111 matches
-
Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ioan Vida - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Doina Suliman - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 71 din Codul penal, excepții ridicate de Nicolae Berdea, Cosmin Ciurar și Florin Susan în dosarele nr. 400/2001 și nr. 6.554/2000 ale Tribunalului Sibiu. La apelul nominal răspunde avocatul Diamant Bettinio pentru Nicolae Berdea și Florin Susan, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136334_a_137663]
-
2001, pronunțate în dosarele nr. 400/2001 și nr. 6.554/2000, Tribunalul Sibiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 71 din Codul penal. Excepțiile au fost ridicate de Nicolae Berdea, Cosmin Ciurar și Florin Susan cu ocazia soluționării recursurilor declarate împotriva sentințelor penale nr. 790/2000 și nr. 644/2000 pronunțate de Judecătoria Mediaș. În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate se susține că dispozițiile legale criticate contravin art. 34 din Constituție, în sensul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136334_a_137663]
-
c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 și art. 71 din Codul penal, excepții ridicate de Nicolae Berdea, Cosmin Ciurar și Florin Susan în dosarele nr. 400/2001 și nr. 6.554/2000 ale Tribunalului Sibiu. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 iunie 2001. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Doina Suliman
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136334_a_137663]
-
Ioan și Muranyi Magda, cu domiciliul actual în Suedia, 1445 Malmo, Jepersgatan 24A, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, Str. Sudului nr. 24, județul Bihor. 57. Lăcătuș Gheorghe, născut la 22 martie 1956 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiul lui Ciurar Traian și Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 23433 Lomma, Strandangsgatan 7, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, str. Vaslui nr. 1, județul Sibiu. 58. Hart Eva, născută la 17 noiembrie 1958 în localitatea Berveni, județul Satu Mare, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118612_a_119941]
-
3 martie 1971 în localitatea Iași, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Germania, 71065 Sindelfinngen, Vogelhainweg 8, cu ultimul domiciliu din România în Iași, str. Arcu nr. 1, sc. A, et. 1, ap. 4, județul Iași. (154/2006) 15. Ciurar Nicolae, fiul lui - și Ciurar Ileana, născut la data de 8 august 1966 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 86899 Landsberg am Lech, C. Thomas-Scheffler-Str.8, cu ultimul domiciliu din România în Timișoara, Str. Lalelelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191315_a_192644]
-
Iași, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Germania, 71065 Sindelfinngen, Vogelhainweg 8, cu ultimul domiciliu din România în Iași, str. Arcu nr. 1, sc. A, et. 1, ap. 4, județul Iași. (154/2006) 15. Ciurar Nicolae, fiul lui - și Ciurar Ileana, născut la data de 8 august 1966 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 86899 Landsberg am Lech, C. Thomas-Scheffler-Str.8, cu ultimul domiciliu din România în Timișoara, Str. Lalelelor nr. 13, județul Timiș. (307
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191315_a_192644]
-
, cu numele său real de Irina Cioc (1909, Ciurari - 1997, Geneva) a fost o avocată română din baroul Ilfov, cunoscută în special datorită activității sale ca aviatoare în perioada dintre cele două războaie mondiale. Născută în Muntenia, și-a luat numele de „Burnaia” de la apa curgătoare care străbate satul
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
său, Traian Udriski, curse cu pasageri în Orientul Apropiat. Spre sfârșitul vieții s-a stabilit în Elveția. În 1988 a publicat în Elveția o carte de amintiri de pe front, intitulată "Commandante d'escadrille". Irina Cioc s-a născut în satul Ciurari, străbătut de râul Burnaia, care i-a inspirat numele sub care va fi cunoscută. A urmat Facultatea de Drept a Universității din București, după absolvirea căreia a profesat în cadrul baroului Ilfov. La 2 august 1933 efectuează o deplasare în interesul
Irina Burnaia () [Corola-website/Science/330888_a_332217]
-
în primele decenii postbelice, fiind readuse în conștiința publicului abia după 1989. În anul 2004 în Studioul Cinematografic al Armatei Române a fost realizat documentarul „Escadrila Albă”, în regia lui Șerban Creangă. Irina Cioc („Burnaia”, de la râul Burnaia) (n. 1909, Ciurari - d. 1997, Geneva). Avocată, în baroul Ilfov, a urmat școala de pilotaj civil patronată de Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA), unde a fost instruită pentru zbor de Petre Ivanovici și a obținut brevetul de pilot gr. I și II
Escadrila Albă () [Corola-website/Science/329190_a_330519]
-
la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești, iar comuna Slobozia-Clinceni a rămas cu satele Ciurari, Clinceni, Ordoreanu și Slobozia. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, comunele Slobozia și Clinceni ajunseseră și ele să fie separate și cu această ocazie
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, comunele Slobozia și Clinceni ajunseseră și ele să fie separate și cu această ocazie s-au reunit: satul Slobozia a fost comasat cu satul Clinceni, satul Ciurari cu satul Olteni (revenit comunei) iar comuna și-a luat numele de Clinceni, fiind inclusă în județul Ilfov, reînființat. În 1981, la o reorganizare administrativă a județelor din zonă, comuna Clinceni a fost transferată județului Giurgiu, până în 1985, când a
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,49%). Pentru 4,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și era formată din satele Ciurari, Ciumați, Coeni și Izvoarele, având în total 2134 de locuitori ce trăiau în 492 de case și 10 bordeie. În comună funcționau două biserici (la Izvoarele și Coeni) și două școli, iar principalii proprietari de pământ erau statul, Elena Ștefănescu
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
în adevăr că roșii ar fi având parte la crearea universului; dar că unul dintre ei e chiar Dumnezelea, închinat de neamul lui Fundescu în biserică de urdă, asta n-am știut-o încă. A ieșit la maidan și Dumnezelea ciurarilor. D-lor, zice Preaosfinția Sa nea Chițu, ridicîndu-mă acolo unde prevăzusem că am să mă ridic, am văzut aceasta ca prin un apocalips, prin o revelațiune ca a lui Sf. Ion... La început... O voce. La început era cuvântul. Chițu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Carada, Xantho, Derussi, Cerlenti, Chrisoveloni, Ioannidi, Muller, Elias, Papazoglu, Levy, Ascher, Nedekovici, Nacu, Rietz, Oppler, Graboski, Panaioti, Stelorian, Marghiloman, Pr. Demetrescu (armean ), Th. Ștefănescu (bulgar), Eliad, Lapati, Dimitriadi, Villacros, Pascaly, Verussi, Eustațiu, Gobl, Pandrav, Fundescu (se pretinde bosniac, ezităm între ciurar și lingurar ), Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), Arion, Caramanlîu, Cavadia, Vermont (recte Grunberg ), Sim. Mihălescu (recte Hagi Ivat, bulgar), Hilel Manoach, Djuvara, Pilidis, Lazaridis, Calerghi, Mavrus, Enciulescu (bulgar), Stăncescu, Zaharidi, Dancovici, Pencu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o europenizare a organizării tradiționale din vechea Indie, prin trecerea În prim-plan a corporațiilor meseriașilor indieni, care au Înlocuit vechile canoane și precepte ale castelor, devenite anacronice și inoperante social“ (după Vasile Burtea). Unele neamuri, cum sunt netoții sau ciurarii, au dispărut aproape complet. Cei mai mulți dintre cei care Încă se consideră parte dintr-un neam sunt: vătrașii (13,8%), căldărarii (5,9%), rudarii (4,5%), spoitorii (3,7%), mătăsarii (3,2%), ursarii (2,7%), cărămidarii (1,5%), gaborii (1,4
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
nomazi și se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin ”reconversie” profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul În unelte mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost robi domnești, care se ocupau cu culegrea grăunților
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
forțată și asimilare din Imperiul Austro-Ungar, rromungre s-au așezat În localități, devenind parte integrantă din comunitatea care i-a acceptat, ocupându-se de agricultură, construcții, cărămidărie și prelucrarea materialului lemnos. Puțini și-au păstrat unele ”meserii tradiționale” de lingurari, ciurari, fierari, prelucrări și montări de scocuri și burlane, comerț ambulant. Azi unele ramuri ale acestei seminții de rromi se ocupă de cărămidărie și de prelucrarea artizanală a răchitei, papurei și pănușilor de porumb, de olărit și comerț ambulant. Limba vorbită
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de șofran sau frunze de tutun. În Moldova, uneori, dacă inciziile erau adânci, se umpleau cu o pastă neagră sau cu ceară roșie. O altă ocupație a rromilor, dispărută astăzi, era prelucrarea pieilor de animale, cu specializarea specifică, meseria de ciurar (făcea site și ciururi din piele). Materia primă pentru aceste obiecte era pielea, mai ales de porc și de vițel, fiind mai elastică, dar și de capră și de oaie. Se făcea un cerc de lemn de brad, numit veșcă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de secol XX, așa cum a fost ea descrisă de Ion Călugăru În romanul său autobiografic Copilăria unui netrebnic ; o lume populată de „croitori, ciubotari sau ciurari, sacagii, cotigari sau chiar cațapi” <endnote id=" (197, p. 21)"/>. Același tip de oameni (croitori, cizmari, stoleri, fierari, tinichigii, harabagii, hamali, lăutari etc.) locuiesc Într-un sărman târg din Basarabia (Holești), descris pe la 1909 de Șalom Alehem <endnote id="(744
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit fierari, pieptănari (prelucrau osul și cornul, confecționând piepteni și alte obiecte), ciurari (prelucrau piei de animale și confecționau ciururi și site) și lăutari. Acest dar înnăscut se întâlnește și în comunitatea Filadelfia, Buzău, sau mai bine zis, numai în această comunitate, ei cântând cu dragoste și din toată inima, participând oriunde sunt
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pe bicicletă (era ca și cum ar avea acum un Ferarri!) și, după câteva pedale, s-a răsturnat în șanț, în niște urzici și buruieni. Vortolomei Pușcuță, mai stabil pe picioare, a râsă de activist: - Cine Și-a dat Șie bicicletă, mă ciurarule?!, aluzie străvezie la originea etnică a biciclistului. Cotele s-au dat până în 1956, până la revolta din Ungaria, fiind înlocuite cu contractele pe produse. Pe 28 decembrie 1950 a fost promulgată Legea de organizare a Sfaturilor Populare și Legea administrativă. Presa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bun și de folos și întorcând totul pe dos. Taman ca originalitatea președintelui lăeț, ori goleț, din Zimnicea!...) ...Părea o soluție. Dar,... când era sfatul mai mare Iacă toți lăeții și goleții Cu măciuci înarmați și topoare Ba iacă și ciurarii sumeții împresurară cinstitul sobor, Cucavel era (șeful) lor Ah, le sentiment du déj vu!... Al lucrului pe care noi aveam să-l pățim în viitor. Beleaua-i gata. Dar ce strigă gloata (minerilor). Moarte soborului mișel, sus Cucavel! care ieșind
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
Bistrian Ionel, 53 ani l Costea Marian, 48 ani l Toth Maria, 83 ani l Nagy Gabriela, 94 ani l Petrica Marius-Mircea, 73 ani l Gruia Maria, 83 ani l Grosmayer Robert, 74 ani l Schneider Elisabeta, 71 ani l Ciurar Corina, 13 ani l Zarva Moise-Nicolae, 83 ani l Guliaș Cristian, 1 an și 5 luni l Ghimbaor Cecilia, 72 ani l Toth Adalbert-Rafael, 57 ani l Trască Sebastian, 62 ani l Ievora Ioan, 50 ani l Bodea Ilie, 55
Agenda2003-13-03-publicit () [Corola-journal/Journalistic/280856_a_282185]
-
că, din primăvara anului viitor, după Adunarea Generală, Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal se va mări la 13-15 membri, cei mai mulți urmând să fie, probabil, reprezentanții Diviziei A. Memoriul depus în 15 decembrie la F.R.F. în cazul jucătorului Cosmin Ciurar prin care Gaz Metan Mediaș solicită recuperarea sumei de 3 000 de euro de pe urma transferului acestui sportiv la „U“ Cluj, va fi discutat de forul de specialitate la începutul lunii ianuarie. Mozaic l Fotbalistul Adrian Mutu (Chelsea Londra) se află
Agenda2003-52-03-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281882_a_283211]
-
poate ajuta în acest sens (presupunem că mai există alte persoane în situația descrisă de dvs., pe care, din câte ne aducem aminte, ne-ați mai prezentat-o într-o scrisoare), este greu de crezut că veți găsi vreo soluție. Ciurar Gică, Pesac. Din păcate, nu deținem adresa personalității care vă interesează pe dvs.; deoarece nu are o funcție oficială și nici nu este unicul lider al etniei respective, persoana în cauză nu figurează în anuare. Erdei Marinela, Lugoj. Deoarece înțelegem
Agenda2005-37-05-dialog () [Corola-journal/Journalistic/284173_a_285502]