298 matches
-
obiectiv terapeutic va fi tratamentul agresiv al factorilor de risc cardio-vascular. Din acest punct de vedere o indicație specifică pentru această categorie de pacienți este abandonarea fumatului, deoarece nerespectarea acestei indicații duce la (128): - progresia ACO, de la stadiul asimptomatic la claudicație, de la claudicație la ischemie critică, - o rată crescută de eșec al procedurilor de revascularizare, - creșterea morbidității și mortalității cardio-vasculare. Diagnosticarea ACO este un moment potrivit pentru a motiva pacienții cu diabet în optimizarea stilului de viață. Acesta trebuie să includă
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
va fi tratamentul agresiv al factorilor de risc cardio-vascular. Din acest punct de vedere o indicație specifică pentru această categorie de pacienți este abandonarea fumatului, deoarece nerespectarea acestei indicații duce la (128): - progresia ACO, de la stadiul asimptomatic la claudicație, de la claudicație la ischemie critică, - o rată crescută de eșec al procedurilor de revascularizare, - creșterea morbidității și mortalității cardio-vasculare. Diagnosticarea ACO este un moment potrivit pentru a motiva pacienții cu diabet în optimizarea stilului de viață. Acesta trebuie să includă controlul greutății
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
doar la pacienții cu ischemie critică a membrelor inferioare. Beneficiul controlului glicemic optim, din punct de vedere al profilaxiei primare și secundare a ACO la pacienții cu diabet, nu a fost confirmat, cel puțin în UKPDS (115). Pentru pacienții cu claudicație intermitentă indicația majoră este un program sistematic de exercițiu fizic. Acesta constă în plimbări în ritm alert, până la apariția durerii și reluarea plimbării după remisia durerii prin repaus. Sunt necesare cel puțin trei ședințe/săpt de plimbare, a 30-60 min
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
necesare cel puțin trei ședințe/săpt de plimbare, a 30-60 min și care să se desfășoare pe durata a cel puțin trei luni (128). Ceea ce se poate obține prin folosirea unor medicamente „specifice” (pentoxifilinul) este, cel mult, creșterea indicelui de claudicație (distanța 90 la care apare durerea). În câteva țări europene și în țara noastră există o oarecare experiență pozitivă în folosirea sulodexid-ului și a actoveginului la această categorie de pacienți (130,131). Procedurile de reconstrucție vasculară (dilatare transluminală percutană, stent-uri
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
în țara noastră există o oarecare experiență pozitivă în folosirea sulodexid-ului și a actoveginului la această categorie de pacienți (130,131). Procedurile de reconstrucție vasculară (dilatare transluminală percutană, stent-uri, bypass-uri) sunt indicate numai pentru pacienții cu un indice de claudicație handicapant (stadiul II-B Leriche-Fontaine) și vor fi luate în cosiderare numai după o atentă evaluare angiologică. Pentru pacienții cu ischemie critică evaluarea angiologică detaliată (inclusiv angiografică) este absolut necesară. Prezența unei ulcerații infectate impune un tratament antibiotic inițial agresiv, după
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
sangvin, ducând la moartea țesutului alimentat de artere în aproximativ 5 minute (infarct). Unul din cele mai des întâlnite exemple este tromboză coronară a arterei coronare (infarct miocardic), sau, un scenariu mai groaznic, este accident cerebral. Altă complicație frecventă este claudicațiea, rezultată din alimentarea insuficientă cu sânge a membrelor inferioare, din cauza atât a stenozei arterelor, cât și a unor segmente cu anevrism reduse de cheaguri. Ateroscleroza poate astfel afecta orice arteră din corp (creier, rinichi, intestine, etc). Ateroscleroza este asimptomatică până la
Ateroscleroză () [Corola-website/Science/320670_a_321999]
-
Boala arterială periferică a membrelor inferioare 35.1. Introducere Ateroscleroza este un proces sistemic ce afectează inegal teritoriile arteriale. Pentru arterele membrelor, cel mai frecvent este afectată artera femurală superficială, manifestă clinic prin durerea de tip claudicație intermitentă localizată la nivelul moletului. Simptomatologia poate însă varia de la un simplu disconfort sau senzație de oboseală după parcurgerea unui anumit perimetru de mers până la durere de repaus și tulburări trofice în cazul leziunilor extinse. Cea mai utilizată clasificare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
parcurgerea unui anumit perimetru de mers până la durere de repaus și tulburări trofice în cazul leziunilor extinse. Cea mai utilizată clasificare a bolii arteriale periferice (BAP) în practica clinică este Leriche Fontaine. Conform acesteia, există patru stadii clinice:asimptomatic (I);claudicație intermitentă la un perimetru de mers > 200 m (IIa) sau < 200 m (IIb);durere de repaus (III);leziuni trofice distale (IV). În practica chirurgicală se utilizează stadiul IIc - perimetru de mers < 50 m, ca limită pentru indicația de revascularizare. Pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ale proteinei C reactive, hiperfibrinogenemia, hipercoagulabilitatea și boala cronică de rinichi (1,3,4) (figura 35.2). 35.2.1. Renunțarea la fumat Fumatul este factorul de risc modificabil cel mai important, deoarece crește rata mortalității în rândul pacienților cu claudicație de 1,5 3 ori (3,8). Dacă se renunță la fumat, riscul cardiovascularse reduce până la nivelul celor nefumători după 2 4 ani în cazul femeilor (9) și după 5 ani în cazul bărbaților (3), beneficiile fiind mai reduse în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
carnea de pește, și consumul preferențial de vegetale care să asigure o cantitate optimă de antioxidanți, fibre, niacină, folați și vitamine B, C și E (3). 35.3. Diagnostic 35.3.1. Tablou clinic Simptomul clasic din BAP îl reprezintă claudicația intermitentă, frecventă la persoanele vârstnice - 14% dintre bărbații cu vârsta peste 65 de ani și 21% la cei peste 85 de ani (3). Cu toate acestea, doar o jumătate dintre vârstnicii cu BAP diagnosticată sunt simptomatici. Această categorie de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Această categorie de pacienți poate avea comorbidități osteoarticulare, pulmonare sau cardiace care limitează distanța de mers ce induce simptome ischemice musculare, pot avea simptome atipice atribuite altor afecțiuni coexistente sau pot avea circulație colaterală bine dezvoltată care nu permite apariția claudicației intermitente (25) . Comparativ cu bărbații, femeile diagnosticate cu BAP la această vârstă au o incidență mai mare a claudicației intermitente, durerilor de repaus și a impotenței funcționale (26). Majoritatea vârstnicilor ce se adresează serviciului nostru de chirurgie vasculară prezintă ischemie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ischemice musculare, pot avea simptome atipice atribuite altor afecțiuni coexistente sau pot avea circulație colaterală bine dezvoltată care nu permite apariția claudicației intermitente (25) . Comparativ cu bărbații, femeile diagnosticate cu BAP la această vârstă au o incidență mai mare a claudicației intermitente, durerilor de repaus și a impotenței funcționale (26). Majoritatea vârstnicilor ce se adresează serviciului nostru de chirurgie vasculară prezintă ischemie critică a membrelor inferioare, definită ca durere de repaus cu sau fără leziune trofică distală, cauzată de boala ocluzivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
portabil cu sondă de 8 MHz trebuie să fie parte integrantă a tuturor examenelor vasculare de rutină (27), fiind util mai ales în cazul pacienților diabetici cu ulcere considerate neuropate (3). 35.3.3. Diagnostic diferențial Principala dificultate în diagnosticarea claudicației intermitente la vârstnici o reprezintă diagnosticul diferențial cu boli comune asociate ce pot prezenta simptome similare: osteoartrita șoldului și/sau genunchiului și neuropatiile lombare. Pacienții ce suferă de coxartroză prezintă un anumit grad de durere în fesă sau stinghie agravată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
ce suferă de coxartroză prezintă un anumit grad de durere în fesă sau stinghie agravată de întoarcerea corpului și fără ameliorare la schimbarea poziției în șezut sau decubit dorsal (3). Neuropatiile lombare ce cauzează compresie radiculară pot cauza simptome similare claudicației intermitente, cu durere lombară ce iradiază în gambă și picior sau localizată doar distal, dar care nu dispare în repaus ortostatic, ci doar în șezut sau decubit dorsal (28). O diferențiere corectă se poate face doar printr-o anamneză amănunțită
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
fost deja discutate și argumentate. În ce privește tratamentul medical sunt considerate importante exercițiile fizice regulate și tratamentul antiagregant plachetar. Cel mai util tratament inițial al BAP îl constituie exercițiile fizice regulate (44). Rolul este nu numai de creștere a perimetrului de claudicație, dar și reducerea riscului cardiovascular global prin scăderea valorilor tensionale, a nivelului de colesterol, un control glicemic mai bun (1). O meta-analiză a 21 de studii referitoare la efectul exercițiului fizic asupra perimetrului de claudicație a arătat o îmbunătățire a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
de creștere a perimetrului de claudicație, dar și reducerea riscului cardiovascular global prin scăderea valorilor tensionale, a nivelului de colesterol, un control glicemic mai bun (1). O meta-analiză a 21 de studii referitoare la efectul exercițiului fizic asupra perimetrului de claudicație a arătat o îmbunătățire a acestuia cu 122% (44). Cel mai mare beneficiu îl aduc programele de exerciții fizice supravegheate, în care pacientul exersează 30 de minute, de minim trei ori pe săptămână pentru o perioadă de ase luni (45
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
mai mare beneficiu îl aduc programele de exerciții fizice supravegheate, în care pacientul exersează 30 de minute, de minim trei ori pe săptămână pentru o perioadă de ase luni (45). Mecanismele presupuse a îmbunătăți distanța de mers pentru pacienții cu claudicație ce exersează în mod regulat sunt adaptarea metabolică a masei musculare, transformarea tipului de fibră musculară, fluxul capilar muscular crescut și scăderea fibrinogenului (3). Majoritatea pacienților vârstnici sunt sedentari și suferă de diverse comorbidități ca boli cardiace, pulmonare sau musculo-scheletale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
folosită preferențial în BAP. Acest derivat de metilxantină reduce vâscozitatea sanguină prin creșterea deformabilității peretelui eritrocitului, îmbunătățind astfel oxigenarea periferică(1). Are, de asemenea, efecte minime antiplachetare (48). Studiile clinice au demonstrat însă doar o îmbunătățire modestă a perimetrului de claudicație (49 51). Doza inițială este de 400 mg de 2 3 ori pe zi, putând fi crescută până la maxim 1.800 mg/zi, în funcție de efectele adverse. La vârstnici se recomandă prudență, deoarece pentoxifilina poate crește TA (49 51). Cilostazolul este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
următoarea săptămână și trecând la doza de întreținere de 100 mg de două ori pe zi începând cu a treia săptămână (1). Principala contraindicație este insuficiența cardiacă (IC). Prostaglandinele vasodilatatoare E1 și I2 sunt folosite în unele centre pentru tratamentul claudicației intermitente și al ischemiei critice. Rezultatele studiilor privind terapia cu acești compuși sunt conflictuale. Comparând prostaglandinele cu placebo, unele studii arată beneficii majore în ce privește mărirea perimetrul de claudicație după o perioadă de patru săptămâni de tratament intravenos sau șase luni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Prostaglandinele vasodilatatoare E1 și I2 sunt folosite în unele centre pentru tratamentul claudicației intermitente și al ischemiei critice. Rezultatele studiilor privind terapia cu acești compuși sunt conflictuale. Comparând prostaglandinele cu placebo, unele studii arată beneficii majore în ce privește mărirea perimetrul de claudicație după o perioadă de patru săptămâni de tratament intravenos sau șase luni de tratament oral. Alte studii nu arată nici o îmbunătățire a distanței de mers, neexplicându se astfel costul ridicat al acestei terapii (55 58). Terapia cu prostaglandine pentru BAP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
costul ridicat al acestei terapii (55 58). Terapia cu prostaglandine pentru BAP este aprobată în Europa, dar nu și în Statele Unite ale Americii. Terapia antiagregantă plachetară cu aspirină 75 mg/zi sau clopidogrel 75 mg/zi nu mărește perimetrul de claudicație al pacienților cu BAP (1). Beneficiul cardiovascular global însă este incontestabil. Din punct de vedere chirurgical, terapia antiplachetară este utilă în cazul pacienților revascularizați prin intermediul unui bypass (58), reducând rata de ocluzie a grefonului, și mai utilă decât terapia anticoagulantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
grefon poate fi indicată tromboliza precoce. Atunci când salvarea membrului este evaluată după tromboza unui bypass infrainghinal, indicația inițială de tratament chirurgical este un factor important. Rata de salvare a membrelor la 2 ani pentru bypass urile ocluzionate indicate inițial pentru claudicație este de 100%, pentru durerea de repaus este de 55% și pentru pierderi tisulare este de 34%. Ocluzia imediată a grefonului (sub 30 de zile) duce la o rată foarte mică de salvare a membrului la 2 ani, de 25
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Ischemia critică este în general determinată de boală arterială multisegmentară, iar pacienții, frecvent vârstnici, au o gamă largă de comorbidități și o speranță limitată de viață. Astfel, decizia în strategia de revascularizare diferă substanțial de cea în cazul pacienților cu claudicație în termeni de vindecare a plăgii, salvarea membrului și menținerea ambulației, tip de tratament. Scopul principal este îmbunătățirea capacității de mobilizare, iar permeabilitatea pe termen lung are o importanță mai mică. Există un număr mic de studii specific adresate ischemiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
care au studiat beneficiul suplimentar al APTL versus antrenament fizic sau terapie medicală. Într-o analiză Cochrane realizată în 2008 (75) au fost identificate doar două trialuri randomizate care au comparat rezultatele exercițiului fizic cu terapia endovasculară la pacientul cu claudicație intermitentă, concluziile fiind discordante. Wilson identifică alte patru astfel de trialuri, desfășurate între 1990 i 2008 (76). Nici unul dintre acestea nu raportează beneficiul semnificativ al exercițiului fizic după un an. Alți autori (citat de 77) afirmă o ameliorare modestă, dar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
care nu se pretează la stentare, utilizarea dispozitivelor de aterectomie poate fi luată în discuție. Pentru leziunile infrapopliteale, de obicei existente la pacienți cu afectare multisegmentară și ischemie critică, scopul este salvarea membrului vulnerabil. Este discutabilă utilizarea în stadiul de claudicație severă (77). Terapia endovasculară este metoda de primă intenție, fiind preferată APTL cu balon, deoarece există dovezi că repermeabilizarea unui singur vas principal ameliorează semnificativ evoluția locală (86). Stentarea este rezervată cazurilor cu APTL suboptimală (39). În Europa este aprobată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]