185 matches
-
centrală. Ea a considerat că perioada filmărilor la "Ciuleandra" a fost cea mai dură perioadă de lucru din viața ei. Sergiu Nicolaescu a considerat acest film ca fiind un film de artă care a beneficiat de succes de public. Filmul "Ciuleandra" a fost vizionat de 2.450.273 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Pregătirea (desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986.
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986.
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
maghiare dublate la Budapesta. Regizorul german Martin Berger, care în 1929, printr-o subvenție oficială realizase filmul mut (printre ultimele filme mute) ""Venea o moară pe Siret"", revine și realizează în 1930 producția după romanul omonim a lui Liviu Rebreanu, "„Ciuleandra”". Acesta este socotit ca "primul film sonor românesc". Filmul a fost un "fiasco artistic" dat fiind faptul că actorii germani cu renume au stârnit ilaritate prin accentul german al vorbirii românești. Chiar și puținii actori români ce apăreau în peliculă
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985). În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar artist plastic. Într-un interviu publicat în 1980 în revista Cinema, regizorul Gheorghe Vitanidis afirma următoarele: "„Nu știu cum va ieși filmul, cât de
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985), ultimele două fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar artist plastic. Costumele au fost realizate de Gabriela Moldovan, proaspăt divorțată de primul soț
Viraj periculos () [Corola-website/Science/320457_a_321786]
-
costume de teatru și film. A fost soția regizorului Sergiu Nicolaescu, realizând costumele actorilor din filmele realizate de acesta în anii '80 ai secolului al XX-lea precum "Duelul" (1981), "Întîlnirea" (1982), "Cucerirea Angliei" (1982), "Viraj periculos" (1983), "Ringul" (1984), "Ciuleandra" (1985), "Noi, cei din linia întâi" (1986), "François Villon - Poetul vagabond" (1987), "Mircea" (1989) și "Coroana de foc" (1990). S-a născut la 21 iulie 1951, în satul Oar din județul Satu Mare, având inițial numele de Gabriela Moldovan. Ea a
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
promenadă - suită (B.S.M.M. [m. 1963]); La horă-n sat - fantezie pe motive populare (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [t. 1967]); Fantezie sportivă militară - fantezie (B.S.M.M. [1967]); Industrializarea - pe șantierul de constructie - fantezie (B.S.M.M.); Imagini dintr-o tabară de pionieri - fantezie (B.S.M.M.); Ciuleandra - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1977]); Chindia (dans simfonic); Sârba ciobănițelor - dans simfonic (B.S.M.M.); Pe ogoarele patriei - rapsodie (B.S.M.M. [t. 1980]); Cinstim eroii patriei - poem simfonic (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Glorie zilelor noastre - uvertură (B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1983]); Poemul marilor victorii
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
sentențios, dostoievskian și ibsenian”. Conflictul psihologic din "Pădurea spânzuraților" este generat de război, el fiind dependent de evenimentele exterioare și de atmosfera în care trăiește eroul, adică este un conflict care evoluează de la exterior spre interior, spre deosebire de conflictul psihologic din "Ciuleandra" care este de natură pur interioară și se produce independent de condițiile exterioare, adică este un conflict care evoluează de la interior spre exterior. Drama lui Apostol Bologa a fost descrisă, prin extrapolare, ca drama intelectualului român din Transilvania în timpul războiului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
apoi la Teatrul municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chișinău, unde joacă și în prezent. Printre rolurile teatrale cele mai cunoscute menționam următoarele: Soțul din "Care-s sălbaticii?" de Iulian Filip; El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
cu Drumul Județean Poienari - Curtea de Argeș. Se află la limita cu Județul Vâlcea și numără mai multe puncte și cătune: Vărzaru, Gârtani, Urleacu, Ișailești, Măncioi. În aceste locuri a sosit și scriitorul Liviu Rebreanu care a poposit, parese, înainte să scrie Ciuleandra și în hanul Vărzari. Astăzi acest han nu mai există, în locul lui fiind o clădire construită după modelul hanului de odinioară. Satul Măncioiu, enorie a Bisericii Vărzaru, numără 110 familii. Toți locuitorii satului sunt creștini ortodocși. Anterior actualei biserici nu
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
umorul care l-a ajutat să traverseze spiritual atâtea veacuri potrivnice. Dacă românul înțelege mai dificil ce este democrația a început să depisteze mai clar (mare miracol și pericol!) ce este demagogia. " Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
Crescendo furioso" remarcă Emil Hurezeanu. Poate că da! Ciuleandra noastră și-a pervertit - între timp - finalul "presto" într-un dezamăgitor "lamento"! Cum s-a făcut că, după 17 ani de la hotarul temporal decembrie '89, să lâncezim într-o astfel de Ciuleandră politică Kitsch? Obosită, râncedă și sleită de voință până la a deveni o pseudo-periniță ridicolă și complicitară? Alternanța la putere a fost! Circ a fost! Daciada și "Cântarea României" au continuat aproape fără între-ruperi (doar cu câteva "adaptări și malformații") spre
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
echivalării sensurilor contribuie la integrarea remarcabilă a unor creații românești de vârf în peisajul cultural al Spaniei de azi. Perioada asupra căreia G. s-a aplecat cu precădere este cea interbelică. Dacă debutul său editorial l-a constituit traducerea romanului Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, tipărită la București sub auspiciile Fundației Culturale Române (1992), toate celelalte volume i-au apărut în Spania, bucurându-se de călduroase prezentări în presa de specialitate. Cei doi scriitori cărora le-a consacrat întreaga atenție sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
cultural spaniol, a publicat în revista „Claves” din Madrid, în 1996. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea literaturii române în străinătate (1998), volumul premiat fiind Mircea Eliade, La noche de San Juan. Traduceri: Liviu Rebreanu, Ciuleandra, postfață Petre Răileanu, București, 1992; Mircea Eliade, La señorita Cristina [Domnișoara Christina], Barcelona, 1994, Boda en el cielo [Nuntă în cer], Barcelona, 1995, India, Barcelona, 1997, Diario íntimo de la India [Șantier], Valencia, 1997, La noche de San Juan [Noaptea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
legate de politica internă și externă și imagini din turneul electoral al lui Hillary Clinton. Cu alte cuvinte, plictisitor. Melodia încă nu a depășit câteva zeci de mii de vizionări și a pierdut din start bătălia. Saxofonul lui Clinton și Ciuleandra lui Băsescu Nu este pentru prima dată când fanii lui Obama se dovedesc mai prolifici decât consilierii plătiți cu sute de mii de dolari ai lui Hillary Clinton. Un alt film, realizat de un susținător al lui Obama și răspândit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
la fel de cunoscute sunt talentul lui Bill Clinton la saxofon și trecutul muzical al lui John Kerry, ambele folosite pe post de arme populiste în campaniile electorale. Și românii au dansat pe acorduri politice cu ocazia celei mai recente campanii electorale: Ciuleandra și România, trezește-te! de la Moromeții pentru Traian Băsescu și Ce bine-mi pare că ai luat țeapă, de la Cassa Locco pentru PSD. Dacă alegerile au fost reușite sau nu - asta o pot spune doar analiștii politici și rezultatele. „Mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
se sparge sub privirile îndurerate ale "creatorului" Pietro Gralla. În preajma lui Cellino, fosta curtezană se simte copleșită de o pasiune instinctuală care o face să uite de cel care i-a configurat o nouă existență. Cât privește romanele rebreniene, în Ciuleandra, Mădălina se transformă dintr-o simplă fată de la țară într-o doamnă cu maniere alese, devine cultivată și admirată de toți, în urma educației primite în familia Faranga. Psihanalizând, Al. George argumenta într-un număr al revistei România literară că Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu deosebire în arta cinematografică, în filmul poetic, pe subiecte frecvent „exotice”, de un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău, 1956; Chemarea stelelor, Chișinău, 1962; Vioara albă, Chișinău, 1963; Ritmuri, Chișinău, 1965; Ciuleandra, Chișinău, 1965; Bucolica, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1970; Lăutarii, Chișinău, 1972; Sufletul ciocârliilor, Chișinău, 1974. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Coordonatele poeziei lui Emil Loteanu, RLSL, 1966, 1; Serafim Saka, Emil Loteanu, „Nistru”, 1970, 7; Mihail Dolgan, Idee și imagine poetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
Mihale, Utak és sorsok [Destin], București, 1962; Theodor Constantin, A lila ruhas hölgy [Doamna în mov], București, 1966; G. Călinescu, Horatius, a libertimus fiú [Horațiu, fiul libertului], București, 1968; Șerban Cioculescu, Ion Luca Caragiale, Cluj, 1972; Liviu Rebreanu, A tánc [Ciuleandra], Cluj-Napoca, 1975; Constantin Cubleșan, Margaréta penzió [Pensiunea Margareta], București, 1985. Repere bibliografice: Faragó Jószef, Ispirescu magyarul, IGZ, 1967, 11; Beke György, Kolozsvári könyvkiadó. Beszélgetés Kerekes Györggyel, UTK, 1973, 1; Rom. magy. ir. lex., II, 713-714. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
de fond: Valoare și ideal estetic, Despre critică și critici (cu o scurtă caracterizare a confraților), Mihai Eminescu (Glose), Tudor Arghezi și un articol comemorativ consacrat lui Vasile Pârvan. George Nichita recenzează volume de Aron Cotruș, Demostene Botez și romanul Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, considerat a fi o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la cronica literară, în numărul 10-11/1928, Mircea Eliade figurează cu „însemnări asupra literaturii noastre contemporane”, intitulate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
frumoasă” la moartea ei, dacă se poate spune așa ceva. Se pare că a avut dreptate și eu acum când merg la mormântul mamei mele, aprind și pentru ea o lumânare. La Liviu Rebreanu învățam “Ion“ și “Răscoala” iar acasă citeam “Ciuleandra” sau “Adam și Eva” în care apare și numele meu Servilia. Camil Petrescu era studiat fugitiv cu “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” pentru a se reliefa ororile războiului. Acasă însă citeam drama “Act venețian “ care fusese jucată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
victima unui întreg proces de conștiință împinsă până la obsesie. Eroul antrenează cu sine o vastă și gravă problematică umană, se confruntă cu tragismul primului război mondial, ceea ce face ca drama „datoriei” să fie o dramă a cunoașterii. Personajul principal din Ciuleandra (1927) se caracterizează printr-o ereditate încărcată, care generează crima pasională.Romanul prezintă un simplu caz de monomanie, interesant dar lipsit de implicațiile și rezonanța celui din Pădurea spânzuraților.Spiritul romancierului se îndreaptă în direcția neașteptată a narațiunii filozofice din
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]