333 matches
-
încă romantică. A te da, azi, în spectacol înseamnă pur și simplu a te discredita profesional. Lași această "servitute" curatorului, categorie de gust care, profesional, doar ea poate decide notorietatea. Și poate ostoi puseele egolatre. Internetul concură, și el, la civilizarea creatorului contemporan. În sensul unei afirmări cît mai discrete, mai de bun simț/de bun gust, dar și mai eficiente, în ultimă instanță. Dacă e să observăm totuși o anume recrudescență a spectacolului orgoliilor, s-o facem în perimetrul noilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
german, ci de capacitatea de a înțelege situația și de a acționa a burgheziei germane, pe care Bruck o și vedea stăpână asupra economiei țărilor balcanice. În acest scop, el încearcă să ascundă tendințele expansioniste ale burgheziei germane sub masca „civilizării” regiunii balcanice. Asupra însemnătății Dunării pentru comerțul țărilor germane cu Orientul în înfăptuirea planurilor sale de cucerire economică a Balcanilor și a Principatelor Române, Bruck s-a exprimat foarte limpede. Unul „din biografii săi a scris că „de pe buzele” lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Jonathan Swift, P.-L. Courrier, Léon Bloy, L.-F. Céline. Tablete din Țara de Kuty experimentează un amestec de pamflet, meditație și utopie. Americanii Mnir, Kuic, Pitak descoperă în Kuty, țară neaflată pe hartă, o societate primitivă și încercarea de civilizare a băștinașilor dă naștere unei parodii de proiect utopic - o noutate la nivelul vremii. Nu departe, prin situarea în absurd, de utopiile negative, scriitorul montează bufonada unei „civilizații superficiale de forme”. Tipare și imbolduri swiftiene se simt în crochiurile savanților
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ales de logica ce stă la baza Încercărilor de amploare de a restructura de sus viața și producția rurală. Privit de la centru, adică de la curtea regală sau de la sediul statului, acest proces a fost descris adesea ca fiind unul de „civilizare”. Eu prefer să Îl văd ca pe o tentativă de domesticire, un fel de grădinărit social, menit să facă zona rurală, produsele și locuitorii ei elemente mai ușor identificabile și accesibile de la centru. Anumite aspecte ale acestor eforturi par, dacă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Stedman-Jones, Languages of Class: Studies in English Working-Class History, 1831-1982, Cambridge University Press, Cambridge, 1983. Este important să recunoaștem că, printre puterile Occidentale, toate inițiativele asociate cu „misiunile civilizatoare” ale colonialismului au fost precedate de programe comparabile de asimilare și civilizare a claselor inferioare din cadrul propriilor populații, atât urbane, cât și rurale. Diferența este, probabil, aceea că, În context colonial, autoritățile aveau o putere coercitivă mai mare, pe care o exercitau asupra unei populații străine tratate ca un obiect. Astfel se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mijlocul prin care acesta se poate asemui cu creația - și ea poetică - a divinității. La înaltele țeluri morale ale poeziei, în concepția sa s-a adăugat mesianismul lui Hugo, sporind și aureolând imaginea poeziei ca nobilă armă de luptă pentru civilizare, emancipare națională și cultură. Poetul devenea un geniu profetic ce pășește înaintea popoarelor „cu lira în mână”, creator de limbă, de legi și de religii. Mereu preocupat de îndrumarea vieții artistice și de educarea publicului, H.-R. a scris numeroase
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
1891). Întreaga activitate a lui K. reprezintă aplicarea, în împrejurări concrete, a unei concepții despre evoluția societății, limpede formulată de la început și urmărită consecvent în toate acțiunile politice, social-economice, culturale. La baza evoluției sociale, înțeleasă ca un proces continuu de civilizare (Despre civilizație, 1845), el așeza, pe de o parte, lupta omului pentru supunerea naturii (prin industrie, știință, artă), pe de alta, relațiile dintre oameni, organizarea politică a statelor. Progresele științifice care, îmbinate cu cele politice, asigură civilizația, au ca urmare
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
ales În urma instalării unei credințe religioase se naște și ca tip de constrângere culturală complexă, așa cum o tratează Pierre Boudieu, În alți termeni decât Weber, dar continuând linia acestuia și a lui Norbert Elias, de asemenea validă pentru Înțelegerea procesului civilizării 2. Importanța viziunii lui Weber - nu fac decât să repet un lucru cunoscut - este că subliniază rolul nivelator al credinței În practica socială, deci că modelul economic pus În funcțiune de capitalism este de fapt instrumentat de supremația unei credințe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gândire ale intelectualilor care susțin aceste poziții. Totuși, după dezvoltarea studiilor coloniale și a celor despre imaginar este dificil ca „victimei” culturale să i se restituie integral inocența, iar „agresorului” cultural european să i se citească actul de acuzare al civilizării ca joc al ierarhiilor de putere. „Europenizarea” secolului al XIX-lea este continuată azi de o „orientalizare” a Europei. Pe un alt plan, „americanizarea” semnalată la sfârșitul secolului al XIX-lea de către europeni a dizolvat liniile de forță ale modelului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
separat de propriile instincte animalice. Oamenii, de asemenea, au trebuit să fie transformați pentru a-i face mai raționali, mai calculați și mai detașați. Crearea individului autonom și conștient de sine Însuși s-a dovedit a fi o mare provocare. Civilizarea naturii umane Astăzi, Îi Împărțim pe oameni În progresiști și conservatori. Cu numai câteva generații În urmă i-am fi Împărțit În moderni și de modă veche. În Evul Mediu târziu și era modernă timpurie, o categorisire diferită a fost
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moderne - condamnă ceea ce consideră a fi un comportament animalic, care Îi făcea pe oameni să nu se comporte mai bine decât bestiile tâmpite pe care le Îngrijeau. În Anglia, iar mai apoi În Franța și În alte părți ale continentului, civilizarea comportamentului a devenit atât o misiune, cât și o obsesie a clasei negustorești În formare, ajutată de Biserică și, Într-o mai mică măsură, de nobilime. A fi civilizat Însemna să fii manierat, bine Îngrijit, să-ți controlezi funcțiile biologice
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să-ți controlezi funcțiile biologice și, În primul rând, să fii rațional și stăpân pe sine. Numai atunci când fiecare persoană putea să-și controleze propria natură animală ea va fi capabilă să-și exercite controlul asupra restului naturii. Procesul de civilizare a separat omul nu numai de propria sa natură animală, dar și de celelalte ființe umane. El a devenit o insulă autonomă, un agent liber, detașat, În control al corpului propriu și al spațiului său privat În lume. Omul a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
propria sa natură animală, dar și de celelalte ființe umane. El a devenit o insulă autonomă, un agent liber, detașat, În control al corpului propriu și al spațiului său privat În lume. Omul a devenit individ. Un proces similar de civilizare a avut loc În America În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea pe frontiera de vest. Oamenii munților și alți singuratici trăind În sălbăticie, vagabonzi și cowboys, au fost remarcați și puși sub controlul predicatorilor, al reformatorilor sociali
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Histoire du viol (XVIe-XXe siécle), Éditions du Seuil, Paris, 1998, pp. 10 și urm. - trad. rom.: Istoria violului (secolele XVI-XX), traducere de Beatrice Stanciu, Editura Amacord, Timișoara, 1998); Norbert Élias, La civilisation des moeurs, Calmann-Lévy, Paris, 1973 (trad rom.: Procesul civilizării, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002); Michel Foucault, Surveiller et Punir, naissance de la prison, Gallimard, Paris, 1975. 400. Vezi Constanța Ghițulescu, op. cit., p. 289. 401. îndreptarea legii, ed. cit., glava 252, zač. 2. 402. „Istorie” pe care o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
conflictelor și a tensiunilor interpersonale, a traumatismelor psihice, de a accepta, înțelege și interioriza interdicțiile normative ca pe niște măsuri de protecție, reprezentate sub forma unor modele de gândire sau de conduite simbolice generale. În sensul acesta, în procesul de „civilizare a individului”, igiena mintală va avea rolul psihosocio-cultural de formare și menținere a stării de sănătate mintală. Ea trebuie să faciliteze acceptarea interdicțiilor normelor vieții în Cetate, nu ca pe o frustrare, ci ca pe o „necesitate”, văzând în ele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la cel de „ființă a normelor valorice”. Reprimarea pulsiunilor primare și ulterior remodelarea acestora (nevoi, pulsiuni, trebuințe etc.) în formele sublimate ale valorilor socio-culturale și moral-spirituale va avea un efect direct, profund și continuu asupra formării, sau mai exact a „civilizării”, persoanei umane. Interiorizarea sistemului de norme și valori ale modelului socio-cultural impus de „viața în cetate” va reprezenta un complex de „interdicții” normative cu caracter de frustrări în plan sufletesc. Acestea vor opera schimbări importante în sfera sănătății mintale, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după nevoi - protector Factorii naturali protectori, selectați Asigură nevoile primare, selectiv, organizat Socializarea prin reprimarea instinctelor - conduite de grup Mod de viață psihologică de tip protector, cooperant Tipul uman intermediar „semisălbatic/semicivilizat” Etapa „vieții în cetate” (polis). Procesul de personalizare/civilizare a omului - conștiința socială Cetatea (polis) ca mediu social-uman construit de om după nevoi Factorii de civilizație Asigură stabilitatea, continuitatea și progresul grupurilor umane Modele valorice, socio-culturale și moral-religioase, normative Modul de viață socială civilizat, conduite sociale, simbolice Tipul uman
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mediul natural și a „intrării” sale într-un mediu social-uman artificial, special construit de om după nevoile sale. Locul factorilor naturali este luat de factorii de civilizație, care construiesc un nou tip uman. Are loc procesul de personalizare prin civilizare a „cetățeanului”. Apar conștiința, limbajul codificat, activitatea ordonată și diviziunea socială a muncii, statutele, rolurile și ierarhiile sociale. Conduitele sunt normate valoric și supuse unor restricții (tabuuri), ceea ce le conferă un caracter simbolic. Se poate remarca din cele de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
versul lui nu a putut evita întru totul clișeele) al condamnării fără ieșire conținute de aspirația spre ideal și transcendență. Văzând în artă singura cale de refacere a unității primare dintre om și întregul sacru, de care tehnica și excesiva civilizare îl îndepărtau, credea cu fanatism în misiunea poeziei sale. Primul nostru simbolist declarat, P. a transformat poezia în căutare superioară, desfășurată ca un delir obsesiv și muzical - „mistică înfiorare”, rugăciune, murmur, strigăt de spaimă. Ciclurile de poeme sunt construcții polifonice
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
septembrie 2003) susține cele afirmate anterior. Din Danemarca, profesoara Margareta Bertilsson a vorbit despre ,,abducție” ca element central În ,,pragmatismul lui Peirce”. Milan Jaros (Marea Britanie) a pus În discuție pseudomatematizarea și reîncadrarea socialului. Doi cercetători din Austria au analizat procesele civilizării și teoria evuluționistă. Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin raportare la sarcina comună. Din aceste interacțiuni, din acest „joc al mai multora” se naște Însă și cooperarea, asumarea responsabilităților, pot rezulta Întâlniri exemplare, legături afective, recunoașteri. Grupul e deci un spațiu comun care stimulează experiențe culturale, procese de civilizare și de umanizare, construcții socioafective ce generează nașterea unor contexte, o istorie comună. Dar poate deveni și spațiu al crizelor sterilizante și distructive, soldate adesea cu suferințe. Fiind atât de proteic, grupul se prezintă ca un spațiu al tuturor posibilităților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Kean, Don Carlos, Ruy Blas, Faust), fiind primul interpret, la noi, al lui Hamlet, ca și al lui Răzvan, din piesa lui B. P. Hasdeu. Stăpânit de ideea unui teatru edificat pe baze sigure, așezământ privilegiat și important factor de civilizare, a întocmit nenumărate memorii, apeluri, declarații, precum și mai multe proiecte de reorganizare teatrală. Sugestiile și propunerile îi apar în publicațiile vremii („Românul”, „Timpul”, „Reforma”), unde el găsește de cuviință să se răfuiască, iar și iar, cu Matei Millo, de care
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
Cultura epocii de început a modernității este identificată cu artele și cu munca artiștilor și intelectualilor ce produc o nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde pentru a include valori morale, simboluri, credințe și idei împărtășite de membrii aceluiași grup social. Toate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
despre bucătăria autohtonă. Se adaptează foarte bine condiției de surghiunit, nu pare să fie doborât de nici un cutremur metafizic, ba dimpotrivă, adoptă obiceiurile, legile locului. Ceva îl deosebește totuși de ceilalți. Simte că pe umerii săi apasă cu putere misiunea civilizării popoarelor băștinașe din regiune. Îndemnat de această provocare, Ovidiu călătorește de unul singur prin împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
în când, cu mai multă prudență decât cei care au vrut să treacă brutal din ficțiune în istorie, acestui exercice sur les possibles latéraux. Amitai Etzioni, preocupat vizibil de ceea ce eu aș numi, cu gândul la Norbert Elias, „procesul de-civilizării” - slăbirea mecanismelor societale de producere și impunere a normelor și valorilor, poate chiar inversarea tendinței care a creat Occidentul, ceea ce nu înseamnă însă automat Ziua de Apoi, deoarece am putea găsi alternative la „procesul civilizării” -, ne vorbește cu idealism, dar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]