284 matches
-
știe bine, de la cea mai fragedă etate, arta dansului, - pe care-a practicat-o cu gingășie și cu grație, -n societate. E cea mai jalnică dizgrație pentru prințese să se spună despre ele că dansează ecosez sau gavote asemenea unor ciubote, cu toate că acestea sunt din cea mai fină piele. Când nu e-n ritm, neținând cont de timp (de acela muzical, desigur), se spune că prințesa dansează-n contratimp. Pedeapsa-i e, atunci, un contradans: răstimp în care are de plătit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
miere și-n dos fiere. Dacă teai potrivi lor... Ehei, am fost și eu spaima sticloanțelor și căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală rece din piept de curcan și o stacană de Pâhn ești.” “ Pâhnești?” întreb
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
viță, ca pomul după sămânță. (12) Pomul se cunoaște după roade, iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14) Dacă n-ai ciubote, îs bune și opincile. (14) Opinca, oricât de bună, ca ciubota tot nu sună. (15) Fiecare lucru la vremea lui. (15) Mai bine mai târziu decât niciodată. (16) Capul plecat sabia nu-l taie. (16) Dreptatea nu se câștigă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iar omul după fapte (13) Fă-te frate cu dracul până treci puntea. (13) Dracului nu-i da nici un deget, că-ți ia mâna toată. (14) Dacă n-ai ciubote, îs bune și opincile. (14) Opinca, oricât de bună, ca ciubota tot nu sună. (15) Fiecare lucru la vremea lui. (15) Mai bine mai târziu decât niciodată. (16) Capul plecat sabia nu-l taie. (16) Dreptatea nu se câștigă cu capul plecat. (17) Cine știe carte e om înțelept. (17) Taina
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cheltuieli ale Curții pe care le plătea țara direct era următoarea: musafirii pe lunile martie și aprilie 1759 costau 157 lei; facle 45 lei; 4 grădinari 9 lei; căruțașii 5 lei; potcovarii 15 lei; sulgii pe două luni 30 lei; ciubotele copiilor de casă 78 lei; vinul băut la Curte pe o lună 120 lei, chiria unui car mocănesc ce a adus calabalâcul la Țarigrad - 250 lei. Cheltuielile oficiale cu Paștele din acel an arătau astfel: meremetul tacâmurilor 663 lei, darurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și ultima înfățișare, totul mergea la Divan". Aici fixarea ordinei de zi nu era atât de reglementată. Chemările în judecată erau tărăgănate pentru că pârâtul venea sau nu la judecată, fapt pentru care aprozii alergau după împricinați, îi amenințau cu plata „ciubotelor". Când părțile erau prezente, pentru aflarea adevărului, procedurile erau severe. Se citeau cărțile domnești care începeau de la veleatul lui Adam, se ascultau martorii care erau puși să jure, iar cine nu o făcea era dovada lipsei dreptății, a adevărului, partea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
feciori de boieri și portul lor era șarvanale cu cabanită. Aprozii târgului erau și elemente militare, mai apoi au ajuns elemente de slujbași alipiți la divanuri, unde au și rămas astăzi, când sunt din oameni de rând. Aprodul trăia din ciubotele roșii ce le lua de la împricinați, pe o dare în natură, pe urmă schimbată în bani". (Gh. Ghibănescu din „Evenimentul", 2 iulie 1904, p. 3). Copiii de casă erau slugi la curtea Domnească, spune D. Cantemir. Ei erau trimiși foarte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adesea era și ea pe sălile instanței, și atunci, Domnul, convingându-se că una din părți era interesată a nu se prezenta, acesta spunea în încheierea cărții de chemare în judecată: „voi trimite om gospod căruia îi vei plăti și ciubote". „Omul gospod era aprodul, spune Ghibănescu, care era un trimis să aducă cu un fel de mandat de aducere pe una din fetile prigonitoare mai îndărătnice". Și acest om, aprodul, trebuia să fie plătit de partea care era dovedită că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era dovedită că era de rea voință (credință). Cum i se făcea plata, o spune tot Ghibănescu: „potrivit sistemului care domina în stat, plata se făcea în natură, plătindu-i-se cheltuielile de transport, care, erau reprezentate prin perechea de ciubote ce rupea cu dusul și venitul la fata prigonitoare". La început plata ciubotelor a fost reală, adică împricinatul chiar a cumpărat și a dat perechea de ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o spune tot Ghibănescu: „potrivit sistemului care domina în stat, plata se făcea în natură, plătindu-i-se cheltuielile de transport, care, erau reprezentate prin perechea de ciubote ce rupea cu dusul și venitul la fata prigonitoare". La început plata ciubotelor a fost reală, adică împricinatul chiar a cumpărat și a dat perechea de ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
natură, plătindu-i-se cheltuielile de transport, care, erau reprezentate prin perechea de ciubote ce rupea cu dusul și venitul la fata prigonitoare". La început plata ciubotelor a fost reală, adică împricinatul chiar a cumpărat și a dat perechea de ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reprezentate prin perechea de ciubote ce rupea cu dusul și venitul la fata prigonitoare". La început plata ciubotelor a fost reală, adică împricinatul chiar a cumpărat și a dat perechea de ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ciubote. Cum însă aprodul nu avea nevoie de atâtea ciubote câte drumuri avea de făcut la împricinații îndărătnici și răuvoitori, că alteori aprodul, din economie, putea să rupă o singură pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pereche la două-trei drumuri, ori altă dată împricinatul nu găsea ciubotele potrivite piciorului aprodului, s-a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a ajuns la transformarea acelei plăți, în bani. De aici ne-am trezit că zapisele de socoteală ale răzeșilor la procese nu mai prevedeau „taxa ciubotelor roșii", ci aceea plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătită în parale, de multe ori mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mult mai mare decât costul ciubotelor. „Noțiunea de scump", care se dă zicalei enunțate, a ajuns în practica judecătorească să fie exprimată cu alte vorbe de înțeles: că produsele sunt scumpe pentru că sunt „cu ciubote roșii" ori „banii sunt cu ciubote roșii". În așezământul făcut Episcopiei de Mihai Racoviță pentru 20 de scutelnici ai Episcopiei sunt enumerate, afară de bir și următoarele dabile: Rânduele erau niște obligații, în afara birului și a celorlalte dabile arătate, care se „aruncau pe țară pentru acoperirea deficitului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mesia... boii i-au făcut loc în iesle, unde să-l culce pe băiat. Într-un târziu, iată-l și pe Crăciun, întors de la moară pe la crâșmă. Fiind beat, Crăciuneasa i-a dat bărbatului de mâncare, l-a descălțat de ciubote, l-a dezbrăcat și l-a culcat ca pe-un copil. Crezând că doarme, Crăciuneasa a pus cazanul de fiert rufe, la foc. Doar se născuse domnul Christos și trebuia scăldat pruncul. - Femeie, sări deodată Crăciun, de ce fierbi noaptea rufe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit niciodată? Înălțate împărate Ieri când soarele-apunea Au intrat în crâșma mea Trei voinici
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
al anilor propriei tinerețe avea în vedere metamorfoza acelui segment social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mi-aduse și el pe zmeu o dată, mi-l trânti și-l băgă în pământ.” (P. Ispirescu, p. 161) Din limbajul popular întrebuințarea afectivă, participativă a dativului a trecut și în stilul beletristic și în limbajul poetic: „Mi-au lunecat ciubotele și am căzut în Ozana, cât mi ți-i băietul.” (I. Creangă, p. 28), „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a.” (M. Eminescu, I, p. 182), „Câtu-ți ține ziulița/ I-aș cânta doina, doinița.” (Ibidem, p. 2) PRONUMELE PERSONAL DE
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lui să nu se treacă la colectiv, că umblă și pe la alți cetățeni și duce propagandă împotriva înființării GAC. Le mai spunea oamenilor tatăl meu că vor ajunge să mănânce cu porția, „să poarte gamela la curea și lingura la ciubotă”, așa cum era în Rusia. Ascultam amuzată această expresie, spusă ironic de tatăl meu, nebănuind că ea va fi raportată securității și îi va aduce lui ani grei de temniță iar nouă ani grei de suferință. Pentru a înfăptui colectivizarea agriculturii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea fără țigani. Plângerea călugărilor către domnie: Ei au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească pe fiecare după fapta lui.” Iași, 5 mai 1627 D.R.H., A., Moldova, p. 260 8. Vol. X, documentul 58, p. 146, 10
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Alexandru Machedon cârpind încălțări vechi și câștigându-și viața cu destulă trudă, Xerxes vinde muștar, Romulus e negustor de sare, Cicero, tăietor de lemne, Enea, tâmplar, Ahile, tăbăcar, Agamemnon, ajutor de bucătar; Ulise, cosaș; Scipio Africanul vinde drojdie dintr-o ciubotă veche, Cleopatra e vânzătoare de ceapă; Elena, codoașe de slujnice; Semiramida, băieșiță la despăduchere; Iuliu Cezar și Pompei sunt smolitori de corăbii"... Nici papii nu sunt lăsați deoparte, dimpotrivă, lor li se consacră cele mai numeroase modificări de statut: "Papa
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]