158 matches
-
pentru demersurile sale paideice/ populare și, în același timp, suficient de adecvat prețiozității presupuse de ideea "prelecțiunii". Ceva mai târziu, după înființarea Societății "Junimea", membrii fondatori au continuat să vadă în aceste conferințe o foarte utilă metodă de "propășire a civilizațiunei în România". Se vede bine din aceste documente că preocupările dintâi ale Junimii au fost prelecțiunile și tipografia. Societatea nou înființată dorea nu numai să se facă remarcată, dar și să-și realizeze misiunea spre care prin program năzuia (propășirea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
dar și centrale, nu manifestau "nici o încredere în eficacitatea sfaturilor igienice, a conferințelor populare [și nici] chiar a vaccinărilor antiholerice. În schimb, credeau în atotputernicia cordoanelor sanitare". Domnea "nenorocitul prejudițiu al alcătuirii sociale din țara noastră că orice măsură de civilizațiune, deci și preântâmpinarea unei epidemii, se poate face numai prin măsuri polițienești drastice". De aceea, la izbucnirea molimei, s-a decis izolarea, printr-un cordon sanitar, a mahalalei Dașova, care se arăta a fi mai afectată. "Toți sergenții de oraș
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și sintactică a unei alteia sau a unora altora străine e cel mai fericit și cel mai fertil în privința limbei însăși. Prin asta nu voi a fi zis că dezvolt[area] limbei aduce neapărat cu sine dezvoltarea științelor, artelor, a civilizațiunei. Istoria ne învață că aceste momente din viața psihică a popoarălor e cu totul neatârnată de dezvoltarea limbei ca atare; pentru că limba e subiectivă, depinde de la popor ca atare, iar științele cer aprofunda[rea] naturei obiectelor înșile și ale relațiunilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Scrierea hieroglifică este pe deplin dezvoltată. Găsim scrierea ca în imperiul nou. Caracterul propriu și principiul scrierei era deja pe deplin dezvoltate. Metale (fier chiar ) erau cunoscute. În acele vremi era deja dezvoltarea. 486 {EminescuOpXV 487} Zeitățile principale. Vedem continuitatea civilizațiunei egiptene. Trebuie să ajungă cu mult mai departe decât începuturile cunoscute nouă. Isis, Osiris - Localgott θa. Și ceilalți zei, cari aparțin cercurilor inferioare le găsim deja. Dacă găsim mai târziu și alte zeități încă, nu e un semn că n-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și reprezintă avantajul că este mai unitară, în sensul că particularitățile regionale, de ordin fonetic și lexical, care ne întâmpină chiar în vorbirea oamenilor culți, dispar aproape complet în limba literară, când aceasta capătă aspect scris. Eminescu numea limba măsurariul civilizațiunii unui popor, într-adevăr, în limbă se reflectă toate realizările materiale și spirituale ale unei comunități, definită ca atare prin limba sa specifică. Interesul pentru limbaj și pentru resursele expresivității trebuie susținut în toate mediile vieții noastre politice și culturale
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
de instrucțiune în școale. Îndată ce însă școalele au încetat și limba nobilă s-a pierdut în mijlocul barbariei, dialectele vulgare, care până aici nu se puteau mișca, fură gata să ieie locul limbii latine și din momentele acestea începe o nouă civilizațiune în limba romană” (p. 721 urm.). 6. Ridicarea substratului pe poziția de factor determinant al formării limbii române, ca și a celorlalte limbi romanice, în locul latinei văzute de neogramatici ca ramificație a arborelui genealogic indoeuropean, a necesitat imaginarea modalității de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost mai bine, nu absolut ci relativ, pentru că la noi oamenii nu-și cântăresc încă pe deplin bine interesele. Dar o lungă esperiență învață că pasuri îndărăt nu se pot face. Vom pierde multă vreme încă pentru a împlea formele civilizațiunii pe cari le-am împrumutat, dar ele trebuiesc împlute, nu nimicite. Deocamdată - mi-i vorba - cam ciudați crai de la răsărit se-mbracă cu ele, însă, convins odată poporul că numai munca și meritul adevărat îndreptățesc la ceva în viața publică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atuncea vede lesne că radicalismul și demagogia, sub scutul teoretic al sufrajului universal și al principiilor liberale (de care știu a se servi cu mare succes mulțămită credulității maselor și slăbiciunei sau sentimentalismului oamenilor luminați) conduc lumea europeană la distrugerea civilizațiunii - la haos. [9 ianuarie 1879 ] DIONISIE, MITROPOLIT AL DRISTULUI Joi la 4 ianuarie a adormit întru fericire aici în București o persoană care reprezinta o veche eparhie, a cării interesantă istorie am schițat-o cu câteva trăsături de condei în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să le răspundem: Voi nu ne cunoașteți; voi trăiți în împrejurări mai fericite, cari fac cu neputință ivirea unor asemenea "prejudiții". Numărul evreilor în Europa apuseană e atât de mic încît ei nu pot exercita o influență simțită asupra civilizațiunei naționale; dar prin granița noastră de la răsărit pătrunde an cu an din inexaurabilul leagăn polonez un număr de stăruitori tineri, vânzători de pantaloni a căror copii și nepoți vor stăpâni odinioară bursa și gazetele Germaniei; imigrația crește văzând cu ochii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vederea și a o da uitării pentru moment măcar. Europa monarhică și creștină, Europa împărțită după rase și care datorește estrema sa dezvoltare intelectuală și economică tocmai principiului împărțirii în rase, cari, una după alta, își încărcă umerii cu sarcina civilizațiunii câștigate de celelalte ginți surori, această Europă ne-a dat dreptate în fundul inimei ei, iar art. 44, departe de-a fi espresia unui principiu juridic cosmopolit, n-a fost decât manipulul unor interese trecătoare de ordine secundară. Pentru cel care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
raporturile juridice dintr-o țară străină e la noi alfa și omega a întregei înțelepciuni politice. Această adevărată ignoranță, pe lângă ceea ce trebuie să știe un om de stat, respiră la noi din presă, din discuții parlamentare. Se vorbește atâta despre civilizațiunea noastră. Cu toate astea nu există țară în lume - neesceptînd Serbia, Grecia, poate chiar Bulgaria - în care să se citească mai puțin decât la noi în țară. Întrebe cineva bunăoară câte exemplare din Dicționarul etimologic al lui Cihac s-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari unul va preda numai limba latină în cele dendîi două, clase. 2. Limbele română, franceză și germană cu literaturele lor, predate de trei profesori. Profesorul de limba română va preda și noțiuni de psihologie, logică și estetică. 3. Istoria civilizațiunei, cu noțiuni de arheologie și de sociologie, predate de un profesor. 4. Cosmografia, geologia și geografia, predate de un profesor. 5. Fizica descriptivă, chimia cu mineralogia, anatomia și fiziologia plantelor și animalelor, predate de un profesor. 6. Algebra, geometria elementară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
crește repede, limba se dezbracă în mai puțin de douăzeci de ani de cuvintele grecești, turcești etc., cari se introduseseră în epoca fanarioților; progresul real și repede al rasei române o face matură pentru unire, pentru cei dendîi pași în civilizațiunea apuseană. Se va observa că în timpul de la 1821 - 1866 se tipăreau și se citeau cărți, că rasa română este cea setoasă de cunoștințe și capabilă de-a pricepe adevărul. Ei bine, după 1866 se ivesc tot fenomenele ce se constată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rău de afacerile sale și, prin suficiența proprie tuturor semibarbarilor, a fost un izvor nesecat de supărări și încurcături pentru vecinii săi, mai cu seamă pentru Austria. Poporul sârb se arătă în cea mai mare majoritate indiferent față cu binecuvântările civilizațiunii, este în cea mai mare parte în proporție sărac și n-a făcut nimica pentru a ridica comerțul. După cât știm, principele Milan n-a dovedit niciodată o deosebită capacitate sau pornire de a arata supușilor săi leneși și neculți drumul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
muncii reale sau capitalizate, dar va trebui să combată mijloacele de a face avere fără muncă, fără producțiune, numai prin speculă și prin amăgire. Față cu aceste rele evidente și generale foile izraelite ne vin cu protestațiuni de umanitate și civilizațiune. Asemenea protestațiuni sunt poate la locul lor înaintea unor cititori inculți, cari se simt măguliți când li se spune că sunt civilizați. Civilizația proprie consistă în suma de adevăruri înțelese și practicate de un popor. Cu cât suma de adevăruri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și nu-i știe însemnătatea, dă următorul înțeles cuvintelor noastre: Poporul (spun conservatorii) au făcut un pas spre progres: din barbar acum 50 - 60 de ani, a devenit semibarbar, adică pe jumătate barbar, pe jumătate civilizat. Acest pas făcut spre civilizațiune - și aci vorbim în teza pretinșilor conservatori - în loc de a, fi un bine, căci lumea - ntreagă spre civilizare merge, la civilizare țintește și-și încoardă toate puterile spre a ajunge, e un rău mare, e nefericirea poporului român. Asemenea afirmări nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
externe pot varia, factorii ecuațiunii sociale se pot interverti în unele priviri - fondul însă va rămânea inalterabil, întru cât se atinge de disparițiunea de fapt a sărăciei și de predominarea absolută a fericirii omenești. Aceasta rezultă din logica lucrurilor, fiindcă civilizațiunea nu se produce prin salturi, ci prin o serie de oscilațiuni lente și progresive; ea nu are de scop de a desființa totul deodată pentru a crea prin răsărituri magice stări de lucruri nouă - și apoi a se opri în loc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
crea prin răsărituri magice stări de lucruri nouă - și apoi a se opri în loc; mai mult încă, ea nu caută să subordoneze pe cei inteligenți, culți și avuți mediocrităților și gloatelor ignorante, ci tinde să facă conchiste succesive asupra ignoranței. Civilizațiunea nu caută a egaliza pe toți în mizerie și sărăcie, ci încearcă a înălța din treptele obscure pe cei mai {EminescuOpXII 424} bine dotați și a-i duce necontenit "de jos în sus". Progresul fiind ilimitat, infinit, niciodată nu va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile.....” Prudența eminesciană este și mai evidentă când spune „nepotrivite vor fi fost pentru noi Înaintatele forme ale civilizațiunii pripite introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu Încetul cultura se va aclimatiza și din cosmopolită va deveni națională” „Ar trebui În sfârșit mai spune Eminescu a se da un atac eroic cauzelor care produc degenerarea și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În arhitectura continentului. Ea este folosită ca un argument justificativ al revendicărilor naționale, spre exemplu, de către delegații românilor ardeleni aflați la Viena În primăvara anului 1849: În urmă, adăugăm necesitatea unirii românilor tocma și În interesul umanității. Românii sunt avantgarda civilizațiunii occidentale În Orient. Această utilizare ideologică a respectivei imagini cu privire la Europa de către intelectualii români prilejuiește o competiție strânsă cu maghiarii. Polemica vizează locul ocupat de cele două națiuni În cadrul continentului. În paralel cu revendicarea rolului de „santinelă a Europei occidentale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Orient” pentru propria națiune, intelectualii români le contestă maghiarilor pretențiile similare, așa după cum scrie Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În 1852, În Istoria românilor din Dacia Superioară. Maghiarii, afirmă el, revendică gloria de a fi promotorii civilizațiunii În răsăritul Europei ș...ț Cu o ambițiune proprie caracterului unguresc, ei se bucura de aceasta, această inimiciție adevărată sau prepusă a Rusiei le infla superbia că ei au o misiune mare de a Împlini, că ungurismul e un op
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că ungurismul e un op grandios providențial, are de a salvare lumea, cum că ungurismul ar fi triumful rațiunii, inteligenței și al libertății În Europa ș...ț În sumeția lor, se credea a fi chemați de providență de apărători ai civilizațiunii În contra barbariei de miazănoapte, ca și când Europa și În seclul 19 ar via În Evul Mediu, când ar fi fost necesare atari avangarde În contra lui Atila, lui Arpad, În contra Semilunei și altor barbari. Papiu XE "Papiu" se referea aici la rolul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
frățietate - asta e acum deviza tuturor popoarelor Europei, asta trebuie să fie deviza și a tuturor popoarelor Ungariei. Toată naționalitatea, ca și tot individul, care nu recunoaște toate aceste trei principii axiomatece, ce caracterizează spiritul Europei civilizate sau păzitoare către civilizațiune, e barbară, tiranică și nu mai are loc În sânul națiunilor Europei; ea se ține Într-adevăr de altă parte a pământului, unde aste trei cuvinte ale Europei nu sunt cunoscute sau nu sunt prețuite, numească-se cu orice nume
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-se cu orice nume: de Rusia, Siberia, Turcia etc. Europa nu va mai fi numai nume geografic, a unei părți a pământului mărginite cu margini naturale de mări, munți, fluvii etc., ci ea va fi nume sinonim cu al culturii, civilizațiunii. Ea va Însemna complexul popoarelor recunoscătoare de eternele adevăruri: libertate, ecualitate, frățietate, pentru toți și toate popoarele Într-asemenea. Potrivit acestei noi definiții, Europa era caracterizată În primul rând de Împărtășirea În comun a valorilor politice liberale. Cei care nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
facem școli ca să nu se poată învăța într-însele, facem tot ce nu voim să fie. Să ne reamintim și de Maiorescu: Am deprețiat și falsificat toate aceste forme de cultură, s-au imitat și s-au falsificat toate formele civilizațiunii moderne etc. Identitatea de gândire și de limbaj este deci izbitoare. Ni se pare dovedit că Maiorescu este exponentul unei stări de spirit anterioare, generalizate, bine consolidate în cercurile de mentalitate conservatoare și reformistă, sensibilizate prin reformele structurale ale lui
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]