189 matches
-
pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională riscată o constituie, presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici, neologismele, de obicei în textul explicațiilor, care numesc nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
exercițiilor de recunoaștere și aplicare. Posibile exerciții : 1. Transcrie numele următoarelor localități și reține scrierea lor : a)Baia Mare, Gura Humorului, Cetatea Neamțului; b)Târgu-Mureș, EforieNord, Bistrița-Năsăud. 2. Formează cuvinte compuse din cuvintele : a)Ana + Maria = b) floarea + soarelui = Ionuț + Alexandru = ciuboțica + cucului Mircea + Vodă = regina + nopții = Moș + Crăciun = gura + leului= Baba + Dochia = calea + valea = c)nici + o + dată = unt + de + lemn = 3.Alcătuiește propoziții cu nume compuse ale unor personaje din povești. 4.Scrie cu litere, numeralele de la : a)11 la
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea millefolium) care se aplică sub formă de cataplasme pe frunte și tâmple sau ca
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau după comprese pe tâmple și pe ceafă. -Infuzie sau decoct din herba de coada calului (Equisetum arvense) care se folosește extern prin aspirații nazale, comprese În jurul nasului și la nivelul cefei, spălături sau tamponări nazale. -Decoct din rădăcini de ciuboțica cucului (Primula verris) din care se pun cataplasme pe nas și obraji, de mai multe ori pe zi. Regimul alimentar Atât În hematemeză cât și În melene este obligatorie Întreruperea alimentației pe o scurtă perioadă de timp. Urmează un ceai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
speciile care conțin principii antiseptice, cu acțiune asupra florei patogene ce provoacă inflamații ale intestinelor. Infuziile sau decocturile se administrează după mese, fără Îndulcire cu zahăr, ci numai cu zaharină sau ciclamat. *Infuzie din flori uscate și mărunțite de albăstrele, ciuboțica cucului, gălbenele, lavandă, mușețel sau sulfină (1-2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 10-15 minute) din care se beau 1-2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din flori și frunze uscate și mărunțite de nalbă mare (Althaea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
diluate cu apă, având efecte În formele acute sau cronice de diaree. Există multe propuneri de amestecuri din plante medicinale. *Infuzie de mentă + fragi+ troscot + zmeur (În părți egale); *Infuzie din coada racului + traista ciobanului + troscot (părți egale); *Decoct din ciuboțica cucului + năpraznic + ferigă (câte 1 lingură) și 1 linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau câte 100 ml la o oră după fiecare scaun. *Decoct din
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vie (200 g) la 2 litri apă clocotită din care se beau 3 căni pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie din amestec cu gălbenele (40 g), trifoi roșu (40 g), țintaură (40 g), coada calului (30 g), troscot (30 g), ciuboțica cucului (20 g), salvie (20 g), urzică vie (20 g), năpraznic (20 g) și pelin (10 g); din amestec se iau 2 lingurițe la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară, se adaugă o lingură de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
e un lucru așa de mângâietor și însuflețitor în ce privește cestiunea unității de limbă și de sentimente la toți românii”. Deși în alte două cărți - Răsunete din Basarabia (1935) și De la noi din Basarabia (1938) - există și pagini de proză, precum Ciuboțelele lui Ionel, nota generală o dau articolele de etnografie și în mod special cele despre satul natal: Un sat răzășesc din Basarabia. Trușenii, Trușenii pe vremea turcilor și tătarilor, Trușenii tinerețelor mele. De altfel, autorul avea să scrie o monografie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
fostul meu prieten Adi Cusin într-o frumoasă poezie a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă lume, o minune, de poezie. * Mai departe... iarăși străzi cu nume de altădată: Ciuboțica cucului, Strada Florilor, Strada Degetarului, Strada Degețelului, Strada Ciurului... Trecem acum pe Strada Eșarfei... Cine și ce, vreo cucoană, vreun domn dedat eleganței, vreun erou cu brațul bandajat în eșarfă, o eșarfă ca simbol al unui eveniment? Ce ascunde această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe dreapta. Este și extrem de arogant. Cel dintâi care a semnalat că e confecționat numai din certitudini a fost dl Virgil Ierunca. Ca să nu-l ia pe sus briza realității, dl Cornea continuă să-și pună blacheuri de mercur la ciuboțelele de trestie, în care, înfundat ca motanul Jerry, tropăie necruțător. Când și când, scoate de la brâu pușcociul de soc, înghesuie în el plumbi de câlți și ochește către cine nu trebuie. Pe la începutul anului, îl urechea pe dl Vladimir Tismăneanu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Domnul zâmbește amar: Haz de necaz, Sihastre... zâmbește el amar. Haz de necaz... Daniil arată spre picior, cu îngrijorare: E negru: a obrintit! Mă lași să ți-l grijesc? Ștefan rânjește ridicând șomoiogul de cârpe legat cu sfoară: Îți place ciuboțica mea împărătească? Aici am Chilia pușcă ungurească! Am auzit că a mai pățit-o unu' de-i zicea Ahile... Unora, li se trage de la cap; nouă, ni s-a tras de la picioare. Ca pe un răboj m-au crestat, întru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prima noastră vizită aici. Era o zi de primăvară, cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Era o zi care își flutura mantia țesută din razele soarelui de dimineață senină aruncată peste dealurile albastre. Acea zi purta ciuboțica cucului în chip de conduri și își unduia grațios trupul de silfidă cu mersul de cadână. Era o zi de primăvară adevărată, care ne-a cucerit sufletele însetate de lumină și liniște. De undeva, un cântec de cuc sau poate
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
opresc aici. Și astăzi? Singură în casă. Toată lumea e ple cată. Nici un zgomot. În jurul meu, doar prezența amicală a cărților. Raf turile cotropite de soarele mut; prezența lui dulce îmi creează un cadru aurit. Iar eu? Biet motan încălțat, cu ciuboțele albe fără nici o putere magică. Dimpotrivă. Pun în pământ un picior de plumb care mă țintuiește locului. Celălalt, stângul, singurul care arată uman, cu ciorap și papuc, are un aer ușor ca și cum ar vrea să zboare. O aripă! Dar s-
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
țăranii moldoveni cu care am stat de vorbă. Toți moldovenii rostesc pe c altfel decât muntenii: e un c moale, dar se aude distinct. Vorba aceasta se poate transcrie "ciuboțăle" dar orice copil care a urmat cursul elementar rostește corect "ciuboțele". A transforma o rostire regională în dialect e cel puțin ciudat iar "șiboțăli" e o glumă ce n-are nimic cu știința. Limba literară a Românilor e destul de veche. Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vai, cât e de amărât Bobocul cel urât. Rățușca cea urâtă-H Ch. Andersen Poposind la Hanul -Mare, Au cerut și de mâncare. Unul, zdravăn a mâncat, Altul, flămând s-a culcat. Dar la plată, vai săracul, A plătit tot nemâncatul. Ciuboțelele ogarului-Călin Gruia Vedea un brad pentru copii Cu bunătăți și jucării Și pe bunica sa, Așa cum își dorea. Fetița cu chibrituri-H.Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace. Papucii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
bucata de piele, și se făcea gurguiul 217 (vârful) cusut cu fâșie de piele, care apoi erau însăilate pe toată marginea superioară, încrețind pielea după forma piciorului. Dintre clăcașii mai înstăriți, unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene din pănură, cojoace, cataveici, acestea din urmă erau îmblănite și pe margine aveau garnitură de blană, de regulă, de vulpe. Femeile mai purtau sumănici înflorate și cu diverse garnituri. În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și Nastasia Boca - era veniți din Părhăuți Bucovina . care au primit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a fi grasă, avea părul și ochii negri. Purta fustă creață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comună, z.step. se.fa.; L6T6C3U5RXN6, Caucalidion, Stellarietea mediae, Chenopodietalia albi, Tx. *Lysimachia nummularia L. (Gălbăjoară) - Ch., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L4T6C4U6RXN1; Molinio - Arrhenatheretea, Potentillo - polygonetalia, Galio - Alliarion Lysimachia vulgaris *Primula veris ssp. veris L. (Primula officinalis Hill) (Ciuboțica cucului) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4R8N3; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Geranion sanguinei, Me., Md., De. SUBCLASA ASTERIDAE (incl. Lamiidae) ORD. GENTIANALES FAM. GENTIANACEAE *Centaurium erythraea Rafin ssp. erythrae (Fierea pământului) - T.-TH., Eur. centr. Frecv., z
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Andrei Moisoiu (Google) Victor Ciutacu a scris pe Facebook că mai bine își ”zboară creierii”, decât să devină ”o legumă stranie”, într-un text în care critică aspru societatea actuală. ”Lumea asta a luat-o razna. Mănâncă știr, ciuboțica cucului și pizda țigăncii. Bea buruieni presate. Face benevol clisme și detox cu ceaiuri de rădăcini seculare de la alimentară. Naște acasă. Salvează mieii, iepurii și iezii (câinii-s deja titlulari în paradisul mănușilor, creveții stau pe lista de așteptare). Fuge
Ciutacu: Mai bine îmi zbor creierii. Vezi la ce se referă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35413_a_36738]
-
de pădure 4,50 24,00 22. Meliloti Sulfina 3,50 21,00 23. Millefolii Coadă șoricelului 1,50 7,00 24. Paeoniae Bujor 2,50 15,00 25. Nymphaeae albae Nufăr 5,00 75,00 26. Primulae c.r. Ciuboțica cucului 4,00 35,00 27. Primulae s.r. Ciuboțica cucului fără caliciu 7,50 60,00 28. Pruni spinoși Porumbar calitatea I 9,00 50,00 29. Pruni spinoși Porumbar calitatea a II-a - 40,00 30. Rhoeados Mac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
50 21,00 23. Millefolii Coadă șoricelului 1,50 7,00 24. Paeoniae Bujor 2,50 15,00 25. Nymphaeae albae Nufăr 5,00 75,00 26. Primulae c.r. Ciuboțica cucului 4,00 35,00 27. Primulae s.r. Ciuboțica cucului fără caliciu 7,50 60,00 28. Pruni spinoși Porumbar calitatea I 9,00 50,00 29. Pruni spinoși Porumbar calitatea a II-a - 40,00 30. Rhoeados Mac roșu de cîmp 10,00 100,00 31. Rosarum Petale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]