601 matches
-
Îmi văd numai de-ale mele, N-am nevoie de belele! Și la cap mă bați întruna... Că n-aș ști măcar nici una; Mă ameninți, și c-ai vrea Să dai totul altuia? Altul vine, altul pleacă, Corvoadă, treabă de clacă: Catastife, visterie și pătul... Grâu, porumb - nu-ți e destul?! De ce-ai vrea să muncesc eu!... Chiar mânii pe Dumnezeu. - Bine-ar fi ca tu să-mi vezi Tot ce fac, dar vreau să crezi Că din muncă le-
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Doctorul_ceapa_marin_voican_ghioroiu_1364475950.html [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
pregătind ața pe care o treceam de pe sculuri, folosind vârtelnița și sucala, pe țevile suveicilor. Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam poveștile, cântecele, glumele, claca se muta apoi la ceilalți după rând și nu de puține ori, după astfel de seri petrecute împreună, se mai înfiripa câte o căsnicie. Pentru
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
Mergeam la cules împreună cu cei mari, oamenii se ajutau unii pe alții să termine treaba înainte de începutul ploilor, iar la depănușare se făcea câte o clacă la care luau pare flăcăii și fetele din apropiere, le ascultam poveștile, cântecele, glumele, claca se muta apoi la ceilalți după rând și nu de puține ori, după astfel de seri petrecute împreună, se mai înfiripa câte o căsnicie. Pentru Crăciun, vecinii puneau mână de la mână cumpărau cele necesare și făceau împreună covrigi, treabă care
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
adevărat grăiești Nu-i mai cred nici copilașii Nici nebunii, nici borfașii Că „ei” patria slujește, Dar ne fură mișelește... Și se ceartă în senat Ca la cort, pe înserat, Iar când la plimbare pleacă, Sunt ca noi când facem clacă... Parcă-s frați făcuți de-o mamă: Pe nimeni nu bagă-n seamă, Respectoși, nevoie mare - Ies pungașii la plimbare. Teșchereaua le e plină, Țin de toartă o pațachină: Vip, model, târfă, patent - Harem ca în orient... Apoi a crâcnit
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE POLITICIENII ŢĂRII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_scriso_marin_voican_ghioroiu_1394096767.html [Corola-blog/BlogPost/360281_a_361610]
-
D-zeu (Domnul a dat, Domnul a luat), deci Iov avea punctul de referință al suportului sau afectiv deasupra lucrurilor materiale. Astfel a rezistat, nu s-a spânzurat, a muncit și a refăcut tot ce a pierdut. Dacă era dependent, claca, în boală psihică sau sinucidere. Așadar, credința în D-zeul lui l-a salvat. Însă nu a avut credință oarbă, înainte de a se consolă cu pierderile, l-a întrebat pe D-zeu cu ce a greșit. Evident, se deduce că
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dependenta_emotionala.html [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm că satul Ulmeni avea la acea dată 39 de capi de familie. Aceștia erau obligați la toate formele rentei feudale, mai puțin daturile sau darurile
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
la un contra-dar. De asemenea, în obștile sătești, era obișnuită și întrajutorarea, atunci când se strângea recolta, când un membru al obștii își clădea o nouă gospodărie sau în cazul evenimentelor de trecere (naștere, nuntă, înmormântare). Această întrajutorare putea îmbrăca forma clăcii, adică a muncii în comun sau a întovărășirii la plug, adică asocierea a patru săteni care pun în comun vitele și uneltele agricole pentru a munci, apoi, toți, câte o săptămână la fiecare. Contractele se încheiau în formă orală, cuvântul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
la Vâlcea, să se angajeze la Căile Ferate Române. Aș putea spune că, eram cu toții, încă din timpurile de demult, o comunitate bine formată, unită, ce ne ajutam reciproc, ori de câte ori aveam nevoie de un lucru sau de altul, făcând și zile de clacă, după trebuințele și necesitătățile fiecăruia. Cam pe la vârsta de un an, în jurul datei de 15 mai, atunci când se urcau oile la munte și rămâneau acolo la păscut, până pe 1-8 septembrie, tatăl meu, m-a pus într-o într-o disagă
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
le vedeai mirarea credeai că-nebunesc; -Ce faci cu-atâtea ouă? au întrebat firesc... -Le dau la olandezi, la patru mii de ouă Ei îmi trimit o vacă, ba, unii, chiar și două. Hai, lasă-mă vecine cu vorba ta de clacă, Nu văd la tine-n curte nici urmă de vreo vacă. La ce mi-ar trebui, când am atâta treabă? Doar trec pe lângă mine și încă-n mare grabă. Afacerea-i făcută să aibă multe uși, De-acolo din Olanda
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Afacere_de_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 984 din 10 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului la români, de când mă știu, (dar nu mă băgați în samă) omul moare dacă-i viu, dacă-i mort - îl pui în ramă. și-atunci vorbele de clacă se-nmulțesc într-o părere, că și cel întins în raclă ar boci de-așa durere. lumânări și mărunțișuri, în tăcerea din capelă, și pe mort niscai bacșișuri, put mai rău ca în pubelă. eu, român, de când sunt viu, cheltuiesc
ASTA, DRACU, ÎNŢELEGE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Asta_dracu_intelege_george_safir_1378792053.html [Corola-blog/BlogPost/372867_a_374196]
-
moșiile lor, beneficiind de scutiri fiscale. Aceste domenii boierețti erau întreținute cu ajutorul țăranilor dependenți (vecini sau rumâni) sau al țăranilor așezați cu învoială (oameni liberi fără pământ). Obligațiile lor față de boieri sau mănăstiri erau dijma (a zecea parte din produse), claca (robota în Transilvania) și taxe bănești. Alături de această țărănime aservită exista și o puternică țărănime liberă, organizată în obști sătești, ce purta diferite denumiri. Reprezentanții acestor sate libere se numeau moșneni în Țara Românească și răzeși în Moldova. Însă, în
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
nu au fost întotdeauna relațiile așa line, netede și de calitate superioară între mănăstire și vămeni. Vămenii, locuitorii acestui sat, au fost dăruiți, cum era practica medievală, Mănăstirii Moldovița. Aceștia trebuiau să muncească pentru mănăstire, un număr de zile de clacă pe an, să dea niște plocoane, să meargă la cosit, să taie lemne, acestea numindu-se mai târziu boieresc, deci datoriile pe care țăranii le aveau pentru boieri. În 1774, în această parte a Moldovei, au intrat trupele austriece. La
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
așezare rurală în sec. XI, din care s-a dezvoltat satul medieval. Prima atestare documentara scrisă a satului datează din anul 1774 când Divanul Țării Românești da ordin ispravnicilor județului Dâmbovița să oblige pe locuitorii de pe moșia Pietroșița să facă claca și să plătească dijma cuvenită. Denumirea satului Dealu Frumos apare pentru prima oara în documente scrise în anul 1774. Se presupune că satul și-ar fi luat denumirea de la îmbinarea mirifica a pădurii cu colinele înverzite atunci cand Radu cel Frumos
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
țintă sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc cu ocazia petrecerilor, la muncile câmpului sau la izvorul de unde duc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
din pânză de cânepă și din lână. In acest scop se cultivau mari suprafețe cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu cânepă, iar prelucratul acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
acesteia era o operațiune deosebit de importantă și cerea eforturi îndelungate din partea femeilor. De aceea după melițat, trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
trasul fuioarelor și pieptănat se organizau clăci și șezători. Femeile care aveau cânepă multă, pentru a o putea toarce, organizau clăci mici sau mari. Claca mică se organizeaza de obicei în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
în postul Crăciunului, fără „hidede”. Femeia care organizează o asemenea clacă își cheamă acasă rudele și vecinele într-o seară de luni, miercuri sau joi. Femeile își duc furcile de tors, furcă simplă cu fus, sau furcă cu roată. Gazda clăcii împarte fiecăreia caiere mici, pentru a putea fi toarse în acea seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
seară. După terminarea lucrului, lucrătoarele sunt ospătate cu „zeamă de păsulă, curiti umplut cu pisat și moare dă curiti”. De băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
băutură se servea monopol sau cider. In timpul torsului și a mesei se povestesc întâmplări, se spun glume și povești. Clăci mici se organizau la cositul fânului, vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vara, când se adunau un mare număr de cosași la cel care organiza claca, înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă la poartă, le
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă la poartă, le dă un caier și le spune cum să-l toarcă, pentru pânză, sau pentru saci, comunicându-le și data când
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Femeile și fetele duc ghemele pe care le dau gazdei. Fetele obișnuiesc să împodobească ghemul cu panglici colorate cu vâsc. Ghemul cel mai frumos era pus de gazdă în grinda casei. Existau și femei cărora le era ciudă pe gazda clăcii și lucrau cânepa în bătaie de joc, adunând câteva fire bune deasupra ghemului, iar dedesubt torcând de mântuială. Gazdei îi era foarte greu să depisteze aceste gheme, iar mai târziu, când le aduna pe „răchitor” și dădea peste ele, spunea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]