599 matches
-
și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași. împroprietărirea s-a făcut în paralel cu eliberarea țăranilor din servituțile datorate proprietarilor, este desființată claca și toate datoriile cuprinse în noțiunea de boieresc, comunele în care locuiescă devin unități libere într-o nouă organizare administrativ teritorială. IV. 2 încercșri de rezolvare a „chestiunii țșrșnești”. De la reforma agrarș din 1864 la primul rșzboi mondial. Aplicarea reformei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe țăranul clăcaș de povara servituților de tip feudal, care devine liber din punct de vedere juridică și proprietar. Legea rurală în baza căreia s-a înfăptuit prima reformă agrară din istoria țării noastre arăta prin cuvintele domnitorului nostru Cuza: „Claca este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este desființată de-a pururea și de astăzi voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre.” Pământurile „supuse stăpânirii voastre” coincideau cu pământurile aflate în folosința țăranilor clăcași, primite de la boier, pentru care dădeau zeciuiala și efectuau zilele de clacă, al căror număr a crescut de la 6 la 12 și de la 12 la 22-24 zile de muncă pe an, la care s-a introdus norma de lucru „nartal”, care nu putea fi efectuată într-o zi de lucru, de la răsăritul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 12 și de la 12 la 22-24 zile de muncă pe an, la care s-a introdus norma de lucru „nartal”, care nu putea fi efectuată într-o zi de lucru, de la răsăritul la apusul soarelui, așa că o zi de clacă se efectua după norma stabilită în 2 sau chiar 3 zile de muncă. Deși norma de lucru a fost introdusă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, totuși, legiuirea, numită Regulamentul Organic, specifică în mod concret și impune norma de lucru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilită în 2 sau chiar 3 zile de muncă. Deși norma de lucru a fost introdusă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, totuși, legiuirea, numită Regulamentul Organic, specifică în mod concret și impune norma de lucru, mărind numărul zilelor de clacă. Legea rurală de aplicare a reformei agrare din 1864, act progresist, democratic, a avut și opozanți între marii proprietari de moșii, care considerau că împroprietărirea țăranilor, prin divizarea proprietății în loturi, este o măsură de moment, care nu va satisface
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inea seama și de loc, de regiune - deal, șes sau munte - în acordarea unor suprafețe de pământ mai mari sau mai mici. Au fost avuți în vedere cei neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii, țăranii care nu au prestat muncă de clacă primeau doar locă de casă și de grădină. Conform art.4 din Circulara Ministerului de Interne, nr.9378, în suprafețele repartizate pentru casă și grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o categorie distinctă, s-o numim a patra, deoarece mai există o categorie distinctă, fără legătură cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că nu puteau plăti despăgubirile. Măsurătorile sau făcut în minus, s-au stabilit sume mai mari de despăgubire, iar celor care nu au putut achita sumele datorate, li s-a luat pământul pe motiv că erau prea multe restanțe la clacă, dijmă și biruri. Cu toate limitele, reforma agrară înfăptuită în 1864, în timpul și prin voința lui Alexandru Ioan Cuza, se înscrie pe linia modernizării României, eliberând forța de muncă din agricultură pentru alte sectoare economice. Incapacitatea economiei românești, atunci, și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dupăă o împărțire și o redistribuire a proprietății funciare, problema se punea din nou. Loturile țărănești se pulverizau ca urmare a divizării pământului prin întemeierea de noi familii. Lipsa pământului i-a determinat pe țăranii eliberați din servituțile feudale, din clacă și boieresc, s rămână tot la bunăvoința proprietarului boier, care, direct sau prin administratori avizi de avere, impunea condiții greu de suportat. Nu este de mirare că țăranii s-au răsculat (1888 și 1907), cerând condiții mai bune la încheierea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Neculai Arbureanu Dintre pălmași jumătate din această categorie sunt, cel puțin după nume, din Lunca. Restul sunt din Slobozia; unele familii sunt și astăzi. împroprietăriți cu grădină și siliști (loc de casă) foștii robi și cei care nu au făcut clacă la boier, slugile boierești 1. Costache Andrie 2. Costache Hur 3. N. Hrițcu 4. Ileana lui V. Ceaușu 5. Gh. Olaru 6. N. Feraru 7. Simion Hur 8. Iordache Ilișoi 9. Filip Bujor 10. Ion Botezatu 11. Gavril Chireacă 12
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a rii întregi trebuie schimbată, făceau declarații, luau atitudine, dar n-au trecut de stadiul bunelor intenții. Alții se complăceau cu situația existentă, erau împotriva inovărilor, modernizărilor, să rămână toate „așa cum am apucat”. În agricultură, sistemul arendășescă și munca de clacă se constituiau în două rele care trebuiau extirpate din organismul social-economic. Aceiași țărani, rupți de muncă și de nevoi, au fost chemați să plece pe frontul balcanică din 1913-1914, apoi, până în 1916, au tot fost chemați în concentrări și la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și numărul zilelor de clacă după introducerea Regulamentelor Organice (iulie 1831 în țara Românească, iar în Moldova la 1 ianuarie 1832). Deși Regulamentele Organice prevedeau, ca și alte reglementări ale raporturilor dintre boieri și țărani, 12 zile de clacă pe an, în realitate erau în Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranilor, a crescut și numărul zilelor de clacă după introducerea Regulamentelor Organice (iulie 1831 în țara Românească, iar în Moldova la 1 ianuarie 1832). Deși Regulamentele Organice prevedeau, ca și alte reglementări ale raporturilor dintre boieri și țărani, 12 zile de clacă pe an, în realitate erau în Moldova 84 zile de clacă, deoarece se introdusese norma de muncă (nartul) care nu putea fi făcută decât în mai multe zile. Nu avem mărturii și înscrisuri despre numărul zilelor de clacă făcute de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Organice (iulie 1831 în țara Românească, iar în Moldova la 1 ianuarie 1832). Deși Regulamentele Organice prevedeau, ca și alte reglementări ale raporturilor dintre boieri și țărani, 12 zile de clacă pe an, în realitate erau în Moldova 84 zile de clacă, deoarece se introdusese norma de muncă (nartul) care nu putea fi făcută decât în mai multe zile. Nu avem mărturii și înscrisuri despre numărul zilelor de clacă făcute de clăcașii din Lunca și cei din Slobozia - Filipeni, nici dacă proprietarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zile de clacă pe an, în realitate erau în Moldova 84 zile de clacă, deoarece se introdusese norma de muncă (nartul) care nu putea fi făcută decât în mai multe zile. Nu avem mărturii și înscrisuri despre numărul zilelor de clacă făcute de clăcașii din Lunca și cei din Slobozia - Filipeni, nici dacă proprietarul moșiei, Gr. Rosetti, dădea în folosință țăranilor tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot atât pământ cât înainte de regulament sau își rezervă (prisoasele) cea mai mare parte din moșia Filipeni. Cine voia să ia în folosință mai mult pământ, trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prășit, secerat sau coasă. Datoriile comunităților de credincioși către preotul locului, sunt mai bine cunoscute pentru a doua jumătate a secolului al XVIII-lea: plata pentru serviciile religioase, calculată pe an și plătită în sferturi, la trimestru, zile (1-2) de clacă pe pământul preotului, plata în bani sau natură a botezului, cununiei, înmormântării, la marile sărbători, când se mergea la fiecare casă (Nașterea Domnului, Botezul Domnului, la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de preaslăvire a unor figuri istorice, ori ale conducătorilor de atunci. Proprietarii de pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ori ale conducătorilor de atunci. Proprietarii de pământ - boierii - au folosit dispoziția țăranului român pentru jocă și petrecere în scopul realizării muncilor agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agricole în timp optim. Atunci când nu erau reglementate prin lege zilele de clacă și chiar și după legalizarea clăcii, boierii ofereau lucrătorilor pământului, la sfârșitul prășitului sau secerișului, muzică, dans, băutură și mâncare, Procedeul s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot a boierului. Dacă la munca de clacă participa tot satul, e de la sine
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a extins, așa că la orice clacă boierească se organiza, la sfârșit, o petrecere, devenind un obicei. Din „curtea” boierească, hora a trecut în bătătura satului și la crâșmă, care, de regulă, era tot a boierului. Dacă la munca de clacă participa tot satul, e de la sine înțelesă că și la petrecere participa toată lumea, prilej ca să se transmită „acumulările” în domeniul creației populare: zicători, strigături, în special cu iz satiric, vorbe de duh etc. în satele răzeșești nu se petrecea mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
femei și bărbați (modelul, cruciulițele „răsturnate”, în formă de „x”), iile și cămășile bărbătești, căciulile brumării și negre, cu „fundul” plat. 2.1 - Alte forme și mijloace de manifestare a spiritului popular: Sânzienele, Crșciunul, Anul Nou și Paștele, Hramul satului, Claca, întâlnire cu fiii satului De-a lungul timpului, poporul român a acumulat un tezaur spiritual materializat în creația populară, în obiceiuri, tradiții și practici legate de anumite zile din an cărora le-a atribuit o semnificație deosebită. Unele practici magicoreligioase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lasă duse de bucurie și speranță. Pe de altă parte, putem accepta că la Paști, în primăvară, odată cu renașterea și învierea naturii, intra în horă, la joc, noul val de fete și băieți care-și făcuseră inițierea pe la ezătorile și clăcile organizate pe la casele gospodarilor. Cât privește originea Vălăretului, trebuie să acceptăm că este locală, nu este adusă de bejenarii bucovineni, luncașii - dorneni, pentru bunul motiv că în locurile lor de plecare (Cașvana, Todirești, Botoșana, Udești, Iacobeni, Dorna și Dorna Candrenilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deosebite, contribuind la strângerea legăturilor de familie de rude. Atunci când nu existau instituții specializate, cu rol social-cultural, de păstrare și transmitere a folclorului muzical-coregrafic, acest rol era îndeplinit în lumea satelor de șezători, cărora li s-a mai spusă și clacă. Claca are la origine spiritul de întrajutorare între oamenii de aceeași condiție socială și cuprindea o serie largă de activități, atât din cele care țin de muncile specifice bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
contribuind la strângerea legăturilor de familie de rude. Atunci când nu existau instituții specializate, cu rol social-cultural, de păstrare și transmitere a folclorului muzical-coregrafic, acest rol era îndeplinit în lumea satelor de șezători, cărora li s-a mai spusă și clacă. Claca are la origine spiritul de întrajutorare între oamenii de aceeași condiție socială și cuprindea o serie largă de activități, atât din cele care țin de muncile specifice bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se organiza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]