399 matches
-
nr. 2277 din 26 martie 2017. Seva vitelor- de- vie Ana Podaru Alerg să beau dintr-un izvor secat din care-o ciuta a-ndrăznit să beie murind apoi dând sufletul mezat condorilor ce-au devenit condeie. Alerg să beau din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginițe, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu lumânări cioplite. Alerg să beau din cupele golite din care au băut odată zeii răpuși de-otrava minților sfrijite din blană lupilor certați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
primăvară stoarsa... din lacrima căzută ce mă-nvie. Citește mai mult Seva vitelor- de- vieAna PodaruAlerg să beau dintr-un izvor secatdin care-o ciuta a-ndrăznit să beiemurind apoi dând sufletul mezatcondorilor ce-au devenit condeie.Alerg să beau din ciutura fântâniice-a putrezit în lanțuri ruginițe,legat de-o cumpănă precum bătrâniide un toiag cu lumânări cioplite.Alerg să beau din cupele golitedin care au băut odată zeiirăpuși de-otrava minților sfrijitedin blană lupilor certați cu mieii.Alerg să beau din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini, După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini. La fereastra se arătă un copil îmbujorat... Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat, Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul, A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul. Vacile mugesc în grajduri, crapă ... Citește mai mult Viscolul și lacrimaAna PodaruBrrr, crapă pietrele-n cărare osândite de-aspru ger, Iarna asta-i numai țurțuri atârnați de-un colț de cer,Baba-și scutură cojocul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cu-o cușma roasa strânge hățurile-n mâini,După sanie aleargă mârâind vreo șapte câini.La fereastră se arătă un copil îmbujorat...Într-o curte-un om bătrân crapă lemne-ngrijorat,Cumpănă de la fântână scârțâie când bate vântul,A-nghețat în ciuturi apă și în inimă... pământul.Vacile mugesc în grajduri, crapă ... XVI. BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016. Brăduț nins din codru- Colindul bradului Ana Podaru Au venit colindători
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
05 martie 2017. Mă-ntreb, unde-i cărarea Ce duce către ziuă? Am rătăcit buimacă Fără vreun rost sau țel! Grădina e pustie! Din foișor,...ruină! Iar merii rumeni, cândva, Acum sunt goi și sterpi. Fântâna plânge-n vânturi, Iar ciutura e ruptă! Gem rozele uscate De toamnă și de ger. Pe banca înnegrită, Sub teiul încă verde, Cad stropi de ploaie tristă,... Durere și infern. Mă-ntreb, unde ești, ziuă? Unde ești, palmă caldă? Undea-ai pierit, cărare Spre zori
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
spre ieri? Citește mai mult Mă-ntreb, unde-i cărareaCe duce către ziuă? Am rătăcit buimacăFără vreun rost sau țel!Grădina e pustie!Din foișor,...ruină! Iar merii rumeni, cândva,Acum sunt goi și sterpi. Fântâna plânge-n vânturi,Iar ciutura e ruptă!Gem rozele uscateDe toamnă și de ger.Pe banca înnegrită,Sub teiul încă verde,Cad stropi de ploaie tristă,...Durere și infern.Mă-ntreb, unde ești, ziuă? Unde ești, palmă caldă?Undea-ai pierit, cărareSpre zori de primăveri
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
vedem: La apa neîncepută se spunea apă tăcută, La spicele de grâu se spunea barba Lui Dumnezeu, La flacăra mare se spunea bobotă, La pivniță se spunea boltă, La vasul cu mirodenii se spunea cățuie, La găleata fântânii se spunea ciutură, La vătraiul de jar se spunea corciovă, La varză se spunea curechi, La flăcău se spunea dănac, Dis-de-dimineță se spunea desniță, La femeia păcătoasă se spunea drăcoaie, La găină se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
Și mama - mumă ! Ce-am putea scrie și mai ales ce-am înțelege unii dintre noi, folosind aceste cuvinte? Cam cum ar suna ele, legate în fraze? Să încercăm. „Miercuri desniță, se sculă drăcoaia de vecină, luă apă tăcută din ciutură, barba Lui Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
inima, cum își lasă izvorul să ne treacă pe sub umbra cu care ne dezvelim de suflet, cum foșnetul ei ne cuprinde înserările pe umerii iubiților din care au ros moliile și castanii și-au făcut cruci peste eternitate, cum din ciutura ei stelele își lasă blând căderea peste adâncul însetat al așteptărilor noastre. cum... trecătorule! șterge-ți de pe chip ridurile iernii și învață să asculți primăvara, seninul ăsta de flori care te face veșnic să înflorești, renăscând de fiecare dată într-
TRECĂTORULE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383331_a_384660]
-
de origine latină”.47 în limba latină „mola” înseamnă moară de apă, purtată de forța apei, nu de mâna omului, instalație primitivă numită râșniță. Părțile esențiale ale morii: cupă, dinte, măsea, piatră (stătătoare și alergătoare), fus, braț, călușei, spetează, chingă, ciutură, cruce, casa morii, pereți, masa pietrelor sunt de origine latină.48 Vechimea morii la români este dată de mulțimea proverbelor, zicătorilor și expresiilor în legătură cu această instalație tehnică: „I-a venit apa la moară”, „I-a tăiat apa de la moară”, „îi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasa > Orizont > Selectii > SUFLUL TOAMNEI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Suflul toamnei flutură Inima-mi ca pe o frunză Smulsă de pe-o ciutură Unui pictor dintr-o pânză... Suflul toamnei scapără Inima-mi în muchii sparte, Lama lor mă apără, Mă împarte, mă desparte... Suflul toamnei vântură Inima-mi s-o spulbere Când în zări mă svântură Și sunt doar o pulbere... Suflul
SUFLUL TOAMNEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364341_a_365670]
-
spre albastru se deschide Pe axa oscilării permanente: Impresii singulare convergente - Construcții de exacte piramide. Izvorul prin deșerturi pe-ndelete Răzbate către soare și lumină, Îngenunchind prin arșiță de sete. O aparentă boare-n zi senină, Mistere de solemne minarete, Și ciutura speranțelor e plină. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Impresii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 382, Anul II, 17 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IMPRESII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361334_a_362663]
-
2011 Toate Articolele Autorului Subt fruntea de cetini străin vânător adulmec-o ciută în fiece noapte... între rană și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas? înmugure fuga-n colind părinții mei albi, nestinși fără glas vă văd câteodată venind și tresar- e-un vuiet surd pe la porți ca o rugă ciuta gonind vânătoru-și alungă... Referință
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
Tamaș o cruce nouă - câinele groparului tot mai așteaptă... Mențiune - Victoria Chitoveanu Un corn de lună tremurând printre frunze - în rest doar noapte Etapa 77 - 11 V 2009 Locul I - Petru Ioan Gârda Fântână-n deșert - cumpăna leagănă-n vânt ciutura spartă Locul II - Oana Bold Lacrimi de copil- picăturile de ploaie șterg șotronul Locul III - Ioan Marinescu-Puiu Iubire târzie - în toamna sufletului ultima floare Locul III - Valeria Tamaș Ascult în tăcere cum picură albastrul - în lanul de in Mențiune - Corneliu
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
rar scoate capul câte-o vibrație ascunsă ce porii mi-i umple cu vise în anii ce vin încărcați cu păcate. Tot mai atins de chinul durerii ce devine obișnuință, cad vinovat în propriile gânduri ca într-o fântână fără ciutură. Orice mă mai așteaptă se hrănește din cuvinte galbene stoarse dintr-o lămâie. Mai luminos decât un copil în joacă mă copilăresc alături de el. Referință Bibliografică: Numai cu ochii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2202, Anul
NUMAI CU OCHII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362890_a_364219]
-
halucinant, de sfârșit de lume, peisajul secetei și al morții de după al doilea război mondial, în impresionante imagini: „Seceta a ucis orice boare de vânt. / Soarele s-a topit și a curs pe pământ. / A rămas cerul fierbinte și gol. / Ciuturile scot din fântână nămol. / Peste păduri tot mai des focuri, focuri, / Dansează sălbatice, satanice jocuri”. Strofele următoare sunt scene ale vânătorii, prin care se trece de la evocarea faptelor la reverberarea lor în străfundurile conștiinței copilului. Gradația evenimentelor și a trăirilor
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
piatră, doi câini încă mai latră... e vremea tăcerilor când te răsfeți pe brațul muierilor, gurile amanților taie aerul printre evantaie, coc țâțele de otravă printre vorba lor suavă dansând goale cu formele lor ovale, adu-i gura-n două ciuturi, să umpli casa de fluturi, pe genunchiul lor suav să devii fecior de sclav, din mijlocul lor subțire să curgă harphe și lire și din gură albăstrele, din scrum de lună, inele, uite-i doamne cum mai zac c-au
SE FACE FRIG ÎN PUŞCĂRIA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363289_a_364618]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SĂPÂND FÂNTÂNI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1070 din 05 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului tot săpând fântâni de vise, peste anii ce-au trecut, am scos ciuturi de lumină ca un rob căzut pe scut. m-am urcat pe scări de îngeri ca să cuceresc eternul, un sisif rămas pe drumuri, după ce-a văzut infernul. timpul doarme-n minutare nu-i știu vrerea, nu mai știu, caut
SĂPÂND FÂNTÂNI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362515_a_363844]
-
Talentate ciocârlii. Greierașul din vioară Cântă vals, măi înspre seară. Mâncare e din belșug, Zmeura ce dă în pârg, Mura neagră cum dă bine, Tufe pline de afine, Ce să spun chiuitori Se puseră vreo trei ciori, Steaguri fluturau pe ciuturi Trei cohorte mari de fluturi, Un bondar a vin duhnind, Trecea aghezmuind. Vreo trei rate dolofoane Învârteau la patefoane; Cinci gânsaci gălăgioși Îi serveau cu caltaboși. Mare nuntă , cu mult sârg, Haideți, măi copii, în crâng! Mirele e de rang
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Acasa > Poezie > Cantec > UN CÂNTEC DE LUMINĂ Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Un cântec de lumină Un cântec de lumină, ninge-a mister prin crengi când ciutura-nflorită, adânc coboră-n suflet. Izvoru-i nesecat, cu apa cea mai lină, răcoare-i e iubirii cu arsiță în umblet. Un cântec de lumină ninge cu maci în pleoape când somnul nopții vine să-ți dăruiască vise. Acolo te simt eu
UN CÂNTEC DE LUMINĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360847_a_362176]
-
poate să scoată unic semn, amintind, dureroasa lui soartă. Am crescut ( lui Adrian Păunescu) Am crescut în umbra unui gând din copilărie. M-am hrănit din lacrimile tuturor culese de poetul neobosit. Cartea lui - scripetele fântânii la care vin visătorii. Ciutura încă se mai miră: - Cum stă cruzimea ascunsă de toleranță! A fost odată... un Om Tu vezi acum, poetul ne-a iubit. În fiecare vers stă mărturie, inima lui, care avea să fie proiecție a noastră-n infinit. Și simți
A FOST ODATĂ UN OM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360904_a_362233]
-
din Oltenia. Erau cinci frați, el fiind cel mai mare. Mergea la scoală urcat pe locomotivă și sărea la o curbă, unde trenul își încetinea viteza. Erau păduri nesfârșite și doar un sat cu case albe. Și o fântână cu ciutură. O mamă aspră, care a învățat odată cu ei, cei cinci copii să citească. O mamă care a vândut porumbul și grâul ca să-l dea la școală. O copilărie desculță vara. Un bunic care mă privea cu atâta dragoste. Moș Martin
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin’să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
Creatorul/Poetul său: „Să ne iubim! Apocalipsa vine/ Abia atunci când holdele, bogate,/ Se vor pleca de rod străluminate:/ Troițelor din noi cin' să se-nchine?// S-au stins demult foșnirile rotate,/ Pândarul Clipei suduie lavine,/ Înmărmurind tăcerea - ce rușine!/ Din ciutura iubirii curg păcate!// Nu mă privi cu ochii depărtării,/ Jăraticul mai pâlpâie în vatră:/ Salvează-mă, nu mă lăsa pierzării!// La zid sunt pus! Turbații câini mă latră/ Sub greaua cruce, Doamne, a trădării/ Și n-am curaj să pun
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
în totalitate de cele cu aburi sau cu motor pe benzină.45 Doar în partea de nord a Mehedințiului s-au păstrat cele de apă-făcăile- numite acum mori cu ciutută după dispozitivul de dirijare a debitului apei, asemănătoare cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]