1,020 matches
-
peste ochii rușinați de goliciunea lor. Foamea chemase crâncen amintirea cinelor mestecate împreună. Așteptaseră, o vreme, în liniștea deodată palpabilă, și unii, și ceilalți. Ochii ferecați de pleoape și tălpile ude. Așteptaseră pe nevăzute, în dimineața grea, încă, de noapte. Clanța grăise din nou pe limba ei dogită și supărătoare, ca un bisturiu modern, decupând trecutul de prezent, caute rizând rana, despărțind, pe vecie, vasele de sânge, clocotele de rouă, pe Dominique cea tânără, de sub plapuma din puf de gâscă, de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
proverbială” (cum sublinia chiar în acel moment președintele sindicatului), nu uita să amintească din când în când de „momentul dificil, dar eroic al înființării ziarului local, Drum nou, în fruntea căruia se află și azi.” „Tovarăși, noi am pornit de la clanță (... și de atunci, dă-i cu clanța! - completează în șoaptă Lulu Chiracu, ultimul angajat la secția culturală), am cărat singuri scaunele și birourile de căpătat, de pe unde am găsit, am dat oamenilor rechizite, gume de șters aspectele negative din viața
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
președintele sindicatului), nu uita să amintească din când în când de „momentul dificil, dar eroic al înființării ziarului local, Drum nou, în fruntea căruia se află și azi.” „Tovarăși, noi am pornit de la clanță (... și de atunci, dă-i cu clanța! - completează în șoaptă Lulu Chiracu, ultimul angajat la secția culturală), am cărat singuri scaunele și birourile de căpătat, de pe unde am găsit, am dat oamenilor rechizite, gume de șters aspectele negative din viața județului nostru și creioane ascuțite, să înțepe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
omul grizonat care vorbește la televizor. Omul continuă să vorbească, dar Cavanosa nu-l mai aude. Cavanosa e atent la fiecare clic pe care mecanismul broaștei îl emite, în timp ce cheia se învârte printre rotițele dințate. Ochii lui Cava nosa fixează clanța, iar aceasta se mișcă și ușa se des chide. Sophia intră pe ușă și se oprește trei secunde în prag. Îl privește pe Cavanosa cu o infinită tandrețe. Cavanosa dă afară aerul din plămân, fără să mai audă vocile care
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Românul s-a născut filosof! Nelu:Dincolo,s-au aprins discuțiile pe tema economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum spune onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos,ale făuritorilor de emfază și ale tuturor măscăricilor dănțuitori în frază?”. Popa:Se ceartă rău? Nelu:Nu.Mai degrabă se pregătesc pentru “Cartea Recordurilor”,la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
mi-a pus ceva în țuică...“. Tot mormăind, izbuti să treacă printr-un gard și să se târască spre casa în care își amintea, prin valuri de sânge, că fusese găzduit în ajun. Se ridică, gata să se prăvale, apăsă clanța, intră, iar preotul, care îl aștepta după ușă, în întuneric, cu ochii închiși, sări pe el și îl mușcă de față. Neguța îl găsi în spatele casei, țeapăn și sfârtecat, și crezând că e băiatul ei îl târî până în tindă, unde
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Durerea mea? 22 martie... Azi mi-a fost foarte rău. N-am ieșit din casă, cu toate că... Cu toate că nimic. Acel ceva dinlăuntrul meu, Durerea, așa cum i-am spus eu, a părut alergic la deschiderea ușii. De fiecare dată când am atins clanța cu degetele, stomacul s-a strâns înfiorător, am rămas fără aer, sortit sufocării, iar un ferăstrău care nu era bine ascuțit a început să-mi taie oasele. Unul câte unul. Începea întotdeauna de la metatarsiene, termina repede cu ele, urmau tibia
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
zi "conform planificării" și calculează precis zilele de concediu efectuate și de efectuat; este veșnic atent la toate evidențele financiar-contabile; știe pe dinafară sporurile și plățile suplimentare ale tuturora, de la director pînă la personalul de pază; se interesează de fiecare clanță, pupitru ori "bun din dotare", aflat "pe inventar"; are grijă pînă și de hrana bulinată evropenește a maidanezilor aciuați pe lîngă instituție, în pofida sfîșiatului repetat și zadarnic reclamat de ciorapi și de pantaloni ai te miri cui (pasămite, ar trebui
Despre "omul recent" de la catedră by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/9873_a_11198]
-
de dreapta în figură, Garderobă venea la fiecare meci cu un tricou sau un pulover nou în culorile idolilor, Lecitină te urmărea și-n gaură de șarpe dacă trebuia să-ți plătească o poliță, fără să te uite vreodată, Mișu Clanță avea un glas care acoperea un parc auto, Stan Bostan mânca zece pungi de semințe de dovleac pe zi fără să-l supere ficatul, Dingo-Bingo nu știa exact cum se numea jocul de la Antena 1 fiindcă era analfabet, Rică Ventuză
Cronică anacronică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9267_a_10592]
-
plouă și molii zboară, ici-colo: fâști, fâști! O coloană subțire de praf luminos pătrunde într-o gaură, fără măcar să-și devieze cursul din cauza aerului mișcător - când umbra ei se ascunde, un șoarece înspăimântat iese, răsucindu-se. Întind mâna și ating clanța - nu am nici cea mai mică idee de când stau aici, hipnotizat - probabil în fața unei uși încuiate. „Ce-o mai face ăla micu’?“ Se făcea de ziuă - „smintiților, să treceți de copaci“, le-am spus! Odată cu lumina, au ajuns și păsările
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
ghemuri de carne pârjolite în pat.// Sau proptite de pereți, ca slănina bunicului,// sau direct pe covor, niște gândaci mari/ care oftează"; "Într-o zi o să deschid ușa lui Argentin/ ca un bătrân profesor mucegăit/ cu mâna clănțănind bezmetică pe clanță/ cu lecția înnodată în gât/ cu inima goală"; "Pajura fumegă. Scânteia fumegă./ Dimineața fumegă/ ca o cârpă aprinsă/ azvârlită pe geam"; Era o chestie simplă, ridicol-umană,/ la rădăcina căreia bătea inima mea"); ori poeme întregi (Road to Perdition 30, Ștrumfii
Ștrumful-șef by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9771_a_11096]
-
vreme - ca acelea pe care le găsești în deșert, cum ar fi Sfinxul - care nu ascunde decât un gol imens, o ignoranță totală, și care naște mari îndoieli în privința înțelepciunii sale. Luând-o la stânga din hol, printr-o ușă cu clanța ciobită, se ajungea într-un coridor lung, pavat cu piatră care înconjura jumătate de casă. Charlot își amintea că în copilărie mâncarea adusă din bucătărie, prin acest coridor, nu ajungea niciodată fierbinte la masă și că tatăl său avea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
zile, ci de viață. 11 A doua zi de dimineață amănuntele scenei din noaptea anterioară, chiar și propriile sale trăiri își pierduseră conturul. Pentru un timp totul ar putea continua la fel ca până acum, dar, când puse mâna pe clanța ușii de la bucătărie și o auzi pe Thérèse trebăluind dincolo de ușă, bătăile inimii lui împovărate îi transmiseră un mesaj ce nu putea fi interpretat decât într-un singur fel. Ieși imediat din casă, încercând să-și limpezească gândurile și, vorbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
peste câteva săptămâni. Știa bine că fata fusese într-o stare de spirit generoasă astă-seară. Mâine... Când reveni în camera sa, îl găsi pe Carosse întins în pat și învelit cu haina: avea gura puțin deschisă și sforăia întrerupt. Zgomotul clanței îl trezi; nu se mișcă din pat, doar deschise ochii și îl privi cu un zâmbet superior abia schițat. —Ia zi, m-ați analizat pe toate părțile? întrebă el. — Pentru un actor cu experiența ta, de data asta ai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
zici, Dumitre. Ar cam trebui să mă fac nevăzut, pentru că tot degeaba stau... Adică cum degeaba, Pâcule? Tu nu vezi că am nimerit la tine ca țiganul vinerea la stână? Măi Pâcule, rău de gură te-am știut, rău de clanță ai rămas. Numai că nu ți-ai găsit omul. Crezi că nu am priceput încotro bați? Dacă nu pricepeam înseamnă că degeaba am făcut o viață umbră pământului. Vorbele nu țin de cald, Dumitre. Sau, mai pe șleau spus, vorbele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și-și îndreaptă privirea spre Roman. — Rusule, ești pregătit? Nu sunt rus, sunt polonez! se enervează Roman. — Slavule, ești pregătit? Nu vreau s-aud! Păstrează-ți banii, nu vreau s-aud! Face o criză de isterie, e gata să rupă clanța, clatină rulota s-o dărâme și începe să cânte un marș rusesc ca s-o acopere pe Esmé. Prima oară când Roman trage aer în piept, clarvăzătoarea profită de momentul de liniște ca să-și decarteze prezicerea: — Tu ai venit la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
împopoțonezi, să îți legi cu fundițe colorate fiecare deget de la picioare, fiecare deget de la mână, gleznele, urechile, nasul, gambele, sânii, coapsele, coastele, să îți legi cu fundițe colorate fiecare obiect din casă, cana de cafea, ceasul deșteptător, cuierul din vestibul, clanțele de la uși, pachetul de făină din dulapul de bucătărie, colivia perușilor, colivia canarilor, picioarele biroului, vasul toaletei, robinetul căzii de baie, să legi cu o foarte mare fundiță colorată casa cu totul. apoi trebuie să uzi fiecare fundiță colorată cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
frumos. De ce te grăbești? Și de ce ții degetul așa? - Care deget? - Degetul mic! Numai țoapele țin degetul așa... să se vadă. Ține mâna strânsă. Și pleacă. Fata răsuflă. De data asta a scăpat ieftin. Uneori se întâmplă să nu audă clanța ușii dormitorului și e surprinsă tocmai în clipa de relaxare când, scos din raftul lui, caleidoscopul o încântă cu jocul culorilor și luminilor. În acest al cincilea caiet, în sfârșit apar și chestiunile cu tangențe religioase. E descris un preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
legionarii. Sau voi nu știți pe ce lume trăiți. Da’ de când legionarii fac și desfac primari? Eu știu că primarul nostru a fost ales de obște și nu l-a numit nimeni - s-a îmbățoșat Petrache. Uite la el ce clanță are! s-a întors Vrăbioi cu râs ironic către Catârcă, care îl privea admirativ... „Se întâmplă ceva în țara asta și noi habar n avem” a gândit Petrache. Eu atâta am avut să ți spun. Mâine seară, primăria să fie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
l ude ploaia. În timp ce Costăchel și Petrache își făceau socoteala să plece acasă, primăria s-a umplut de larmă și de pași apăsați. Ce se aude, Petrache? Parcă-i o șatră de țigani. Spunând acestea, Costăchel a pus mâna pe clanța ușii, gata s-o deschidă. În clipa următoare, ușa a fost smulsă și dată de perete. În prag s-au proptit Vrăbioi și Catârcă... Încătărămat cu centură, diagonală și împodobit cu pistol, Vrăbioi s-a răstit la Costăchel. Mai ești
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a îngăimat: Ați văzut? Dacă nu era tovarășu’ milițian mă omora chiaburu’ ista!... Înserare de iarnă, cu scrâșnet de omăt înghețat sub tălpi. Un soare cu nasul roșu dispărea dincolo de Ponoare, zâmbind într-un dinte... Costăchel tocmai pusese mâna pe clanța ușii, gata să intre în casă, când a auizit bătăi în poartă. Cine-i acolo? - a întrebat Costăchel. Noi! Care noi? Milițianu’ și tovarășu’ căpitan! Și ce căutați la mine la ora asta? Tovarășu’ căpitan de la raion vrea să vorbească
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
gemete prelungi, Înfiorând așteptarea. Apoi nu se mai desluși niciun zgomot... M-am apropiat tiptil de baie, cu un nod uriaș În gât. Inima Îmi bătea ca un clopot. O lumină limpede, clară, curgea acum prin sticla ușii. Am apăsat clanța și am intrat cu vădită nesiguranță. Totul era imaculat, de un alb ireal, Într-o perfectă ordine și curățenie. Un zgomot discret Îmi Întinse privirea spre geam. Spre geamul dincolo de care am văzut două siluete albe, prelungi, ținându-se de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
consumului de utilități a căror valoare se facturează furnizorilor. Administratorul este obligat să se ocupe de micile reparații ale părților comune și să înlocuiască elementele electrice și de feronerie defecte, cum sunt : becurile arse, întrerupătoarele și instalațiile scurtcircuitate, ivărele, zăvoarele, clanțele de la uși, cremoanele și alte sisteme de închidere la geamuri, tâmplăria degradată sau distrusă, cât și alte elemente comune de pe scara blocului și din subsol care prezintă mici defecțiuni ce împiedică funcționarea curentă a acestora. În cazul avariilor majore la
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
repede la etaj. Descuie grăbit, dar ține mereu în mâna stângă punga în care stă arcuit ziarul. Eu nu înțeleg de ce atâta grijă pentru un ziar, îl privesc doar prin vizor cum dispare în întuneric cu un sunet scurt de clanță. Peste zi, din apartamentul său se aud tot felul de zgomote ce ne fac să ne temem pentru viața lui. Stăm pe rând de veghe pe palier pregătiți să intervenim. Cineva a scrijelit în perete numerele de la Pompieri, Salvare și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
apărea niciodată în prag. El bătea acolo, la încheietură, iar Levi nu-l putea auzi. Degeaba își ținea urechea lipită de gaura cheii, dincolo nu erau decât niște voci. Apoi, cu ochiul îndesat în ușă, clipea cu greu peste metalul clanței în dreptul căreia din când în când zăbovea șoldul mamei sau mâna tatei în buzunarul pantalonului. În camera lui Levi se strânseră cele mai multe jucării. Levi le iubea pe toate și le întindea pe covor la distanțe egale, se așeza apoi printre
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]