3,293 matches
-
nicăieri. - Acum, spune ce ai de spus și n-o mai face pe misteriosul cu mine!, îi ordon lui Franz atunci când am ajuns înapoi în baracă. - Domnule obergruppenführer, permiteți să raportez, spuse Franz luând poziția de drepți și pocnind din cizme. - Spune odată!, țip nervos la el. - Deținutul evreu a fost ajutat de Kaiser. - De Kaiser?, întreb de-a dreptul stupefiat. Și unde-i Kaiser acum?, continui prostește. - V-am spus... Mașina s-a răsturnat și a luat foc cu el
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
dacă mă uit mai bine (căt sunt eu de ramolit) Tot eu sunt dintre noi doi cel mai bine”tăbăcit”. -Poate ești din căprioară ,nu mă prea pricep la firmă Dar ascultă-mă pe mine ești doar ce se vede ,cizmă ! Morala: Oricare ți-ar fi natura Căt de mult te-ai „înalțat”, Nu uita ce ai fost odată Și de unde ai plecat! Referință Bibliografică: D-ale casei / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1781, Anul V, 16 noiembrie
D-ALE CASEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1447669863.html [Corola-blog/BlogPost/342867_a_344196]
-
Armeanu, toate descoperirile din Chimie, erau atribuite savanților sovietici... Când ne-a vorbit despre “Legea lui Hess”, a ținut să precizeze: “Dar să nu credeți că n-a fost sovietic...!” -Agaficioaia la «pregătirea de război... », era totdeauna foarte conștiincios, cu cizmele lustruite. -Colegul Handrea, cu 11 dioptrii, a fost obligat să facă totuși armată (nepoțelul meu s-a născut cu 9 dioptrii). Într-o zi și-a scăpat ochelarii și i s-au zdrobit și abia a ajuns la Facultate pe
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1467377930.html [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
eu mi-am făcut apariția în lume, am avut noroc. Tatălui meu, Avraham, i se spunea spre a fi recunoscut față de atâția Avraami care mai existau, „Cizmarul”. Tot ce învățase de la maistrul lui, să construiască de la început o pereche de cizme, pantofi sau ghete, era suficient, dar se ocupa mai mult cu micile reparații pentru cei nevoiași, câte un petic care prelungea „viața” și de aceea avea multă clientelă”. Cizmarul Avraham este stâlpul și întreținătorul unei familii numeroasă de evrei din
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
cu greu există șansa de a avea dascăli adevărați, în plină epocă a încercării de întunecare a minții, în loc de deschidere înspre cât mai largi orizonturi. Fiind vorba despre anii ’50 când stalinismul făcea ravagii peste tot pe unde a călcat cizma bolșevică. Văd, din reproducerile aduse de către fiul autorului acestei cărți, lucruri destul de simple unele, dar indispensabile fenomenului educațional și educativ. Dovada valorii absolute ca dascăl a autorului acestei cărți o regăsiți în cuvântul adresat de domnia sa primei generații de absolvenți
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1475741600.html [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
SĂRĂCIE Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2297 din 15 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Blestemata sărăcie Ana Podau Sărăcie haină roasă de când am plecat de-acasă mi-ai fost pasăre năpastă, junghi și spin în a mea costă. Cizmele mi le-ai mâncat ca un vierme-n mine-ai stat, zi de zi te-am blestemat să te duci la cel bogat. Nu plâng de cămașa mea că e veche, ruptă, rea, plâng când văd în jur copil fără
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1492249412.html [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
shoping! Și totuși... așteaptă-mă, puțin! Orașul este înconjurat la vest și la nord de Alpi, în sud se văd colinele Monferrato. Pe aici locuiau celții, până s-au impus romanii, apoi urmează o istorie zbuciumată ca peste tot în cizma italiană. După unificare, Torino devine capitala Regatului Italiei între 1861 și 1865, după care capitala este mutată, scurt timp, la Florența și în final la Roma. Din 1870. În 1899 apare, ceea ce va deveni vestitul brand de azi FIAT (Fabrica
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1439776996.html [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
de blană până aproape de pământ, nu se începuse campania împotriva vânatului, iar când și le-au lăsat la garderobă, pe dedesubt purtau două cârpulițe denumite pretențios fustiță și bluziță; pe deasupra ascundeau sau mai exact, își arătau picioarele lungi băgate în cizme înalte și *fomiste - flămânde *mese feliate - aici cu înțeles de mese porționate, insuficiente și neconsistente piepții care ieșeau din granițele obișnuite ale țării noastre, Europa actuală. Contrariile se atrag ca polii opuși ai magneților! Singura deosebire dintre ele era că
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
găinușă» și alte stele) când am intrat pe poziție și am schimbat o unitate germană. Ni s-a spus că nemții vor merge în sudul Italiei, unde englezii și americanii s-ar putea să debarce în Sicilia și în talpa cizmei italiene. Noi, românii de pe front, aveam însă multe alte griji.” Chiar și în organizarea militară intervine elementul soartă. Anexele volumului conțin, între altele, și desfășurarea reprezentată grafic a operațiilor la flancul sudic al frontului sovieto-german în vara și toamna anului
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
trăsături deloc spaniole, poartă ca lance o furcă țărănească, apărați de eterna moară de vânt cu semnul Reginei de Inimă pe poartă sa. Jumătăți de ființe se pierd în propriile umbre, care se dizolvă la rândul lor, lăsând doar niște cizme, lebede pline de tentație și promiscuitate, care ating granița a ceea ce este „corect poetic”, viori și trompete antropomorfice care sunt complet autonome. Ne putem gândi că aceste lumi nu sunt reale, nu exista și nu au nimic de a face
ÎN ASCUNZIŞUL LUI BARUCH ELRON de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/In_ascunzisul_lui_baruch_elron.html [Corola-blog/BlogPost/344427_a_345756]
-
Toate Articolele Autorului Azi frații noștri, basarabenii, încă despărțiti de Neam, serbează Independența lor față de Uniunea Sovietică, obținută în 1991. O independență relativă, căci Rusia, moștenitoarea imperiului bolșevic, se spune - și se și vede -, nu și-a luat pe deplin cizma de pe cel de-al doilea stat românesc. Dacă R. Moldova era pe deplin independentă, acum ea nu ar mai fi existat ca stat. Ar fi fost acolo unde e natura ei: în hotarele României. Desigur, o parte dintre cei care
LA MULŢI ANI, BASARABIA, DE ZIUA INDEPENDENŢEI! DAR ADEVĂRATA TA INDEPENDENŢĂ E ÎN SÂNUL ŢĂRII-MAMĂ by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1409139031.html [Corola-blog/BlogPost/357329_a_358658]
-
începea să se plimbe, acoperind și descoperind copacii cu văluri albe, având forme diferite; în cele din urmă, spirale albe se ridicau spre cer, dezgolind copacii și lăsându-i la locul lor. În sat picura mărunt și noi treceam cu cizmele prin apă. „Aici, ba nu aici, mai încolo!” În sfârșit am fixat locul. Din acel moment mi-am dat seama că nu-l puteam ajuta. M-am instalat pe o piatră mare, în mijlocul apei, și apa cuminte curgea ocolind piatra
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_0.html [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
în negrul nopții, simbolizând timpul gestației, al conspirațiilor ce izbucnesc la limita zilei, prezentându-ne precum Novalis, acea noapte ca un triumf asupra timpului: dormim în aceeași noapte/ sub aceeași lună/ cu aceleași temeri (instructaj), atunci, când” noaptea geme sub cizma de gheață” (poligon) și până când „iarna îmi intră în ochi/ dar vom rupe din ea bucată cu bucată/ până ce noaptea va însori(management de criză). Triumfătoare este și iubirea, chiar dacă „a găsit ușa înțepenită” și chiar dacă: „ferestrele aveau giulgiu de
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
uita spre Tău și desena, cu mâna în aer, un traseu imaginar. - Credeți în Dumnezeu? Domnul Isus are multe pilde cu păstorii de oi. Eram numai ochi la nea Ioniță. Făcea niște grimase de mă treceau fiori. Și-a pus cizmele în picioare, s-a proptit în bâtă și s-a ridicat. - Numa hiriș te-adusă pân-aci! Știi pe un să te-ntorci? Te duci așe, dupa aia așe, ș-așe ș-așe. Înțalegi? Să nu te pună hiriș să te scobori
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
scurtătura pe la Râpa Galbenă, merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier. Un om așezat pe un scaun îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, dedusese că era basarabean, ca și dânsul. Auzindu-l, îi veni inima la loc. Dacă departe de casă, printre necunoscuți, m-a găsit un conațional, înseamnă că lumea nu-i chiar așa mare, gândi. Omul îl iscodi voind să afle
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
avea nici un zor și-și mișca încet picioarele deprinse cu mersul pe jos; însă nu pe piatră cubică, ci mai mult pe pământul gol sau pe iarbă. În dreptul Grădinii Expoziției, profită de desișul teilor boltiți peste strada lată, își scoase cizmele după ce se asigurase că nici un trecător nu-l vedea. Apropiindu-se de școală, străbătu aleea cunoscută deja, mărginită de-o parte și de cealaltă de castani. Cu o zi înainte fusese luat de valul celorlalți colegi spre clasa de examen
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
pe timpul vacanței și dacă va sosi tatăl tău, îi voi vorbi eu. N-avea să afle decît după mulți ani, că părintele său sosise la Iași, să-i retragă personal actele. Profesorul remarcase de cum îl văzuse pe bărbatul chel cu cizme în picioare, că avea în mână un geamantan gol, după cât de ușor îl purta. Aflându-i numele de la elevul de serviciu, deduse că era expeditorul telegramei de săptămâna trecută. Îi strânse mâna, îi arătă un scaun apoi ieși din birou
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
D.R. Popescu. Mi-am luat cartea înapoi, am mai discutat câte ceva și așa îmi închei capitolul despre Eugen Barbu. În timpul acesta, apare în biroul directorului de la „Informația Bucureștiului” d-nul Brezoianu, o persoană frumoasă, brunetă, cu ochi mari, negri, cu cizme foarte înalte, lungi, deasupra genunchiului, cu fustiță scurtă, s-a așezat pe genunchii patronului ș au început să vorbească. Eu mi-am luat macheta, am făcut o plecăciune și am plecat, așa închei, în sfârșit, capitolul despre Eugen Barbu. Astfel
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ion_rotaru_in_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
al Mariei Toacă, nu avem voie să ocolim un nou oftat istoric al acesteia, provocat de desfigurarea Bucovinei de Nord: ,, Au fost devastate sfinte lăcașe, distruse librării și biblioteci de carte românească, schimbate denumirile de străzi... Însă șenilele tancurilor și cizmele ostașilor , care au intrat victorioși cu șaizeci de primăveri în urmă în metropola Bucovinei, n-au reușit să șteargă unele inscripții românești de pe caldarâmuri și de pe cazărmile care ies azi la iveală de sub tencuiala blocurilor deteriorate”. Clocotind ca un vulcan
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
extreme. Tânărul a parcurs traseul dintre Brețcu și Chichiș optând pentru un vehicul vechi de 120 de ani, purtând un sacou de postav vechi de 20 de ani, o cămașă secuiască veche de 40 de ani și o pereche de cizme vechi de 70 de ani. A fost aplaudat și grupul de motocicliști care au fluturat drapele secuiești și ungare. Analizând fețele conducătorilor auto din Bacău, București sau Brașov, a putut fi remarcat un aspect: pe niciunul nu s-a văzut
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ces_covasna_harghita_1403510325.html [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
un somn odihnit! Vreau să am ce-mi doresc, chiar de-o fi ca să fur... Vreau să știu că trăiesc și să știu c-am trăit... Vreau eu... Vreau aiurea! Fiindcă soarta nu vrea! Și-i zăbala prea strânsă și cizma prea strâmtă... Să mă lepăd de soartă, de-aș ști și-aș putea, Aș dori!... Însă cum, când la mine se-ncruntă Doar dacă gândesc să doresc altceva... Mă lovește mai crud, s-o știu că-i aproape... Mă obligă
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
-ți spun. În anul III și IV, am avut doi profesori nemți: unul era chimist și era reprezentantul IG Farbenindustrie. Eu știu că în anii războiului a stat la poarta de la Deutsches Haus la Timișoara, îmbrăcat în uniformă maro, cu cizme. A ajuns profesor la Facultatea de Chimie, la Politehnică. Celălalt profesor preda tehnologia produselor farmaceutice, iar înainte avuse farmacie la Arad, unde era afișat afară „Juden unerwünscht”[24]. Am învățat pentru examenul de farmaceutică din monografii, am citit despre enzime
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
că nu este adecvată pentru o cină normală, dar mai ales să meargă așa îmbrăcată pe strada până la stația de taxi și își îmbracă o fustă din stofă de lâna, de culoare maro, un pulover alb și completând ținută cu cizmele sale înalte, ieși pe hol să-și îmbrace paltonul și căciulă cu blănita de hermina albă. - Vezi mami, că plec la o prietenă, strigă Aveline din ușă, învârtind cheia, fără a mai asculta răspunsul doamnei Nemeș. Un refren îi răsună
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385537094.html [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
o așa grupare a fost instalată nu departe de casa noastră, în livada unui vecin, Pamfil Stoican, adunătură heteroclită de bărbăți și femei, purtând rubăști, închise cu nasturi sau copci până la gât, încinși cu centuri groase, iar în picioare purtând cizme cu carâmbi scunzi, largi și foarte moi. Printre cei așezați aici, mi-am făcut curaj și m-am amestecat, prudent, și eu, într-un sistem original de comunicare, mai mult prin gesturi și mimică. Aveam atunci, în vara anului 1944
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
întinderea livezii cu pomi, pe unde erau răspândiți pentru odihnă ostașii Mâncarea era pusă în gamele de aluminiu, ușoare, iar lingurile, din același fel de material, erau prevăzute și cu cuțit și furculiță și erau puse, după întrebuințare, în carâmbul cizmelor. Pâinea lor era făcuța în tăvi de tablă și era foarte acră. Mai toți fumau mahoarcă - tutun ordinar tocat, și de proastă calitate-, păstrată în săculeți de pânză, strânși la gură cu sfoară, iar foițele le păstrau în tabachere. După ce
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]