proză, capul haitei la ale cărei „pofte tot mai nesățioase nu se poate răspunde decât cu un eventual măcel” (ed. cit., pag. 140). „Vânătoarea” cade în sarcina celor tineri (cum se va întâmpla și în decembrie 1989), pe când eroul care incită la uciderea bestiei moare cu mâinile înfipte „în blana unei vechi întrebări”: cine împușcă „lupul sur”, alias micul dictator din
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
R. Mosley, Your employer brand, presentation for Romania, 2007, slide 3. 40 S.J. Miles și W.G. Mangold, "A conceptualization of the employee branding process", Journal of Relationship Marketing, 3, 2004, pp. 65-87. 41 S. Barrow și R. Mosley, op cit., p. 111. 42 W. Ruch., Employer brand evolution: a guide to building loialty in your organization, http://www.versantsolutions, 2002, accesat în data de 16 decembrie 2007, p. 3. 43 S. Barrow și R. Mosley, op. cit., p. 9. 44 W
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Tagle Lara (1892-1933). Textul original, compus în 1929, aparținea aceluiași:!A la huella, huella zaraza / huella, huella guay! El a devenit, în versiunea textierului Nicolae Kirițescu: Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraza/ cine te-a iubit! Zaraza înseamnă în spaniolă cit, material specific rochiilor și fustelor. Versurile lui Tagle Lara s-ar traduce precum că "mă țineam în urma unei fuste, în urma fustei, vai!". Umblam deci după fusta ei! În orice caz, Mircea Cărtărescu e unul dintre puținii autori de la noi care
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
CR, 10.08.2007). Formula a declanșat un discurs sentimental-patetic ("Limba noastr-a devenit străină", forum Gândul), iar discuțiile au produs confuzii de planuri - între statut și metodologie ("în România, limba română nu poate avea regimul unei limbi străine", CR, loc.cit.), între limba oficială și limba maternă; s-a ajuns astfel la acuzații extreme ("încălcarea Constituției") și la sentințe care cad în afara chestiunii ("în România limba oficială este româna punct", forum Gândul). Stereotipul pe care îl activează sintagma "limbă străină" e
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
în genere străinătatea, cît pentru că, prin definiție, limba străină e văzută ca o materie neglijată, știută prost. E vizibilă, apoi, preferința multora pentru rezolvarea dificultăților prin decrete și prin coerciție: "în România, limba română trebuie să fie obligatorie" (CR, loc.cit.). Chiar cînd asemenea soluție e doar aparentă și problemele persistă, energia formulei "trebuie" e preferată unor metode practice mai puțin absolute. Cum se realizează acest "trebuie" interesează prea puțin: a formula cerința în termeni deciși pare să elimine orice problemă
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
Renegat acum, neantul poartă întreaga singurătate de care s-a vindecat Divinul. Amintirea lui, însă, a trecut în ființa creaturii și se manifestă în mod esențial cu prilejul dragos tei și al crimei. Îndrăgostit sau criminal, nu cucerești neantul (feri cit sau macabru) decât îmbolnăvindu-te de boala Divi nului, singurătatea. Și îl imiți iubind sau dăruind moartea - încercând astfel efortul creației sau eșecul vindecării. Cri minalul are însă ceva în plus, gestul scelerat de a repara inconștient „nedreptatea“ făcută cândva
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]