104 matches
-
de breaslă din orașele Episcopiei. Starostele trebuia să aibă o mare autoritate asupra celorlalți membri și care erau obligați „să-l cinstească și să-l asculte”. În caz de nesupunere, meșterul breslaș era pedepsit aspru. Punctul 9 al Catastihului breslei ciubotarilor din Huși (1790) stabilea următoarele: „Cine va sări la staroste cu gîlciavă, fără știrea starostelui, cu bătaie, și cine n-ar asculta de staroste vrînd ca să strice obiceiul și breasla, unul ca acela nu numai să se certe cu 100
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
starostele avea un anumit venit care consta din așa-zisul polclon (taxa pentru dugheni, o parte a amenzilor date la cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru dugheni, o parte a amenzilor date la cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la toți meșterii ciubotari să ia cîte 60 de bani de meșter pe an, ca să poarte de grijă breslei cu priveghere și cu bună rînduială după obicei”. Breslele asigurau un anumit ajutor material membrilor ei aflați în situații grele: în caz de sărăcire, de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era și o metodă de educație a tinerei generații. În unele bresle, mărimea bărbânței (taxă de intrare în breaslă, dar în același timp și un mijloc de ajutorare a breslei) diferă de la breaslă la breaslă. De exemplu, conform statutului breslei ciubotarilor din Huși, cel care dorea să devină meșter trebuia „să dea 1 leu și 12 bani viind la cutia breslei apoi să-și deschidă dugheana și starostelui 1 leu după obicei”. Numai după ce această taxă era plătită starostelui, meșterul căpăta
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
conform Statutului breslei ciobotarilor din Huși, „să fie sub gloaba breslei și 40 de toiege pedeapsă și dugheana să i se închidă păn nu se va împăca cu breasla”. De obicei, meseriașii breslei practicau în dughenile lor o singură meserie. Ciubotarii din Huși făceau excepție de la această regulă. Catastihul permitea practicarea a două meșteșuguri: „Și cine din meșteri ar lucra la o dugheană două meșteșuguri, să dea bărbință îndoită la cutie”. Practicarea a două meserii se explică, probabil, prin nivelul economic
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al acestui oraș, posibilitățile reduse de vânzare a cizmelor (ciubotelor), pentru că orașul aparținea Episcopiei Hușilor, care confecționând aceste produse le vindea prin intermediul dughenelor. Pentru a evita îmbogățirea meșterilor, breasla reglementa și modul de cumpărare a mărfii pe piață. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea că „de va veni o marfă în târg de undeva, să nu fie volnic oricare din meșter a lua ace marfă, ce dînd de știre starostelui cu sfatul tuturor să cumpere marfă”. Breasla se obliga la o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în țară și chiar în străinătate. P. S. Aurelian constata că vitele cornute ale județului Fălciu erau cele mai frumoase vite din Europa. Diferitele produse provenind din această ramură economică erau prelucrate de următoarele bresle: tăbăcari, blănari, pielari, curelari, cizmari, cojocari, ciubotari, producători de săpun ș.a., bresle organizate înainte de 1790. În Catagrafia din 1831-1832 erau menționați 671 boi, 410 vaci, 393 cai și 4.065 oi. Meșteșugarii s-au așezat în orașe în funcție de breasla din care făceau parte. Și la Huși erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
negustori: doi orâdari, un rachier, doi trăistari, doi crâșmari, doi fabricanți de rachiu (cu velnițe), doi lipscani, doi negustori de vite (șufari). Din numărul total de 16 meșteri sudiți pe ramuri, în ținutul Fălciu, își exercitau meseria doi croitori, doi ciubotari, un bucătar, șase boiangii, un argintar, iar patru aveau alte ocupații. În același ținut (Fălciu) și în același an - 1825 -, își desfășurau activitatea 23 liber-profesioniști (sudiți) și de alte ocupații, din care patru grădinari, un arendaș de moșii, 15 lucrători
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei menționați mai sus, n.a.), negustorii turci vor înceta să mai facă comerț. Numeroși evrei stabiliți în Moldova, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, originari din Polonia, se ocupau cu comerțul, cu camăta, cu fabricarea rachiului sau erau meseriași (croitori, ciubotari, alămieri, sacagii etc.). În numai două-trei decenii, aceștia au prosperat și s-au mutat din cartierele sărace spre centrele urbane. Încetul cu încetul, zonele centrale s-au populat, îndeosebi cu evrei, care au format o nouă aristocrație financiară. În secolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bogdaproste. Îi dădui și al doilea sorocovăț. Bogdaproste! Să trăiești mulți ani! Tocmai am dat la dres o păreche de căputături 40, că rămăsesem desculț. Dacă m-ai milui încă cu un sorocovăț, numai bine le-aș putea scoate de la ciubotari 41. I-am dat și al treilea, fără să crâcnesc. Atunci el se sculă și, cu pași leneși, târâtori, ieși din odaie îngăimându-mi următoarele cuvinte: Să ne vedem cu sănătate, cuconașule, când ți-i primi leafa; că nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ticăloșie peste tot! Mă tot frământ și mă tot zbucium să găsesc obiectul sau lucrul care mi-ar permite să mă prezint onorabil în fața Ta fără "a da cinstea pe rușine", după cum ar spune Nică al lui Ștefan al Petrei Ciubotarul nemuritorul creator al povestirii " Capra cu trei iezi". Pe de altă parte, Doamne, mi se pare deplasată rău, chiar condamnabilă inițiativa Ta cu peșcheșurile și cadourile astea obligatorii. Eu, în naivitatea mea, am crezut că Tu, care ne-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
amintea despre discuțiile polemice de la „Junimea” privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra neobosit În dugheana sa „la 3 ore după miezul nopții”, În timp ce câțiva bețivani români tocmai ieșeau dintr-o cârciumă din apropiere. „Iată românul d-voastră ! Iată și evreul meu !”, le-a replicat P.P. Carp colegilor săi (Gh.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dar ridicolul nu arde, nu ucide, mai ales la București. Așa încât i-am văzut. Și nici măcar nu am putut râde, după cum ne îndemnau imaginile, din care nici una, în afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică în favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
MORARI CLAUDIA, fiica lui Oprea Ion (n. la 02.11.1920 în localitatea Bahmut, Ungheni) și Maria, născută la data de 16 iulie 1957 în localitatea Bahmut, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ungheni str. M. Ciubotari nr. 93. 100. MOROZAN ZINAIDA, fiica lui Chetroi Ion și Elena (n. la 23.01.1936 în localitatea Colibași, Cahul), născută la data de 7 noiembrie 1963 în localitatea Brânza, județul Cahul, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
HOTĂRÂRE nr. 1.291 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171392_a_172721]
-
Soroca) și Elizaveta, născut la data de 15 mai 1981 în localitatea Racovăț, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Racovăț, raionul Soroca. (16.067/2003) 57. Cecati Tatiana, fiica lui Vasile și Anastasia (fiica lui Ciubotari Vladimir, născut la 11.07.1911 în localitatea Cimișlia), născută la data de 17 iunie 1985 în localitatea Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cimișlia, Str. Libertății nr. 12. (2.416/2008) 58. Cernolev Zinovia, fiica
ORDIN nr. 1.115/C din 3 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210097_a_211426]
-
m; De la Rusu Aftanasie - Pantelimon Ion. Afectată suprastructura din balast. │ │ │ │ │L = 0,2 km; l = 4 m; De la Școala Voitinel - Șorodoc Ion. Afectată suprastructura din │ │ │ │ │balast. L = 0,8 km; l = 5 m; h = 0,1 m; De la Tofei Arcadie - Ciubotar Nicolae. Afectată suprastructura din balast. L = 0,5 km; l = 4m; h= 0,1 m; Afectată suprastructura din balast. L = 0,1 km; l = 4 m; h = 0,1 m; De la │ │ │ │ │Balan Nicolae +- stație de epurare. Refacere suprastructură de balast
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
m; De la Rusu Aftanasie - Pantelimon Ion. Afectată suprastructura din balast. │ │ │ │ │L = 0,2 km; l = 4 m; De la Școala Voitinel - Șorodoc Ion. Afectată suprastructura din │ │ │ │ │balast. L = 0,8 km; l = 5 m; h = 0,1 m; De la Tofei Arcadie - Ciubotar Nicolae. Afectată suprastructura din balast. L = 0,5 km; l = 4m; h= 0,1 m; Afectată suprastructura din balast. L = 0,1 km; l = 4 m; h = 0,1 m; De la │ │ │ │ │Balan Nicolae +- stație de epurare. Refacere suprastructură de balast
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de aproximativ 50 km satele Mănăstirea Cașin, Lupești, Cașin și orașul Onești unde se varsă în râul Trotuș. Pe acest traseu primește afluenți de dreapta pâraiele: Tălâmba, Ciobotarul Dulce, Zboinița, Calasăul Mare, Haloșul Ciubotarului, apa pârâului Crețu, Vale Rea Mare, Vale Rea Mică și pârâul lui Miron. Depe partea stângă, râul primește afluenți pâraiele: Fata Moartă, Paltinul, Pietrosul, Clăbucul, Ghioina, Sărățelul, Curița, Lada, Bărăcea și Cuciur. Unele dintre aceste pâraie nu au nicio însemnătate
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
valea pârâului Păltiniș până în punctul denumit "Pietrele Albe", de unde trece muntele până la Izvorul Rupturii, al cărui curs îl urmează până la vărsarea în râul Bâsca Roziliei. În direcția cealaltă, de la pichetul Cocianu, limita comunei pornește pe Izvorul Hânsarului, apoi leagă Vârful Ciubotarului, Dealul lui Vodă, înălțimile Fulgerișului, Muntele La Brad, apoi ajunge la Izvorul Varlaamului. La nord-vest, Gura Teghii se învecinează cu comuna Zagon și, în dreptul văii Bâscăi Mari, cu mica comună Comandău, ambele din județul Covasna. În extremitatea nordică, se învecinează
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
viață creștin și al creștinismului ca structură intelectuală și practică. Printre rezultatele practice cele mai evidente se află ceea ce se numește astăzi "Teza lui Max Weber". [2] Conjectura istoricului german este că viziunea reformată asupra nobilității muncii la orice nivel, ciubotar sau doctor în știinte, a vocației dăruite și menținute de Dumnezeu în viața fiecăruia, și în special încrederea nezdruncinată în suveranitatea lui Dumnezeu asupra Universului și a bunătății lui față de creștini, a fost ingredientul principal în crearea și dezvoltarea teoriei
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
Iacoban, "„O noapte furtunoasă”" de I. L. Caragiale, „"Sărmanul Dionis"” de Mihai Eminescu, comediile muzicale "„Franțuzitele"” de Magda Duțu și "„Un poet romantic”" de Matei Milo, "„Cine-ajunge sus la fix”" de Dumitru Solomon, „"Căsătorie cu de-a sila”" de Molière, „"Praznicul ciubotarului"” de Thomas Dekker, ""Femeile care ucid bărbații"" de Michal Tonecki, „"Adunarea femeilor” de "Aristofan sau „"Aventurile Baronului Münchausen"” de Gottfried August Bürger. A fost protagonist al sute de spectacole de teatru, de divertisment și musicaluri și a lansat o serie
Alexandru Arșinel () [Corola-website/Science/307724_a_309053]
-
manifestări festive atât de zgomotoase încât îi irită pe ceilalți săteni. Povestea îl arată pe Nică îngurgitând tot laptele lăsat la smântânit de mama sa, și încearcând să transfere vina pentru aceasta asupra legendarilor strigoi, și enervându-l pe Chiorpec ciubotarul până când acesta îl pedepsea mânjindu-l pe față cu dohot. Vara, băiatul plănuiește o farsă pentru a fura cireșe de la unchiul său și intră în livada acestuia sub pretextul că și-ar cauta vărul. Surprins de mătușa sa și alergat
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]