145 matches
-
putut fi mai fudulă.”211 Nota moralizatoare și instructivă este mereu accentuată, căci dacă prostia este categoric incriminată, viclenia și istețimea stau la loc de frunte: monna Tessa, „isteață foc și înțeleaptă”212, iscusită bucătăreasă - „dânsa pregătise din vreme doi claponi de soi”213, excelează mai ales în scornirea diferitelor rugăciuni și descântece versificate, cu dezinvoltură și un fin simț al umorului, pentru alungarea stafiilor, care nu erau decât zgomotele produse de ibovnicul ei. Tot un prototip al inteligenței feminine este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu s-a mai așezat de-a curmezișul curentului ci, captându-i energiile, și-a deviat propriul curs. Exersată încă de la începuturile presei românești, publicistica satirică și pamfletară va fi definitiv omologată de condeiul lui Caragiale (de la Moftul român și Claponul, mai ales), astfel încât Arghezi se instalează pe un teren care se dovedise deja foarte fertil. Apoi, un context istoric favorabil, cum a fost cel din preajma primei conflagrații mondiale (din cel puțin două puncte de vedere, al libertății relative de exprimare
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plăcerea și mai departe: sim țind în el năvală de sentimente de recunoștință, și le înfrâna și tăcea într-o reculegere pioasă, gustând necontenit, puțint el și de licat. într-această primă parte a ospățului, răzășița lui Griga intră cu claponii în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i domol lucrând, pricepură atât domnul abate, cât și beizade, cât și o stașul, că la acea gospodărie, din
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
comun al inițiativelor criticului, spiritul latin de organizare și clarificare: Maiorescu e „ființa menită să pună rânduială în toate” (acesta ar fi maiorescianismul însuși). La capitolul consacrat lui I.L. Caragiale sunt puse în valoare ignoratele proze de la „Ghimpele” și „Calendarul Claponului” și farsa D-ale carnavalului, iar personalitatea de scriitor a lui Ioan Slavici este văzută ca fiind atrasă de două „chemări” definitorii: a „bătrânilor” (coborârea în „psihea” colectivă) și a „muntelui” (atracția călătoriei). M. amendează și periodizarea epocii marilor clasici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
litere, științe, arte, dintre care vreo șase reporteri. Ușile spre sala de mâncare se deschid. La masă!.. La brațul Graziellei... Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
reporteri. Ușile spre sala de mâncare se deschid. La masă!.. La brațul Graziellei... Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În vârstă În litere, științe și arte, eu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dar Într-un mod perfid, prin supliciul prelungit al audierii. Totul funcționează după principiul ofertă - contracost, mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prelungit al audierii. Totul funcționează după principiul ofertă - contracost, mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
planează deasupra tuturor. Se putea și mai rău, iar o minciună credibilă, decentă și de circumstanță e de preferat când omul Ține la ceea ce are. Quis est sine peccato? Pe lângă feluritele bucate, amestec de finețuri gastronomice occidentale (camembert, supă de clapon cu patèle, patricieni la grătar, cașcaval, tort etc.) și de mâncăruri cu specific balcanic-oriental (ghiuden, chifteluțe marinate cu tarhon, ciorbă de schimbea, ciulama, cataif etc.), lista băuturilor eroilor lui Caragiale - În diferitele situații În care se află - e aproape la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sau orientale sau din opere ale literaturii universale. Caragiale tratează fantasticul cu umor (atmosfera intimă, magică, sugestivă (La Hanul lui Mânjoală), culoarea locală a Bucureștiului la începutul secolului al XIX-lea. În tinerețe, Caragiale a publicat în reviste satirice Ghimpele, Claponul și a acumulat experiență de viață, a cunoscut medii predilecte pentru personaje, le-a urmărit reacțiile în conversație, și-a fixat mecanismele pentru articolul direct și nervos, pentru anecdotă și calambur (modalități ale comicului), alături de parodie. Treptat se cristalizează viziunea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
impus evreilor de a le procura carne pentru prima masă după post”. Într- adevăr, la Încheierea postului, „În ajunul Crăciunului și al Paștilor”, „capul comunității [evreiești], Împreună cu cei mai notabili membri”, aducea pe rând, fiecărui mare demnitar al țării, „câțiva claponi frumoși și grași” <endnote id=" (232, p. 193)"/>. Pentru a Înțelege imensa forță cu care acționa superstiția referitoare la „evreul de bun augur”, trebuie să Încercăm să realizăm Întregul paradox al acestei practici magice : pentru a beneficia În tot cursul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Evreul cu gâsca să aibă și o altă semnificație. Ar putea fi vorba despre unele reminiscențe ale vechiului obicei augural, cu valențe rituale, ca evreii să dea cu anumite ocazii creștinilor (inclusiv autorităților), ca dar magic, o pasăre de mâncare (clapon sau gâscă). După cum am văzut, se pare că - la nivel oficial - obiceiul a fost sistat În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), cu doar vreo 15-20 de ani Înainte de realizarea picturii de către Grigorescu. Este evident că, la nivel popular, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epigrama lui Al. Macedonski la adresa lui Eminescu. O relatare cu iz anecdotic din viața creatorului Luceafărului găzduiește numărul 7 din 1929 și tot aici cineva semnând B.L. (este vorba despre B.Lăzăreanu) e prezent cu un bine documentat articol despre „Calendarul Claponului”, scos în 1878 de I. L. Caragiale. Pe alocuri, sunt prezente în sumar observații critice în domeniul limbii. Destul de des se tipăresc versuri populare, îndeosebi strigături. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286033_a_287362]
-
să facă diferența după miros (au minte de găină, dar ce "flair", i se-ntâmpla adesea să le invidieze). Veneau la el găinile "en mal d'amour" (cocoșii le plecaseră spre alte "basse-cour", unii erau pidosnici și fugăreau prin curte claponii fără minte). Avea printre prieteni și guguștiuci (unii erau așa chiar și vorbind la figurat), și ciori care prinseseră acele timpuri când aerul orașului nu cunoștea nici miros de benzină și nici duhoare de uzină. Totul mergea fără probleme până în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
multe și cu o lingură de smântână deasupra, sau cu căpățână de miel, ceapă și leuștean verde; ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet; ciorba ardeleneas că de porc și cu tarhon; ciorba de găină grasă sau de clapon à la grecque cu zeamă de lămâie; ciorba de fasole țucără dreasă cu smântână și cu bucățele mici de slănină, așa cum mâncam la neamurile mele din Ardeal, adusă cu oala la muncile câmpu lui; ciorba țărănească de pui, cu o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai 1877. Au ieșit, probabil, din acest săptămânal, pe care îl scria în întregime I. L. Caragiale, șase numere, dar în colecția Bibliotecii Academiei Române nu se mai păstrează decât numerele 1, 2, 4 și 6 (din care două foi lipsesc). „Calendarul Claponului”, tipărit cu un an mai târziu (1878), conține, pe cât se pare, pe lângă scrierile din cele patru numere ce s-au păstrat, și pe cele cuprinse în numerele pierdute. În afara intenției umoristice, C. este redactat și cu o evidentă adresă parodică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
că eforturile redacției vor fi îndreptate mai ales spre păstrarea unei stricte neutralități în raport cu marile evenimente politice, sociale ș.a.m.d. Cea mai mare parte a textelor apărute în C. vor fi republicate cu modificări, în general nesemnificative, în „Calendarul Claponului” și, peste douăzeci de ani, în „Moftul român” sau în „Universul”. Ca orice periodic „respectabil”, C. avea o organizare internă fixă, cu rubrici care figurau în fiecare număr. Acestea erau: „Gogoși” (prin care se ironiza rubrica de informații a ziarelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
și i-l povestea cum numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu humă/ [...] Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel,/ Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă/ Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă 100. Și dacă prin joc, măcar și din instinct, copiii îi imită pe oamenii maturi Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
afaceri, afaceri care îmbogățeau și seifurile ducale. În general în circulație se aflau banii romani; numai sătenii continuau să facă plăți în oale de produse și bucăți de pâine, măsuri cu totul nepotrivite în comerț, folositoare doar în tocmeli pe claponi, ceapă și altele asemenea. L-am convins să împartă bisericile, pristolurile și mănăstirile în două părți egale între catolici și arieni, astfel încât nimeni să nu se simtă defavorizat. L-am făcut să dea un decret prin care orice individ era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din vite. Exista o taxă specială pe case. Dacă stăpînul domeniului și șerbul erau de acord, atît corvoada cît și taxa în produse puteau fi plătite în bani. Mai mult, șerbii erau obligați să-i dea seniorului o pereche de claponi, o pereche de pui, o duzină de ouă și o anumită cantitate de unt pe an de fiecare gospodărie. Ei aveau totodată obligația să presteze servicii de transport în folosul moșierului."4 Harta 14. Frontiera Militară habsburgică Atît șerbii fără
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
porumbița (albă) în De-aș avea..., porumbelul în Antropomorfism, turtureaua în Pajul Cupidon, papagalul (cu pene viu colorate) în Kamadeva, rândunelele bicolore (alb-negru) în De ce nu-mi vii, corbul (negru) în Despărțire, cocorii în Stelele-n cer, cioara, rățușca, cocoșul, claponul (Călin Nebunul), vrabia ( Fata-n grădina de aur), cucul (Miron și frumoasa fără corp), cucuveaua (Printre stânci de piatră seacă), lebăda (Mureșanu, 1876), ciocârlia (Călin), pitpalacul prepeliței, presurile (Freamăt de codru), sticleții exuberanți, cu penaj multicolor (Vre o zgâtie de
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
un neobosit „regizor de ipoteze”. Conceput astfel, Caragiale va fi, în cartea lui Mircea A. Diaconu, mai puțin al pieselor, al nuvelelor, al Scrisorii pierdute cel mai puțin, și mult mai mult al schițelor, al momentelor, al foiletoanelor de la „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul Român”, „Universul”, al corespondenței. Așadar al textelor în care naratorul e o prezență explicită. Sau, altfel zicând (cu vorbele eseistului), „nu apare în ipostaza de creator de lume, ci de constructor de semne”. Se poate accepta. Cât privește realismul
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
iratiunea existenței, conștientizarea vizionara a iratiunii. Un atemporal "amurg burghez" alunecă înspre reprezentările grase ale picturii flamande, spre opulenta unui stil deja rodat, care facilitează compromiterea concretului: "Amurg de iarnă. burghez. amurg al obezilor./ lumină că briciul frizerului/ și/ din claponul fript țîșnesc șapte jeturi/ de sînge. stropesc plastroanele albe./ jubilează/ sub jiletci descheiate pîntece pline/ clipocind înfundat ca-n butoaie un must/ fermentînd// mușterii se întrec/ în rîgîieli voluptuoase care de care mai vrednic/ lîngă toiuri golite și urină se
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
o proză: "Este foarte interesant de analizat acest volum, fiindcă din el se constată progresele artei scriitoricești a lui Caragiale față de felul în care ea s-a manifestat în prima și a doua perioadă, adică în perioada Ghimpelui și a Claponului și în același timp, este foarte interesant și de studiat volumul Note și schițe pentru a vedea și motivele noi în fața cărora Caragiale se oprește, pentru a vedea cum lucrează și unele din resorturile sale sufletești active în acest moment
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
Cronicar Să fie clapon? Un întreg scandal e pe cale să se declanșeze în legătură cu o sculptură a lui Brâncuși expusă nu în altă parte decît la Palatul Cotroceni și la vernisajul căreia președintele n-a fost de față din cauză că, 11 septembrie fiind ziua, s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]