386 matches
-
primă etapă în construcția casei. În fiecare încăpere se punea „năsipeala”, pământ de umplutură, până la nivelul tălpilor, se bătea bine și se lăsa să se usuce. În interior casa din bârne era lutuită, mai întâi erau astupate golurile dintre bârnele clădite unele peste altele, se aplica un rând de nuiele de 4-5 cm în diametru pe pereți și pe plafon (se putea folosi și scândură) prinse în cuie făcute de meșterul fierar, până la fabricarea cuielor la scară industrială, peste care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care își răsucea rădăcinile în același pământ, degeaba fructele coapte demult, în toamnă, atârnând ca niște stranii globule roșii înflorite pe copaci, luminând roșu cerul, degeaba Neli obosită acum, dar frumoasă ca totdeauna, degeaba lucerna, trifoiul, căpița de fân uscat, clădită artistic de oamenii care veneau la treabă, pădurea de liliac și de caprifoi din spatele casei, departe, la gardul cu vecinii, degeaba copacii toți, nimic n-o mai poate ține acolo. Actrița se ridică greu, sunt ca o femeie bătrână, oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
erau pe jumătate închiși, și, după sângele din nări și funia din jurul gleznelor, mai că ai fi putut să te gândești că fata se afla în prima fază de trezire după un somn lung. Sergentul Deubel, un tip musculos, bine clădit, cu un gât mai scurt decât o sticluță de băutură și cu un piept precum un sac plin cu nisip, sosi cu un carnețel și un creion și se așeză un pic mai departe de mine și Illmann, sugând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ă...î Poetul Jocului secund pătrunde printr-o spărtură a spiritului în lumea precreatelor, descoperind locul său de parte a întregului: "O, Mercur,/ Frate pur/ Conceput din viu mister/ Și fecioara Lucifer,// Înclinat pe ape caste/ În sfruntări iconosclaste,/ Cap clădit/ Din val oprit/ Sus, pe Veacul împietrit,// O, select, / Intelect/ Nunta ne-am sărbătorit"... (Idem). Metafora îi revelă identitățile elementelor și îi botează descoperirile Necunoscutelor: "Mercur, astră aurită,/ Cu peri doi împodobită/ Lungi/ Cu pungi/ Pe boamba mare,/ Oarbă de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răspunde unor întrebări esențiale și existentiale. Finalul românului este apoteotic, iarmoartea Liei Gavris se transformă într-o jertfă ce iiuneste pe foștii ei colegi, cândva hulitori de Dumnezeu, acum însă discipoli ai lui Hristos, într-un fel de confrerie secretă, clădita pe lumină Evangheliei și pe puterea pocăinței. Ca modalitate de expunere, Ligia Semăn folosește caracterizarea directă (descrierea personajului de către autor - Lia, “din nou cea mai frumoasă, si pentru această băieții o admirau, iar fetele o invidiau”), autocaracterizarea (personajul se dezvăluie
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
în sufl et Dar dispăruse limanul feeric Fără urme și speranțe în cuget Nefi resc, și plăcerea-i o farsă Când tot ce-ți dorești se cere plătit Chiar și încrederea oarbă e arsă În castelul de vis cu trudă clădit Alergând după Fata Morgana În trecutul de scrum și cenușă Bulversați deslușim cum Satana Ne-a legat de picioare cătușă! AJUNS ACASĂ Când am ajuns acasă lumina era stinsă Mă aștepta la poartă o candelă aprinsă Miros de-nmormântare trona
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
naturii” să-ți aducă. Tot ce este fabricat capătă forța de a fi Superioară prezentului(așa să știi). Cultul strămoșilor, frica de moarte și-au părăsit locul rezervat prin tradiție Nu mai sunt valori aparte , le-au luat locul valori clădite pe-ambiție. Lumea de azi pune semnul echivalării între substanță și stil (Haină și corp, frumusețe=piercing-ul). Suntem niște ființe destinate consumului La asta pare să se reducă lumea de azi , aici fiind capătul drumului. Baudrillard are dreptate când spune
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
din Moldova de sud, dăruită cu har sufletesc și glas cuceritor, artista e născută la Brașov, unde a copilărit. Drumurile dintâi ale vieții sale încep zidirea interiorului sufletesc, pentru ca mai târziu, când va ajunge la cumpăna destinului să aibă deja clădită fundația educației care e o mărturie elocventă a faptului că identitatea spirituală are o parte componentă ardeleană. Tatăl artistei este din Vrancea. Așadar, Anamaria preia de la tată un dram de fire tumultoasă, moldovenească, dar și un dram de temperament contemplativ
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
-și reședința general-guvernatorul, tot aici fiind concentrată activitatea misionarilor. VI. Populația insulei Ceylon Populația băștinașă din Ceylon este alcătuită din diferite triburi asiatice, ce mai mare parte dintre care aparțin rasei singaleze, care se aseamănă cu indienii. Bărbații sunt bine clădiți, vânjoși, cu trăsături vii și inteligente, și toți cei pe care i-am văzut arătau destul de solid. Pe cap și pe barbă au o bogată podoabă de păr. Mulți dintre ei își rad bărbile după obiceiul englezilor, părul din cap
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
sanitare ca să nu o mai știe în pericol. Desire era o fire sensibilă și ușor influențabilă. Tăria de caracter a tatălui său nu o moștenise ea, cel puțin în aparență. Avea 30 de ani, era o făptură înaltă și bine clădită făcea sport pentru menținerea condiției fizice, în privința aceasta existând multă asemănare între ea și tată. De la mama sa, doamna Adelina Montefiore moștenise un caracter dulce, încrederea în oameni și fiind bună din fire, era incapabilă să creadă că printre cei
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
întrebări esențiale și existențiale. Finalul românului este apoteotic, iar moartea Liei Gavris se transformă într-o jertfă ce ii unește pe foștii ei colegi, cândva hulitori de Dumnezeu, acum însă discipoli ai lui Hristos, într-un fel de confrerie secretă, clădita pe lumină Evangheliei și pe puterea pocăinței. Ca modalitate de expunere, Ligia Semăn folosește caracterizarea directă (descrierea personajului de către autor - Lia, “din nou cea mai frumoasă, si pentru această băieții o admirau, iar fetele o invidiau”), autocaracterizarea (personajul se dezvăluie
O MEDITATIE DESPRE CUNOASTERE, PASIUNE SI IMBOGATIRE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349650_a_350979]
-
nu poate fi absentă Oriunde-i veselie! Ea dărâmă tot ce-atinge, Înfierbântă minți lucide, Nervii toți îi poate-mpinge Într-atât încât ucide! Nu-i o simplă bănuială, Nici încredere știrbită. Ea nu naște îndoială, Ci din asta e clădită... Ea dă naștere la vorbe Ce lovesc fără cruțare, Se amestecă în ciorbe Și nu crede în iertare... Uneori chiar naște ură Și din ea se și hrănește, Pune dușmănie-n gură, Prin cuvântu-i biciuiește... Suspiciunea naște monștri Printre
SUSPICIUNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350424_a_351753]
-
acesta, îndreptând arma către ei, „i-a invitat să-și caute de treabă”. Cazacii s-au concentrat apoi la capătul podului spre Suceava și, peste puțin timp, urcau „pe drumușorul ce duce spre Șcheia, pe sub poalele dealului pe care este clădită (n.r. mănăstirea) Zamca”. Un cazac împușcat La Șcheia însă veniseră dinspre Costâna și Mihoveni 600 de cazaci călări conduși de un polcovnic (colonel). Deși, o parte din populație a părăsit Suceava, îmbulzindu-se către granița românească, o altă parte a
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
acțiuni de ajutorare și colecta sume imense pentru salvarea multor vieți. Peste dosarul acuzator se adună praful și nepermisa indiferență a noastră. Ce s-ar mai putea reabilita acum după o viață terminată dintr-o rațiune rătăcită într-o lume clădită strâmb? „ZE MA ȘE YEIȘ - asta-i ce a rămas” era intitulat articolul. S-a întâmplat să găsesc în devălmășie prin care trecuse biblioteca, două volume necitite ale lui Nicolae Breban, căruia îi restituisem și acum întregul raft deși scrisul
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
înseamnă... tot voi, în loc de voi. Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură, Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură. Uitați-vă în jur, vă place ce-ați făcut ? De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut, Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie, Sunteți mai râu ca chelul de-i trebuia tichie. Cu paznici pe la porți, de cine vă e teamă ? Cine mai credeți voi că vă mai ia în seamă ? Nu sunteți Dumnezei, nici zeii din Olimp
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
simț, Părintele Profesor George Remete împlinește, dar și extrapolează postulatul biblic de la Matei 142 XII, 34-37. Mai mult, (și) pentru că așa a vrut Dumnezeu, știința lui de carte, scrisul său (cuvântul scris), devin premise ale unui parcurs (și destin) academic clădit constant din zilele și anii unei solitudini, afierosiri și unui martiriu intelectual de excepție (doar se zice că: „în marea fabrică de cuvinte a lumii nu există răgaz, singuraticii lucrează în schimburi pentru a crea profeții și tulburări noi-nouțe”). De
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... Sunt ca și voi un Om care zidește Din versuri o coloană nesfârșită. Cu fiecare strofă-n inimi crește Columna ce din inimi e clădită. Sunt ca și voi, am țara în ființă Și în speranța dragilor copii Născuți din dragoste și din credință. De le vom fi alături ne vor izbăvi. Sunt un cuvânt din sfânta noastră Rugă, Un mic simbol al forței ce
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
joi. Dar, de ce să nu recunosc, speram la o finală fabuloasă. Și a fost! Am trăit meciul la maximă intensitate emoțională. Simona nu a câștigat pe teren. Poate nici nu e timpul! A câștigat, însă, milioane de inimi. Sharapova, bine clădită fizic, nu e o femeie frumoasă. Răutăcism. Sigur, înălțimea de girafă (alt răutăcism mic, mic), constituie un avantaj. În tenis. Pe de altă parte, nici înălțimea de 1,69 m nu e de neglijat. Pe stradă, Simona e chiar o
MINGE DE MECI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365484_a_366813]
-
protest spontan aproape zilnic cer dreptul lor la libertate, nici ochii nu-mi mai sunt căprui, ce-oi fi făcut cu ei ? nici versuri nu mai scriu, cuvinte nu mai am, le-am irosit pe tine toate. Din piramida mea clădită gând cu gând, de parcă nu mi-era de-ajuns, iubite, ai luat cam tot... Referință Bibliografică: Mă vreau,iubite,înapoi,așa cum eram înainte de tine / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de
MĂ VREAU,IUBITE,ÎNAPOI,AŞA CUM ERAM ÎNAINTE DE TINE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366607_a_367936]
-
protest spontan aproape zilnic cer dreptul lor la libertate, nici ochii nu-mi mai sunt căprui, ce-oi fi făcut cu ei ? nici versuri nu mai scriu, cuvinte nu mai am, le-am irosit pe tine toate. Din piramida mea clădită gând cu gând, de parcă nu mi-era de-ajuns, iubite, ai luat cam tot... Citește mai mult Seism fără vreun grad anume ai fost în stare și-ai făcutîn mine nefirescul tot un firesc să fie,sărutul pus pe glezna
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
protest spontan aproape zilnic cer dreptul lor la libertate,nici ochii nu-mi mai sunt căprui, ce-oi fi făcut cu ei ?nici versuri nu mai scriu, cuvinte nu mai am,le-am irosit pe tine toate.Din piramida mea clădită gând cu gând,de parcă nu mi-era de-ajuns,iubite, ai luat cam tot...... XVIII. PRIMELE-NTREBĂRI...CELE DINTÂI DURERI..., de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016. Doamne,unde sunt acum ? că simt mișcare de
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
vorbind și despre cartea nouă a regiunii, inclusiv despre Cercuri albe, Târzia din vis, Ecoul tăcerii, Trandafirul albastru, Vânzătorul de stele, cărți ale dumneaei tipărite între 1997 și 2013, peste ani. Eu voi zice, aici, acum, că scrie sonete bine clădite, dovadă aducând metafizicul ținut, mândră trecere prin lume, neguros, prăpăstios, îmbelșugat, lunar cuibar de ape de gând, creștinul sonet TĂCÂND: Tăcând, te cuibăreai printre cuvinte!/ Lângă fereastara neagră, ploaia-n spume/ Ne aducea o lume -n altă lume ... / Păsări albastre
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
mine și el, o distanță accesibilă tuturor simțurilor ... ce ar fi fost să-mi fi pus mâna atunci pe acest trup? Ca să mă conving, există? respiră? Sau e divin, doar în starea de somn? Observam liniile unui corp frumos, bine clădit, ușor bronzat, o combinație de masculinitate și finețe. Fragilitate? Nu, numai sensibilitate. Avea picioare lungi, cu pulpe desenate, dar fără păr vizibil, poate avea fire blonde, care nu se vedeau de la acea distanță. Picioare care te chemau să le atingi
UN CORP DE ADOLESCENT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351432_a_352761]
-
nestemate. Poate chiar dezvăluirea sa în fața mării zgomotoase și a bărbatului puțin interiorizat, o împiedicau să simtă aceeași plăcere carnală. Nu era prima dată și oricum se mulțumea cu aspectul sufletesc al contopirii sale cu valurile, stelele și trupul bine clădit, cu un bronz de indian, care o atrăgea. Se întreba, oare cu câte fete a făcut dragoste Raul, pe acest nisip, care o mângâia acum pe ea, prin toate curburile. * Camera era micuță, dar era a libertății, o puteau orna
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
plăcute și neplăcute. Mauri era un bun coleg de muncă, când ne-am despărțit m-a îmbrățișat și mi-a urât succes în viață, era un om de treabă deși avea și unele hibe în ființă lui, interesant cum era clădita ființă acestui om din bine și rău însă de cele mai multe ori îmi plăcea că reflectă un umanism autentic, de asemenea avea un umor fin, se deschidea mereu spre oameni cu o aditudine de prietenie, deținea un simț al dreptății în
GREUTATEA NOPTII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346716_a_348045]