104 matches
-
Noaptea a neclintit aceste batoze ale gândului A legat în căpițe grâul pentru legănarea ochiului A oprit împreunarea literelor fulgerând ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sunt alte asemenea motive, adesea abia schițate, în jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune în primul rând și în acest amplu poem nu este atât stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau plastice
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
adică pe Creangă. Deși s-ar fi putut explica prin faptul că atunci, după incident, luase partea popii Oșlobanu... Căruța s-a stricat, oricum. În toamnă, feciorul Smarandei pleacă în fine la Folticeni, la ,,fabrica de popi." Trage la Pavel, ciubotarul, care îi va fi gazdă și de la care va învăța mai multe decât la Catihet. Cizmarul, zi și noapte, juca stos, lăsându-și ucenicii să-și facă de cap. Ba, într-o zi, îi dăduse pe la nas cu pap băietului
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
folosește formula "sat răzășesc" și cu sens propriu și cu sens figurat. Humuleștenii sunt, în primul rând, inși demni, cu gustul libertății în sânge. De unde să fi venit, ca un trib biblic, acești oameni între care predomină numele Humă și Ciubotar? Poate că au trecut, toți sau cei mai mulți dintre ei, Munții Carpați din Ardeal pentru a-și practica religia și obiceiurile într-un mediu mai propice, iar între aceștia bunicul Petre Ciubotar despre care nu aflăm nimic din Amintiri, dar despre
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
biblic, acești oameni între care predomină numele Humă și Ciubotar? Poate că au trecut, toți sau cei mai mulți dintre ei, Munții Carpați din Ardeal pentru a-și practica religia și obiceiurile într-un mediu mai propice, iar între aceștia bunicul Petre Ciubotar despre care nu aflăm nimic din Amintiri, dar despre care știm din acte, amănunt ce stârnește de la sine paralela cu bunicul băjenar David Creangă, că era un "băjenar hrisovulit". Deslușim vocea acestor oameni din cutele timpului, vocea viguroasă a corului
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
student de la Salamanca purtând o capă ponosită, deșirat și famelic, pe nume Juan Manuel de Parada, sau de Pradas, un tânăr pictor sosit de curând la Curte și recomandat lui don Francisco de prietenul său, Juan de Fonseca, și un ciubotar cârpaci de pe strada Montera numit Tabarca, foarte cunoscut ca șef al așa-zișilor muschetari: galeria de aplaudaci sau de huiduitori care, În funcție de interese, hotărau succesul ori eșecul unei comedii, la care asistau În picioare. Deși țopârlan și analfabet, acest Tabarca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
al mamei sale: Velázquez. În sfârșit. Vă povesteam că, după neizbutita Încercare a pictorului de a interveni În conversație, cineva menționă chestiunea Palatinatului, și toți se avântară Într-o Însuflețită discuție asupra politicii spaniole În Europa Centrală, prilej cu care ciubotarul Tabarca Își dădu În petec cu cea mai mare dezinvoltură, emițând păreri despre ducele Maximilian al Bavariei, despre Electorul Palatin și Papa de la Roma, care, știa el bine, se Înțelegeau tustrei pe sub mână. Interveni și un miles gloriosus din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu șiruri de bănci din lemn, galeria rezervată publicului feminin - cele două sexe erau despărțite și aici, ca la biserică - și spațiul liber din spatele scenei, pentru cei ce urmăreau reprezentația În picioare: adică faimoșii mușchetari conduși de căpetenia lor spirituală, ciubotarul Tabarca; acesta, Întâlnind grupul nostru, ne-a salutat grav și solemn, foarte pătruns de importanța rolului său. La ora două după-amiaza, străduța Del Príncipe și intrările corral-ului erau un vălmășag de negustori, meseriași, paji, studenți, preoți, conțopiști, soldați, lachei, scutieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
unele cazuri alternativ cu telegraful. Printre acestea și orașul Fălticeni, care număra pe atunci peste 9.000 de sufleteă 9.047 în decembrie 1895). Aici era o activitate economică intensă și o parte din cei 648 de meseriași: croitori, cojocari, ciubotari, pielari, dulgheri, zidari etc. și cei circa 500 de negustori, se vor fi folosit de la început de acest mijloc rapid de comunicare, în relațiile lor de afaceri cu alte localități din țară, mai ales că mulți dintre ei nu știau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care făceau diferite munci. Voievozii îi iertau de datoriile către țară, pentru a fi devotați mănăstirii. Așa a făcut și Iliaș Alexandru voievod la 18 august 1666 (7174) cu „dzece poslușnici”, un croitor, un cojocar, un „bărbiar”, un „curălar”, un ciubotar cu soția, un teslar, un făclier, un grădinar, un tălmaci „numai să aibă a sluji și a posluși ce vor fi trebile și lucrul svintei mănăstiri”. Peste două zile doar - timp în care abia s-a uscat cerneala din celălalt
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
30-31 decembrie, orele 1200, când împreună cu alți tovarăși de joacă, au făcut mare tărăboi pe la casele sătenilor, culminând cu scandalul de la casa popii Oșlobanu; insultă și calomnie la adresa lui Ion Oșlobanu, căruia i-au aplicat poște, și a lui moș Chiorpec ciubotarul, căruia i s-a adresat cu injurii de tipul: ,, chiorpecul dracului!”; degradarea bunurilor publice și profanarea celor sfinte, prin uciderea nevinovatelor muște între copertele ceaslovului bisericesc; tulburare de posesie, prin dărâmarea casei Irinucăi și omorârea unei capre; abandonarea locului de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dori să adaug probelor, depoziția martorului Ion Mogorogea. Procurorul: Se admite. Aprodul: Să poftească în sală, martorul Ion Mogorogea! Martorul (după ce depune jurământulă: Onorată instanță, în seara zilei de 23 februarie, noi, toți băieții, care stăteam în gazdă la Pavel ciubotarul, ascultam cu mare atenție poveștile lui moș Bodrângă, un moșneag fără căpătâi, însă de tot hazul. În timpul acesta, Nică a lui Oșlobanu a adormit și a început să sforăie de se cutremurau pereții. Atunci, Zaharia lui Gâtlan, enervat peste măsură
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lor. Puțin mai la deal la capătul de sus al Uliții Mari - cumnatul lui Vasile Lupu voievod - Iordache Cantacuzino în 1640 a ridicat o biserică care se “pronumește” Tălpălari... de la breasla “tălpălarilor”. Și sigur că alături de tălpălari s-au așezat ciubotarii care erau destui ca să ocupe o uliță întreagă căreia să-i rămână numele de Ulița Cioubotărească. Și această uliță este veche, fiindacă la 18 decedmbrie 1664 (7173) aflăm de “Un zapis de la Andrei Abăza biv cămăraș precum au vândut... niște
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tot... lângă mănăstirea Bărboiul”, când el trăia în obștea mănăstirească? --Poate pentru mănăstire... Ori... l-o fi împins păcatul... sau... cine mai înțelege firea omului, fie el și egumen mănăstiresc... --Cumpărătura a făcut-o de la “Anița, fămeia lui Zaharia armanul ciubotarul”. --Cred că îți dai seama unde ne aflăm. --Desigur, părinte. În Armenime. Și la 15 iunie 1693 (7201) aflăm de la “Avraam armanul, i cu cumnatu... Cârste ficiorul lui Moisă năsturariului” că pentru 7 lei au zălogit la “Vlădica Grigorie” un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se apucă a deretica prin odaie, primenind așternuturile, ștergând colbul și alungând păianjenii, ce se aciuase prin colțurile încăperii. Apoi, se îmbrăcă cu straiele cele noi, se încălță cu cizmulițele, cumpărate de Fetea tocmai de la iarmarocul de la Lespezi, de la un ciubotar neamț vestit prin acele locuri, neuitând să-și așeze broboada albă de lâniță, primită în dar de la răposatul taică-su. Fetea și copiii o așteptau la poarta cea mare, așezați în lada săniei, la care erau înșeuați doi cai, proaspăt
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în idei străine, o deprinde a cerceta lucrurile în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de cele 50 de dramuri de creier pe care natura, cam zgârcită în această privință, le-a dat omului ca să se hrănească printr-un meșteșug cinstit. Adevărații avocați* ai bisericei sunt artele. Un dom gotic, o arie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună parte a anului - meșteșugul tăbăcăriei, al pielăriei și al cojocăriei avea o largă răspândire. Specializarea meșteșugarilor era și aici foarte accentuată: cizmari, ciubotari, pantofari, iuftari, curelari, săhăidăcari, blănari, cojocari, cușmari, tăbăcari, „boingii” de blăni etc., apar distinct în documente. Un loc aparte în această ramură îl ocupă tăbăcăriile în care se tăbăceau pieile, adică se executa curățirea de păr, înmuierea, dubirea, fermentarea, uscarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capre, obținându-se talpă, „săftian”, teletin și meșină. Cel mai mare centru de prelucrare a pieilor era orașul Botoșani. În 1831 lucrau acolo 287 de meșteri pielari, cojocari etc.. În 1845 numărul lor era de 785, dintre care 231 erau ciubotari, 152 blănari, 125 tălpălari, 84 cizmari, 75 cojocari etc. Romanul avea în 1845 - 459 meșteri și lucrători în ramura pielăriei, Focșanii - 297, Târgul Piatra - 260, Tecuci - 196, Târgul Neamț - 154, Odobești - 118 etc.. Informațiile nu ne îngăduie să facem aprecieri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care se produceau și comercializau diferite produse. În cadrul acestor ateliere prăvălii activitățile desfășurate erau extrem de diversitatea. Aici îi putem regăsi pe băcani, rachieri, blănari, pitari, covrigari, bărbieri, curelari, olari, abagii, tăbăcari, soponari (sau „făclieri”, producători de lumânări), cojocari, croitori, ciubotari ș.a. Un document important, ce oferă cercetătorilor unele repere statistice privind compartimentarea socio-profesională a locuitorilor orașului Bacău din această perioadă, este catagrafia din anul 1845. Astfel, în acest an, din totalul familiilor existente, cele ale meșteșugarilor reprezentau 30%, iar cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu, Covrigaru etc. O statistică din anul 1880 ne indică următoarea stratificare profesională a comunității evreilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde fiul blănarului s-a făcut cinovnic, blănarul evreu și-a deschis dugheană, unde ciubotarul român s-a făcut custode a urbei - adică paznic de noapte -, acolo evreul și-a deschis ciubotărie"1 . În același timp, sunt sărăciți și răzeșii, prin procese nedrepte. (Eminescu nu spune cine a sărăcit pe răzeși. O spune acum dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ridicolul nu arde, nu ucide, mai ales la București. Așa Încît i-am văzut. Și nici măcar nu am putut rîde, după cum ne Îndemnau imaginile, din care nici una, În afara planurilor de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot Închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică În favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
socotind că și făcuse seama singură.) sau o interjecție cu valoare verbală (Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Te iată prins de vânturi. Hai la noi porcar!). Regentul verbal poate fi uneori implicit (Croitorul umblă cârpit și ciubotarul umblă desculț.). Lucrările de gramatică a limbii române, referindu-se la natura morfologică a regentului verbal al subordonatului cu dublu regent simultan, arată că „acesta poate fi atât un verb predicativ, cât și unul la un mod nepredicativ”. Regentul nominal
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Nu te arăta dascăl până a nu fi ucenic. Măria - sa nu vine voievod din mila necredincioșilor ismaeliteni. b) cu prepoziții, între care mai obișnuite sunt: ca, de, drept, cu: Morile când plutesc de corăbii se socotesc. Văzut-ai vreun ciubotar cu ciubote bune? Am decretat tricolorul ca steag național. Dincoace îndemnul firii trece de vină mare. Și alesese drept profesor pe verișorul ei. După puțină vreme își potoli iar mersul, cu inima bătând. c) în construcții comparative cu adverbele ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de familie, situație prea bine cunoscută. Spicuim din catagrafii acele nume de locuitori care desemnează pe purtătorii unei meserii. Astfel, în 1774, la satul Umbrărești și Condrea găsim pe Dănăilă morar, Manole morar, Adam rotar, Sava croitor, Costandin olar, Neculaiu ciubotar, Micul plugar. Termenul plugar, în cazul dat, nu semnifică sensul de mai târziu, plugărie, agricultură ca ocupație, ci faptul că acest Micu confecționa pluguri, unelte necesare plugăritului, probabil partea din lemn a unealtei respective, fiarele de plug realizându-se în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înaintașul lor, soțul unei văduve, avusese meseria de rotar de la care a derivat a Rotăriței sau Arotăriței. Modul acesta de formare a numelor proprii în onomastica românească este ceva obișnuit. Mai întâlnim la Torcești pe Ioniță morar, Irimia morar, Costandin ciubotar și Enachi crâcimar (crâșmar). În catagrafiile din 1831 și 1845 regăsim cu aceeași meserie urmași ai celor din 1774, cum ar fi Mihăilă sin (fiu) lui Ioniță morariul, în 1831, apoi Ion sin Mihăilă morariul în 1845, observându-se trecerea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]