185 matches
-
cu penele de gâscă marca Niels și gata-gata să cadă pe jos pledul în carouri zburător îmi ascunde cu un colț instantaneul de călătorie din care nu prea fotogenica Alice mă mai privește cu mirarea topită în surâsul visului frumos. CIULEANDRĂ Cu greu spre dimineață mă desprind din vis și mă trezesc în nălucita îmbrățișare de zile ce mă împresoară cu zidul lor viu nebun vârtej de ciuleandră și iarăși mă rostogolesc ghem de spini în tăcuta singurătate așteptând să mă
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
prea fotogenica Alice mă mai privește cu mirarea topită în surâsul visului frumos. CIULEANDRĂ Cu greu spre dimineață mă desprind din vis și mă trezesc în nălucita îmbrățișare de zile ce mă împresoară cu zidul lor viu nebun vârtej de ciuleandră și iarăși mă rostogolesc ghem de spini în tăcuta singurătate așteptând să mă uimeasc din nou cu o reâncolțire în acest imens deșert la fel ca oricare altul. UNDE Și mai mult mă afund în nisipul fierbinte tot stăruind în
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
cu administrația locală a construit... un întreg bloc, de a fost necesar. Stimă și respect! Maestre, vă mulțumesc! http://satiricus.md/ro/about/actors/alexander-grecu Valerian- Primul contact pe care l-am avut cu teatrul” Satiricus” a fost prin spectacolul” Ciuleandra”, ori acesta reprezentare teatrală după nuvela scriitorului renumit, Liviu Rebreanu, m-a prins atât de tare încât nu-mi mai revin, dar și că, tot aș revenii s-o mai revăd la modul încântării ce... Maestrul Sandu Grecu: Aaa, mă
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
zile mai multe spectacole în mai multe orașe din SUA. Atunci am privit personal vreo două spectacole pe Broadway - New York și mi-a apărut mie ideea de a monta un spectacol în acest gen. Astfel, m-am oprit la nuvela “Ciuleandra”. Sigur că trebuia de scris libretul și de rescris toată opera în versuri. Secretarul literar de atunci, pe nume Ion Diviza a făcut-o cu brio. Dumnealui a scris în vers toată opera lui Rebreanu, iar Marian Stârcea, un tânăr
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
în anul 1996, pe 16 octombrie la Institutului Cultural Român, care era condus de către Virgil Tănase, scriitor, regizor, directorul centrului român din Paris. Iată că de 20 ani se joacă și acum. Cam aceasta este povestea piesei în stil Broadway - “Ciuleandra”. Este un spectacol care s-a jucat, de fapt, și în fața lui Sadam Husein în ‘98. Noi participam la festivalul internațional de teatru, la care erau înscrise peste 70 de teatre internaționale, dintre care și americane, acesta având loc în
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
în acel timp, la acei 30 de ani ai mei, am pus bazele acestui teatru. Este la ora actuală primul teatru de satiră, prin care ne-am propus inițial să arătăm toate fațetele societății. Dacă azi vedeți o piesă precum “Ciuleandra”,” Năpasta”, “Angajare de clovn”, sau “Maestrul și Margarita”, spectacole care nu sunt, să zic așa, exact pe genul nostru, ele sunt pentru că doresc un repertoriu mai larg. Preponderent noi jucăm spectacole sociale de gen satiric, comedii, acestea fiind genul nostru
INTERVIU CU MAESTRUL SANDU GRECU, DIRECTOR, FONDATOR AL TEATRULUI NAȚIONAL ”SATIRICUS [Corola-blog/BlogPost/344379_a_345708]
-
ce mă prinse, în prea-ndelungă tihnă, Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi salte fericită în trainice ciulendre, Să bată fără milă cu verdele-n pământ, Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută, Ce bătătură largă imi puse lângă trup, Să fluiere din frunze-i tulpina de leurdă Și de-o putea-n zori cucul, mă spurce
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
pierit ci are o continuitate, în special prin respectarea sărbătorilor precreștine ( Drăgaica, Sânzienele, Colindele cu măști, Lupercalia, travestirea în animale ș.a). Prin urmare, în volumul ,,Zamolxeion’’, pe langă menționarea ritualurilor arhaice (precreștine) cum ar fi Caloianul, tradiții, dansuri ca Ciuleandra, legi omenești - cutumele bellagine , sunt amintite zeități locale ca Hestia, Armina, Arhemora, Circe, Uran, Echidna, Hesperus, care alături de Zamolxe creau o stare de theosis, de îndumnezeire a locurilor și oamenilor mai cu seamă în zilele consacrate sărbătorilor când se practicau
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
pianist al Teatrului Național de Operetă și Musical "Ion Dacian". Vom fi purtați printr-o atmosferă cu parfum interbelic vom asculta refrene din muzica Bucureștilor de odinioară și poate că vom fredona împreună cu Jezebel cunoscutele refrene ” Până când nu te iubeam”, ”Ciuleandra” și vom pleca spunând ” Non, je ne regrette rien”. Biletele la concert sunt disponibile aici: https://frommariatanasetoedithpiafwithjezebel.eventbrite.ca Eveniment organizat de TRADICIOUS https://tradicious.ca Email: contact@tradicious.ca Telefon: 1-416-606-9402
”ROMANIAN WRITERS IN CANADA” de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375252_a_376581]
-
comentată tălmăcirea realizată de Claudiu Isopescu din Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu) ori acelea semnate de Olimpiu Boitoș (Literatura română în Franța) sau de Aurel Decei (Scriitori români în Italia, cu comentarii, iarăși, despre versiunea italiană a unor romane precum Ciuleandra ori Pădurea spânzuraților). Cât privește teatrul, publicația nu propune texte și creatori noi, mulțumindu-se cu comentarea unor evenimente de odinioară, cum ar fi spectacolele realizate între 1833 și 1838 la Blaj (Septimiu Popa, Cea dintâi scenă românească din Ardeal
ARDEALUL TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285426_a_286755]
-
Brătescu-Voinești cu Un accidente. Din proza lui I. L. Caragiale se publică, în limba franceză, O făclie de Paste și 25 de minute. Cezar Petrescu e prezent cu El cămin de Corcho și La aventură, Liviu Rebreanu cu un fragment din Ciuleandra. Li se adaugă un articol inedit al lui Liviu Rebreanu, Două latinități, apărut în numărul 28 al revistei, si Rusia și România dinainte de războiul mondial semnat de M. Diamandy. M.Pp.
DACIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286646_a_287975]
-
prelungită. În perioada interbelică L˜. a semnat cele mai multe studii și articole consacrate în presa poloneză literaturii române și interferențelor ei cu cea polonă. A tradus și publicat, la scurtă vreme după apariția lor în România, Pădurea spânzuraților (1931), Ion (1932), Ciuleandra (1937-1938) de Liviu Rebreanu, Întunecare (1933) și fragmente din Omul din vis (1938) de Cezar Petrescu, precum și Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, versiune rămasă în manuscris. Este autorul unor lucrări privitoare la relațiile polono-române, între care o carte de
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Wspólczesna powieșć rumunska, Cracovia, 1933; Polska w kulturze rumunskiei, Varșovia, 1937; Pologne et Roumanie. Aux confins des deux peuples et des deux langues, Paris-Varșovia- Cracovia, 1938. Traduceri: Liviu Rebreanu, Las Wisielców [Pădurea spânzuraților], Cracovia, 1931, Ion, I-II, Cracovia, 1932, Ciuleandra, „Na szerokim șwiecie”, 1937, 36-52, 1938, 1-4; Cezar Petrescu, Ciemnoșć [Întunecare], Cracovia, 1933, Czlowiek widziany we șnić [Omul din vis], „Na szerokim șwiecie”, 1938, 5-11. Repere bibliografice: W. B., Stanislaw Lukasik, în Wyrok na Universytet Jagielloñski 6 Listopada, 1939, Cracovia
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
echivalării sensurilor contribuie la integrarea remarcabilă a unor creații românești de vârf în peisajul cultural al Spaniei de azi. Perioada asupra căreia G. s-a aplecat cu precădere este cea interbelică. Dacă debutul său editorial l-a constituit traducerea romanului Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, tipărită la București sub auspiciile Fundației Culturale Române (1992), toate celelalte volume i-au apărut în Spania, bucurându-se de călduroase prezentări în presa de specialitate. Cei doi scriitori cărora le-a consacrat întreaga atenție sunt
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
cultural spaniol, a publicat în revista „Claves” din Madrid, în 1996. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea literaturii române în străinătate (1998), volumul premiat fiind Mircea Eliade, La noche de San Juan. Traduceri: Liviu Rebreanu, Ciuleandra, postfață Petre Răileanu, București, 1992; Mircea Eliade, La señorita Cristina [Domnișoara Christina], Barcelona, 1994, Boda en el cielo [Nuntă în cer], Barcelona, 1995, India, Barcelona, 1997, Diario íntimo de la India [Șantier], Valencia, 1997, La noche de San Juan [Noaptea de
GARRIGÓS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287170_a_288499]
-
de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr (Rugă veche, Rugă nouă), Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu Hulea ș.a. Sunt prezenți cu proză Liviu Rebreanu (fragment din Ciuleandra, aflată sub tipar), V. Demetrius, Leca Morariu, iar teatru, George Mihail Zamfirescu (Primăvara ce s-a dus). Cronicile literare și studiile completează sumarul: G. Bogdan-Duică (O surprindere în poezia română. Tudor Arghezi, în care autorul respinge categoric spiritul modernist al
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
marilor creații spre a le descoperi identitatea ascunsă. Astfel, sub pojghița textuală de realism tip secolul al XIX-lea, se relevă la Mihail Sadoveanu mijloacele narației arhaice, mitice, capodoperele lui Liviu Rebreanu (în rândul cărora criticul ține să înscrie și Ciuleandra) sunt abordate psihanalitic, în opera lui Tudor Arghezi se distinge complementaritatea „tensionatului” și a „mântuitului”, văzuți - discutabil - nu sincron, ci ca două vârste succesive. Folosind eseistic strategii naratologice moderne și îndeosebi schema tipologică a lui Northrop Frye, adaptată, G. încearcă
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
cu deosebire în arta cinematografică, în filmul poetic, pe subiecte frecvent „exotice”, de un dramatism-limită, din lumea țiganilor, a oamenilor de artă, a combatanților ș.a. SCRIERI: Zbucium, Chișinău, 1956; Chemarea stelelor, Chișinău, 1962; Vioara albă, Chișinău, 1963; Ritmuri, Chișinău, 1965; Ciuleandra, Chișinău, 1965; Bucolica, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1970; Lăutarii, Chișinău, 1972; Sufletul ciocârliilor, Chișinău, 1974. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Coordonatele poeziei lui Emil Loteanu, RLSL, 1966, 1; Serafim Saka, Emil Loteanu, „Nistru”, 1970, 7; Mihail Dolgan, Idee și imagine poetică
LOTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287850_a_289179]
-
Dacă străduințele sale pe tărâm teatral, cu comediile Cadrilul, Plicul (1923) și Apostolii (1926), îi aduc doar succese efemere, cele de prozator fac din R. ctitorul romanului românesc modern. După Adam și Eva (1925), narațiune fantastică, bazată pe ideea metempsihozei, Ciuleandra (1927) și Crăișorul (1929), îi apare Răscoala (I-II, 1932), altă capodoperă epică, închinată, ca și Ion, „dramei pământului”. Spre a se familiariza cu firea și limbajul țăranilor din Regat, romancierul cutreierase îndelung satele argeșene de lângă Valea Mare, unde avea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
de civilizații apuse relevă o putere imaginativă flaubertiană, care face din episoadele narațiunii nuvele relativ autonome, cu numeroase scene crude (o jupuire în Hastinapur, un masacru caldeean al prizonierilor, o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri criminale. Personajul principal, Puiu Faranga, fiu de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
o flagelație romană, o execuție pariziană prin ghilotinare) și culoare locală. Ciuleandra e un mic roman preocupat să sondeze o psihologie tarată ereditar de porniri criminale. Personajul principal, Puiu Faranga, fiu de boier, urmărește fascinat o țărancă la horă, jucând ciuleandra. Dansul popular îi apare ca o expresie a vitalității, absentă din sângele spiței lui vlăguite. Fata, Mădălina, e luată de la părinți și trimisă în străinătate, într-un pension, ajungând o domnișoară desăvârșită, cu care eroul se căsătorește. Iubirea lui ia
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
într-o casă de sănătate. Împins a simula demența și autoanalizându-se totodată, spre a descoperi cum a ajuns să făptuiască omorul, Puiu Faranga își pierde efectiv mințile. Doctorul, pus să îi observe comportamentul, îl găsește jucând, în camera de sanatoriu, ciuleandra. Din nou romancierul își probează vocația în explorarea stărilor abisale și a psihologiei obsesive. Și aici exercițiul analitic e integrat într-o viziune socială. Boierii caută, ca la Duiliu Zamfirescu, o regenerare sangvină prin căsnicii cu fete din popor, cauzând
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
sale depline. El are ambiția de a-și apropria și universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei nuvele, București, 1924; Adam și Eva, București, 1925; Apostolii, București, 1926; Cântecul lebedei, București, 1927; Cuibul visurilor, București, 1927; Ciuleandra, București, 1927; Cântecul iubirii, București, 1928; Crăișorul, București, 1929; Metropole, București, 1931; Ițic Ștrul, dezertor, București, 1932; Răscoala, I-II, București, 1932; Jar, București, 1934; Trei povestiri, București, 1936; Oameni de pe Someș, cu desene de Lena Constante, București, 1936; Calea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Richard Wright, Voltaire, Rousseau, Victor Hugo, Vladimir Maiakovski ș.a. nu au fost strânse în volum. Între 1978 și 1981 a publicat în „Romanian Review”, unde în 1980 este și redactor, traduceri de poezie, proza și eseistica românească (fragmente din românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu, eseuri de Constantin Noica ș.a.). În 1986 editează (împreună cu Monica Spiridon) numărul consacrat postmodernismului de „Caiete critice”, acesta constituind prima dezbatere globală și sistematică a conceptului în presa literară de la noi. De la prima traducere, John Ormsbee Simonds
STOENESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289940_a_291269]