405 matches
-
să-l încurce pe om și omului nu-i trece nicicum prin cap că ar trebui s-o aservească. În acest climat, metafora, ce părea tocită, își recapătă toată forța originară - zăpada este mai mult ca sigur cernută printr-un ciur cu sita cînd foarte fină, cînd cu ochiurile decalibrate de cine știe ce năzbîtii cerești. Bunica, inspirată de urgia de-afară, își face treaba, convinsă poate că, dacă mălaiul ei se va cerne mai mărut, și-acolo sus cineva, punîndu-și ochelarii, va
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]
-
din buze, după cum avea să se și întâmple. Printre multe alte uși la care am bătut, se numără și redacția Asului de treflă, un ziar rrom de unde am plecat tot cum am venit. După ce m-a trecut viața și prin ciur și prin dârmon, apele au început să se limpezească dintr-odată: am vândut casa, am cumpărat alta la câțiva zeci de chilomețri de capitală, în lunca Dunării, într-un sat unde nu aveam nici o rudă și nu cunoșteam pe nimeni
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 295 din 22 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre, Că m-am săturat să-ndur Escapadele campestre? O fi vreun vânător de zestre Care-mi face somnul ciur; Nu știți care trubadur Cântă noaptea la ferestre? Stau la pândă și mă jur Că am să-l implor: - Maestre, Fie-ți milă, te conjur M-au rugat vreo cinci orchestre: Nu știu eu vreun trubadur...? Referință Bibliografică: Nu știți
NU ŞTIŢI CARE TRUBADUR... de ION UNTARU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356807_a_358136]
-
ne dematerializăm, ne înțărcăm de clorofila lucrului matern. Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziu care ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat. Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran. Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact, ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune, semnat numai de om, nu și de REAL. Realul care latră, nu mușcă!”, spune gazda, dar, oare, Realul
PĂCĂLITELNIC de JANET NICĂ în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356654_a_357983]
-
dar și înaintea sosirii celor din North Carolina aveam să fac față, zic onorabil, unei surprize rezervate Elenei de către femeile din biserica păstorită de Keith, un fel de “sindrofie” cu miros puternic de confidență și povață din partea celor “trecute prin ciur și dârmon”, pentru că obiceiul locului era legat de practici care la noi la ortodocși s-ar fi cântat pe refrenul “ia-ți mireasă ziua bună/de la tată, de la mumă/... în timp ce ei au preferat confesiuni ”la cald”, prin urări și miniîncercări
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (6) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355187_a_356516]
-
mi-a dat bani, ca să am față ! - A tras la coasă și tu i-ai dat pe vax ... - A tras, ca să-i fie haznă, acas ! - Dup-o zi de coasă, nici nu mai vede cu cin-se culcă ... - Bagă-n ciur și-alege !... Zâmbind, gazda servește dulceață de trandafiri și sirop de cetină de brad. Femeile mișcă stângaci lingurițele și paharele cu lichidul verzui. Atmosfera păcălește liniștea, dar vecina gureșă întrebă, pe neașteptate : - Ce cocoană ești tu, să te sulemenești așa
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
patru zări. Chiar vrea să-și înlocuiască Aripile mult prea mici, Cu o flotă ce-o să crească Precum cârdul de furnici, Nimeni să nu îi perturbe Viața plină de huzur, S-aibă drumuri fără curbe, Timp în care țara-i ciur. Vulturului nu îi pasă Din înalt privind în jos C-ai lui semeni n-au pe masă Nici fragmentul unui os. Ce contează când ai totul Cum nicicând nu ai visat, Și te miri și tu de tortul Ce crezi
VULTURUL SI FAUNA de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368966_a_370295]
-
mai 2015 Toate Articolele Autorului - Ce fetiță bună, îmi spune madam Brodiciche înduioșata, ce familie onorabilă, ce educație cum nu mai găsești astăzi în multe case... Și așa o partidă i se propune lui Simon Șeinerovici, care-i trecut prin ciur și prin dârmon, ca a umblat, numai eu știu, cu un milion de fâțe... - Despre cine vorbiți, doamna? întreb politicos. - Despre Lizica Kleider, fetița prietenei mele Bertha, care are restaurant vizavi de bancă. Despre ea vorbesc... Și ce crezi... Crezi
SCHIŢE UMORISTICE (36) – LUNGUL NASULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370398_a_371727]
-
Ungureanu. Cele două căderi rapide de guverne în anul electoral și într-un interval atât de scurt de timp, fenomen cu totul neobișnuit în politica românească postdecembristă, cu siguranță că i-a cam pus pe gânduri pe politicienii trecuți prin ciur și prin dârmon din PSD și PNL. Dar cei doi cumetri politici - Victor Ponta și Crin Antonescu, călăuziți în demersul lor pripit de ura viscerală față de Traian Băsescu, s-au repezit să înghită momeala azvârlită de PDL, via Cotroceni, cu
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
a publica scrierile lor, pîn’ și tractaturi de filosofie. Ei bine, într-o asemenea epohă, când se publică atâte cărți, afară de bune, nu este neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vînture, lăudînd cele bune și aruncînd în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor ?” Într-adevăr, mai ales în rândul tinerilor există
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
Se obișnuise de atâția ani cu el. Când s-au cunoscut nici nu împlinise cincizeci de ani. Ce să-i faci? Gândea tânăra: „Interesul poartă fesul” și trebuie să accept cum spune o zicală că: „Nu poți fi și în ciur și în dârmon[ dârmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). - Din ngr. dromóni, bg. dărmon. DEX Iată că acum sosise momentul să culeagă roadele „sacrificiului” său și anume, să-și vadă garsoniera mobilată și asta nu
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
el. Când s-au cunoscut nici nu împlinise cincizeci de ani. Ce să-i faci? Gândea tânăra: „Interesul poartă fesul” și trebuie să accept cum spune o zicală că: „Nu poți fi și în ciur și în dârmon[ dârmoane, s. n. Ciur cu găuri mari pentru cernut semințele (de cereale). - Din ngr. dromóni, bg. dărmon. DEX Iată că acum sosise momentul să culeagă roadele „sacrificiului” său și anume, să-și vadă garsoniera mobilată și asta nu din banii săi pe care nu
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
fotografii, obiecte personale recompun viața și activitatea marelui patriot George Pop de Băsești. Desigur, toate aceste frumuseți sunt puse în valoare de harnicii și ospitalierii codreni, oameni care prin sufletul lor cald și prin portul popular - cămeșă și spăcel cu ciur, lucrat manual, gaci și zadii - se remarcă oriunde, prin prezența lor. Țara Codrului se mândrește cu „oameni de seamă” originari ai acestor ținuturi: scriitori, critici literari, dascăli, medici, juriști și interpreți de muzică populară. Amintim pe poetul, prozatorul, autorul de
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
ne dematerializăm, ne înțărcăm de clorofila lucrului matern. Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziu care ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat. Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran. Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact, ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune, semnat numai de om, nu și de REAL. Realul care latră, nu mușcă!”, spune gazda, dar, oare, Realul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
Materiei, ne dematerializăm,ne înțărcăm de clorofila lucrului matern.Realul nu mai e lucru, ci cuvânt,cuvântul nu mai e LIMBĂ imperialistă și teroristă, ci limbaj străveziucare ne furnică asemenea unui curent electric, plăcut dozat.Conținutul curge ca lichidul din ciurul Conceptului suveran.Nu mai e vorba de act,de impact sau de contact,ci, pur și simplificat, de un pact de neagresiune,semnat numai de om, nu și de REAL.Realul care latră, nu mușcă!”, spune gazda,dar, oare, Realul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
culegea mai multe măceșe, cu atât mai bine o vor duce la iarnă. Moșu făcea pastă din ele și o vindea în târgul de joia. Cu mâinile lui deformate, care semănau bine de tot cu crengile copacilor, strecura printr-un ciur fin fructele opărite, separând pulpa de semințe și perișori. Era o muncă grea și urâtă, dar nici culesul măceșelor nu era frumos. Fructele creșteau în vârfurile unor ramuri pline de țepi tari, care lăsau dâre sângerii pe mâinile ei fragede
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur, zadie țesută în război, veche de peste 120 de ani, cu motive florale roșii și negre, poale cu dantelă din ciur. Buda Alexandra Mădălina a prezentat costum specific satului Mânău Maramureș, compus din: năframă neagră, spăcel (cămașă) ornamentat cu flori, lucrat manual cu cipcă, laibăr cusut cu fire aurii, poale lucrate manual cu cipcă, zadie cusută cu fir auriu, brodată cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
colțișori, moștenit de la străbunica, zadie (șorț) prevăzută lateral cu cipcă lucrată cu mâna și Chiș Alexandra care a îmbrăcat un costum vechi de peste 80 de ani, purtat de străbunica în ziua nunții sale, alcătuit din năframă, spăcel și guler din ciur, peste poale un șorț negru de mătase. Grec Silvia Aurelia a reprezentat zona Târgu Lăpuș, Maramureș, cu un costum alcătuit din năframă neagră, cu ornament floral, cămașă cu ornament floral, poale cuflori în partea de jos, în față zadie albastră
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
zonă și clasice, treizeci de cântece religioase pascale și aproximativ două sute de pricesne (cântece religioase) specifice fiecărei Evanghelii, una din ele fiind dedicată Hramului Mânăstirii Putna. Femeile poartă trei feluri de costume populare, din zona Codru Someș: cu dantelă, cu ciur și pentru corală (concert de pricesne). Primele două tipuri făcute de Anca Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Mureșan și de Ana Velea sunt alcătuite din: năframă neagră, fustă cu două cătrințe, spăcel, laibăr. Spăcelul este ornamentat cu fir de lame și pe margine are dantelă, iar laibărul și cătrințele sunt ornamentate cu dantelă lucrată manual sau cu ciur. Cu o voce de-a dreptul celestă părintele Ilie Bucur a interpretat o priceasnă, ce a emoționat și încântat sufletele tuturor celor prezenți. La sfârșitul slujbei preoții au vorbit despre Modelul Suprem care este Iisus Hristos, despre relația dintre religie
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
purtat costume tradiționale, foarte vechi din zona Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Proiectul utilizează tehnologii prin care procesul de compostare este controlat și accelerat incluzând echipamente de monitorizare și control pentru aerare, temperatură și umezeală, iar compostul rezultat poate fi însăcuit. Motoarele de la tocătoarele de resturi vegetale, stațiile de împachetare, cântare, ciururi vor trebui să utilizeze energie electrică - fiind exclusă alimentarea cu benzină/motorină. În cazul în care acestea nu au motoare individuale, se va dovedi că sunt propulsate de un tractor având ultima normă europeană de poluare. Toate lucrările/achizițiile ce vor fi
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
să nu se aducă atingere standardelor de siguranță, valorilor emisiilor în aer și reducerii zgomotului. Se aplică pentru remorci, mașina de împrăștiat gunoi, cisterna vidanjă, tocător resturi vegetale etc. Motoarele de la tocătoarele de resturi vegetale, stațiile de împachetare, cântare, ciururi vor trebui să utilizeze tehnologii care reduc cantitatea de emisii de amoniac și alte emisii gazoase în procesul de distribuire pe terenurile agricole. În aceste condiții, operarea acestor vehicule nu va conduce la o creștere semnificativă a emisiilor de gaze
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]
-
să nu se aducă atingere standardelor de siguranță, valorilor emisiilor în aer și reducerii zgomotului. Se aplică pentru remorci, mașina de împrăștiat gunoi, cisterna vidanja, tocător resturi vegetale, etc. Motoarele de la tocătoarele de resturi vegetale, stațiile de împachetare, cântare, ciururi vor trebui să utilizeze energie electrică - fiind exclusă alimentarea cu benzină/motorină. În cazul în care acestea nu au motoare individuale, se va dovedi că sunt propulsate de un tractor având ultima normă europeană de poluare. Echipamentele de împrăștiere a compostului/fracției
GHID SPECIFIC din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287620]