176 matches
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MIGDALE AMARE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului MIGDALE AMARE Au fost cândva prinprejur, Livezi cu migdali înfloriți, Dar a venit regimul dur, Au rămas migdalii ciuntiți. Strigă migdalii răzvrătiți, Înnecați în ample bălării, Când se văd iarăși striviți, De noile, false teorii. Se zbuciumă zadarnic, În vegetale închipuiri, Plânsul lor e amarnic, Nu mai cred în reveniri. Zicea poetul migdalelor amare, Nu mai e bun tot
MIGDALE AMARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358628_a_359957]
-
micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
în fața ochilor noștri însăși Doamna Bonsai în carne și oase, care se vede chiar pe ea proiectată și reproiectată în acele poezii. „Scriu.../ Am fost binecuvântata să scriu,/ să înfloresc pe hârtie/ bonsaii vieții mele:/ copilărie tăiată,/ iubire retezata,/ vise ciuntite -/ toate în pământ puțin,/ să mă tot bucur de chin,/ să fie fascinantă și-ntremătoare/ d u r e r e a/ - mai ales când dau în floare - / adică scriu...” (Doamna Bonsai). Citind aceste două volume de poezie ne punem întrebarea
SOMETHING ELSE THAN SIGNS de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344636_a_345965]
-
dinainte. Îl recunoscuse. Cum te-ai mai împlinit, măi Alfi, măi!... Dacă n-aș purta îmbrăcămintea de altădată, nu m-ar recunoscut, poate, își spusese. Și așa e de mirare, după atâta vreme!... Câinele scheuna fără contenire, agitându-și coada ciuntită. El îl crescuse de puiandru și-l deprinsese cu vânătoarea. Câte întâmplări nu trăiseră împreună, de câte ori nu împărțiseră hrana după o zi de alergătură prin desișuri! Odată bietul câine, încă tânăr și zburdalnic, căzuse prins într-un balț pentru vulpi
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > COPACUL Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Am adunat în ramuri din rădăcini ascunse Atâtea amintiri și taine despre viață; Eu, cel ciuntit acum, cu rănile neunse Și zbucium de tristeți și zâmbet de paiață... Sunt singur lângă-o cruce ce dăinuie-n uitare Creștinul fără casă din valea unei plângeri; Îi sunt și umbră rară și floare-n resemnare Și lacrimă-n
COPACUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341276_a_342605]
-
mai simte-n pori căldura mult promisă, că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaia se-autodevorează topindu-și vâlvătaia. ZBURĂTORII lovită zburătoarea căzu jos pe pământ cu-n țipăt nerostit își ia din nou avânt dar aripa ciuntită nu-i mai ascultă-ndemnul plăpându-i trup recade, însângerând însemnul în van încearcă, iar, să-și reanime zborul aripa crunt rănită îi năruiește sporul degeaba adie vântul este senin și vară caci viața ei, de-acum, e silnică povară nu
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (4) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342174_a_343503]
-
că, dacă nu „se făcuse” chiar de o „istorie a literaturii vrâncene”, măcar se creaseră premizele ei. Din acești germeni „mici”, deci, a crescut germenele mai mare! Adică, această ciudată carte de față: atât de stimabilă, dar și atât de ciuntită! Sunt cuprinși, în cele 328 de pagini ale cărții, doar 18 scriitori (menționați, precum am zis, în ordine alfabetică: Florinel Agafiței, Adrian Botez, Lucia Cherciu, Ioan Dumitru Denciu, Alexandru Deșliu, Constantin Dușcă, Virgil Huzum, Florin Muscalu, Ion Panait, Florin Paraschiv
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
crunt năpăstuită Și-a rămas fără coroane Trunchiurile ruginite De stejari fără frunziș Se ridică insolite Către cer, privind ponciș Cum vremea e capricioasă La început de april Un frig nemilos se lasă Din senin, venit tiptil. Deși are crengi ciuntite Pădurea-i plină de viață De sub straturi putrezite Răsar smocuri de verdeață Se simte pământul reavăn Freamăt surd mișcă crenguțe Cupidon trezit din leagăn A vânat trei vrăbiuțe. ZI DE CRĂCIUN Cer de plumb în ziua mare Chiar ziua lui
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
la un salariu de 2500 de lei. În jurul orei șapte dimineața, am ajuns la locul de muncă și trecând prin fața secției 440 (Matrițe) am văzut adunați și foarte nervoși un grup de zeci de muncitori care fluturau „fluturașii” cu salariul ciuntit, exprimându-și nemulțumirea și indignarea prin decibeli puternici care se auzeau până la poarta uzinei. Revolta mocnea încă din noaptea de 14 noiembrie, când schimbul III încetase munca și își manifesta nemulțumirea; în dimineața zilei de 15 noiembrie, scânteia avea să
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342802_a_344131]
-
13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ochii să-i deschizi, române! Zilele ți's numărate Fură fratele pe frate Jaf în urma ta rămâne. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ridicată'n zeci de veacuri Peste ce-a dat Dumnezeu, Ce-ai făcut avutul tău? Țara azi îi fără haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
frântă și rănită ... Ridicată'n zeci de veacuri Peste ce-a dat Dumnezeu, Ce-ai făcut avutul tău? Țara azi îi fără haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Te întreb ultima oară, Nenăscutule din Lași: Moștenirea cui o lași, Cetățene fără țară? *** Referință Bibliografică: Ochii să-i deschizi, române! Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
lumi deșarte Peste tot m-au însoțit... Timpul toate le desparte Și-acum glasul mi-e pierit. Răzvrătiri ‘nalță ființa Peste hăuri de granit, Lacrimă mi-e neputința Ce-mi pare de neoprit. Mă-nspăimânt de suferință Și de trupul tău ciuntit... De-ar mai fi timp de căință, Unde-i locul cel sfințit? Unde să-mi ridic o rugă Pentru tot ce-ai pătimit? Nu mai vreau s-o iau la fuga Printre lacrimi de smintit! Uneori de te-am uitat
TRUP ŞI SUFLET CHINUI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381100_a_382429]
-
indivizi care se ocupă cu tăierea copacilor chiar sub ochii mei. Pentru orice trecător normal la cap, peste tot pe unde acesta își va întoarce privirea, el va vedea și va fi uluit de numărul mare de copaci tăiați, toaletați, ciuntiți sau pur și simplu distruși din diferite motive, care de care “mai obiective”. Se pare ca în ultima perioadă, copacii sunt singurii care încurcă pe toata lumea; pe șoferii care ... Citește mai mult Nu știu de ce, dar în ultima perioadă
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
indivizi care se ocupă cu tăierea copacilor chiar sub ochii mei. Pentru orice trecător normal la cap, peste tot pe unde acesta își va întoarce privirea, el va vedea și va fi uluit de numărul mare de copaci tăiați, toaletați, ciuntiți sau pur și simplu distruși din diferite motive, care de care “mai obiective”. Se pare ca în ultima perioadă, copacii sunt singurii care încurcă pe toata lumea; pe șoferii care ... XI. CÂND ȘI CUM SĂ ÎȚI AJUȚI APROAPELE, de Paul
PAUL GHEORGHIU [Corola-blog/BlogPost/380810_a_382139]
-
pe la ... - dar noi sîntem prea izolați - nu-i asa sau e mai bine așa. Tu ce zici? ... ...șunt trup și suflet ptr. ține dar tu mă dezamăgești - de ce oare,de ce?... ...ceva la nelocul lui despre tine aș fi un om ciuntit sufletește... ...- pe veci te voi iubi!... 27.04.1989 ,,...Ai văzut cum am crezut în vorbe, și-mi pare rău că n-ai venit și tu în curte să vezi și să auzi ce au discutat, bineînțeles n-ai vrut
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
micile boccele ale deținuților. De obicei nu găseau nimic interzis, totuși detinuții intrau în panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-am scris pe buzele-ți de-amar scrisori din foșnet de tăceri și-n pârgul florilor de meri la pieptu-ți, jale-i i-am fost har. Ciuntite nopți plângeau tacit lumina ta pe trupul lor hotar de vis cu chip de dor, popas celest din ochi de mirt. Se adânceau în palma ta răvașe-n solzi de soare blând strângându-ți cerul de prin gând, scobindu-ți
HOTAR DE VIS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371448_a_372777]
-
indivizi care se ocupă cu tăierea copacilor chiar sub ochii mei. Pentru orice trecător normal la cap, peste tot pe unde acesta își va întoarce privirea, el va vedea și va fi uluit de numărul mare de copaci tăiați, toaletați, ciuntiți sau pur și simplu distruși din diferite motive, care de care “mai obiective”. Se pare ca în ultima perioadă, copacii sunt singurii care încurcă pe toata lumea; pe șoferii care își parchează mașinile și nu au loc de ei, pe
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]
-
pe la ... - dar noi sîntem prea izolați - nu-i asa sau e mai bine așa. Tu ce zici? ... ... șunt trup și suflet ptr. ține dar tu mă dezamăgești - de ce oare,de ce? ... ... ceva la nelocul lui despre tine aș fi un om ciuntit sufletește ... ... - pe veci te voi iubi! ... 27.04.1989 ,, ... Ai văzut cum am crezut în vorbe, și-mi pare rău că n-ai venit și tu în curte să vezi și să auzi ce au discutat, bineînțeles n-ai vrut
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
sau pentru un litru de lapte. În jurul orei șapte dimineața, am ajuns la locul de muncă ș i trecând prin fața secției 440 (Matrițe) am văzut adunați și foarte nervoși un grup de zeci de muncitori care fluturau „fluturașii” cu salariul ciuntit, exprimându-și nemulțumirea și indignarea prin decibeli puternici care se puteau face auziți până la poarta uzinei. Ceea ce nu știam era că revolta mocnea încă din noaptea de 14 noiembrie, când schimbul III încetase munca și î ș i manifesta nemulțumirea
O ZI APROAPE UITATĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377978_a_379307]
-
avem dreptul să începem lupta cea mare, munca de zi cu zi pentru a ne depăși propriile granițe, pentru a bate la poarta unei universalități românești. Cât de mulți au crezut la fel ca noi! Astăzi privim o Românie nouă, ciuntită, strâmbă. Asta nu poate fi România noastră. Cine ne-a trădat, ne-a întins o cursă, a vrut să ne arunce în prăpastie. Generația asta n‘a fost înțeleasă. Am vrut să fim ofensivi, mândri, demni, am vrut să fim
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
împletește ca un vis nesfârșit, ca o făclie în nopțile luminate de toamnă“. În Iulie 1942, Ion Soreanu, obține pașaport și pleacă la Băița, aflată sub ocupația maghiară, unde își vede părinții și frații pentru ultima oară. Reîntors în România ciuntită, pregătește poemul „Țara de foc”, care apare în aprilie, în Colecția „Meșterul Manole“, București, 1943, cu dedicația: „Acest poem a fost scris pe marginea unui episod din viața marelui meu prieten Laurențiu Fulga. Deaceea, acolo unde se află, în lumină
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Scrisoarea în cestiune, publicată mai întîi alaltăieri de ziarul "La Verite", datează din 1871. Totuși cuvântarea de la Cherbourg rămâne, și aceasta scrisoare, tocmai pentru că poartă data de a doua zi după războiul din care teritoriul francez a trebuit să iasă ciuntit, pare a fi reiterarea unei promisiuni de revanșă, ceea ce de obicinuit se face în ajunul îndeplinirii ei. Gravitatea lucrului se atenuează dar puțin, cum am zis, prin ceea ce ne comunică astăzi serviciul nostru telegrafic; situația rămâne tot așa de amenințătoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]