156 matches
-
psihologia populară” nu se înșală! Cuplurile de femei produc mult mai multe cancanuri în conversațiile lor obișnuite în comparație cu bărbătești ori cu cele mixte... Cupluri de femei Cupluri de bărbați Cupluri mixte Media bârfelor prezente în conversația cuplurilor Dar dacă femeile clevetesc mai mult decât bărbații, sunt de asemenea mai sensibile la bârfele care le-ar putea viza pe ele? Pentru a testa această ipoteză, Hess și Hagen (2000, 2002) au efectuat o serie de experimente. Într-unul dintre ele, acești cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
umblați cu minciuni. Marc-Aureliu și sfârșitul lumii antice. Ernest Renan Condiția (existenței și dezvoltării) artei e libertatea. Valoarea morală a omului e în proporție cu facultatea lui de a iubi. Desfătare aleasă: după ce ai făcut binele s-auzi că ești clevetit. Înrudire strânsă leagă pe om de umanitate nu înrudire de sânge, nici de naștere, ci de participare la aceiași inteligență (și aspirație). Orice a putut să se întâmple prefaceri, revoluții, schimbări de religie măreția lui Marc-Aureliu a rămas fără scădere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
continuat discuția începută despre doctorul în pedagogie C.R., fiecare adăugînd cîte ceva la imaginea de escroc a acestuia. Motivat de convocarea în după-amiaza aceea la armată, am plecat convins că, după epuizarea subiectului la care i-am lăsat, mă vor cleveti în deplină înțelegere pe mine. Vinul gratuit creează unanimități. *Am mers pentru documentare la VEF (Vase Emailate Focșani). Directorul era într-o „operativă”. Cînd a venit în birou, văzîndu l, nu mi-a venit să cred că el e: era
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cutare om pentru care cu bună inimă și-ar fi dezlegat punga nu era tot atât de sigur că o să-i dez lege și limba; și, în privința aceasta, își găsea scuze ingenioase. De pildă, avea drept maximă că, atunci când în societate se clevetea pe socoteala prietenilor, nu trebuie niciodată să le iei cu hotărâre apărarea, înfruntându-l ferm pe bârfitor, pentru că prin asta ațâțai vipera și îi întăreai veninul. Dorea ca prietenii ei să nu fie lăudați decât cu multă cumpătare și pentru
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom. a geme, lat. gemo „a fremăta, a fi plin, încărcat”) și la zevs „atotfăcătorul, zămislitorul”. A blestema este cuvânt compus (bles tema), cum rezultă din lat. blasphemo, vgr. βλασ-φημέω „a huli, a cleveti”. Prima parte este în lat. blato „flecar”, blatio „a spune, a debita”, alb. flas „a vorbi, a pronunța (cuvinte), a bârfi, a vorbi de rău”, rom. a flecări. Partea a doua este în vgr. φημη, φαμα „cuvânt (fanatic), profeție”, lat.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fama „zvon, renume”, rom. faimă. În felul acesta, chiar dacă blestemul nu poate fi raportat la baza antică traco-latină, constituirea acestei forme s-a făcut pe baza continuității străvechi a materialului lingvistic în spațiul euro-afro asiatic. A se vedea și a cleveti, a blești, a bleotocări, a defăima. Drum este cuvânt autohton prefixat (d-rum), ca și rs. doroga, vceh. draha, slbis. draga „râpă, vâlcea”; comp. alb. rrugë „drum”, fr. rue „stradă, uliță, afară”, lat. ruga „rid”, germ. Raum „spațiu, loc”, engl.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
97 chef, 95 chei, 53 cheie, 53 a chema, 46 chilie, 46 chior, 44 chip, 95 chir, 46 chirie, 46 Chisău, 57 Chișarăi, 57 Chișcău, 57 Chișinău, 57 Chișoda, 57 a chiti, 44 Chițoc, 57 cioban, 66 clacă, 131 a cleveti, 100 clop, 96 coc, 99 codru, 104 colac, 43 colibă, 52 colnic, 53 coloni, 52 contra, 46 a conține, 222 copac, 95 copoi, 95 coraslă, 134 cotlon, 109 cotlovină, 109 cotor, 195 a cotrobăi, 109 a cotropi, 195 cotruță, 195
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de deșărtăciune, cari trăiau pe sama vărului avut [...] un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a Înviat și la mulți ani” apoi Întrebarea, dacă ați primit grăbita mea scrisoare, prin care vă imploram, să nu dați curs intenției complet nepotrivite, de a părăsi locul pentru care sunteți predestinat, la „Galerie”, pentru că unul, sau câțiva, vă clevetesc, gelozindu-vă . Călduroase mulțumiri pentru informațiile, pe care mi le dați despre viața culturală din Folticenii, pe care Îi socotesc și ai mei. Dl. colonel Tudose Îmi scrie, că a luat ms. „Mărturiilor fălticenene” de la „folticeneanul” (!) Gafița, recte de la d-na
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și încărcată cu fir și ca să se miște astfel cu mult succes împrejurul damelor, a căror imaginațiune rămăsese de când plecase oștirea rusească. Damele erau frumoase, îmbrăcate după moda cea mai nouă (din Paris, se-nțelege ) și, ce e mai mult, cleveteau cu mult spirit. Din acest soi de oameni s-a recrutat apoi în urmă acel contingent de așa - numiți oameni mari ai României a căror cel mai mic defect era acela că nu știau carte. Aceștia apoi au încurcat lumea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
domeniilor, formau o clasă de amploiați, din călugări, feciori de boieri, cari înconjurau mănăstirea spre a trăi bine pe moșiile și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spun ei, că-i acul” - și ține să fie recunoscută ca poetă de criticii discriminatorii: „Nu cer să-mi fie coroana din laur/ Dați-mi una din cimbru ori pătrunjel.” (Prolog) Revendicare ce exprimă smerenie puritană, dar și ironie. Se clevetea pesemne în colonie că soția lui Simon Bradstreet preferă pana în locul acului, dar poeta avea și admiratori. După obiceiul vremii, versurile în manuscris circulau într-un volumaș confecționat de mână, și la ele aveau acces, după familie, prietenii și cunoscuții
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și i-a făcut să tindă spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Acestuia, clevetindu-l chiar pe Dumnezeu. Înconjurați de tot binele și de toată frumusețea, ei au alungat adevăratul bine pentru lucruri care erau străine naturii lor în starea primară. Dumnezeu le-a dat voință liberă pentru ca să fie capabili de recunoștință față de Creator
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
diavolului, care s-a îmbrăcat în șarpe, ca să nu fie descoperit, și i-a făcut să tindă spre o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveau, să ajungă fără efort moral la asemănarea cu Dumnezeu, fără ajutorul Lui, clevetindu-l chiar pe Acesta. Diavolul, mijlocitorul și pricinuitorul morții, șerpuitor în purtări și tare în vicleșuguri [...] s-a îmbrăcat în șarpele cel viclean în raiul lui Dumnezeu de odinioară, fără să se facă el însuși șarpe (căci nici nu putea
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
op. cit., pp. 447-448. footnote>. Dezbinătorul diavol își da toată silința să ne amăgească și să ne lipsească de ceea ce nădăjduiam, prin sfaturi zise bune și prin aprinderea poftei noastre după o îndumnezeire mai înaltă decât cea pe care o aveam, clevetind, începătorul răutății, justețea poruncii lui Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., pp. 447-448. footnote>. Diavolul, care înainte de a cădea din cer fusese înger luminat, îl pizmuia pe om pentru că acesta, păzind și lucrând poruncile, ar fi ajuns la fericirea pe
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
căutam! Înainte de asta, am stat pe terasa din Buda, pe care o știi, și am privit călărețul de bronz ce se pregătea să plece în pusta maghiară. Cred că și el tot după tine pleca.... Am băut, am mâncat, am clevetit verzi și uscate cu niște doamne cărora le sclipeau ochii după o poveste de dragoste. Eu treceam pe o graniță de anotimp, care nu se hotăra în ce parte să cadă și mă clătinam pe picioare ca un bolnav și
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
viclean(a). 22. Am vorbit cu mai multe înțelesuri. 23. Am purtat vorba de colo-colo. 24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu. 25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate. 26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți. 27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l. 28. N-am înlăturat râul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cat mi-a
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
multe înțelesuri. 23. Am purtat vorba de colo-colo. 24. Am păgubit sufletește și trupește pe aproapele meu. 25. Am împiedicat pe aproapele meu să dobândească ceva bun, din invidie și răutate. 26. Am clevetit, discutat, bârfit, ținut contul altuia. Am clevetit pe părinți, pe preoți. 27. Am stricat numele bun al cuiva, bârfindu-l și discutându-l. 28. N-am înlăturat râul pe care l-am văzut venind peste aproapele meu pe cat mi-a stat în putință. 29. Am împrumutat cu
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
consecință, ne risipim, ne îndepărtăm unii de ceilalți, noi de noi înșine, ne diluăm, ne însingurăm. Trist și iremediabil. Din centru, povestitorul se deplasează spre margini. Se cocoață, sau nu, undeva și începe să analizeze, să interpreteze ce vede. Să clevetească. Asta e cu totul și cu totul altceva. Vorba lui Dabija: "Drept e că nu prea se mai povestește. Se comentează." În vara aceasta am poposit iarăși în tihna poveștii. La Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Alt loc încărcat de farmecul
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
adevărul. 9. Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, căruia îi place să aibă întîietatea între ei, nu vrea să știe de noi. 10. De aceea, cînd voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, căci ne clevetește cu vorbe rele. Nu se mulțumește cu atît; dar nici el nu primește pe frați, și împiedică și pe cei ce vor să-i primească, și-i dă afară din Biserică. 11. Prea iubitule, nu urma răul, ci binele. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85054_a_85841]
-
n-o întărt, Tu crede cumcă gura-mi spune cuvânt deșărt, Iar cealaltă ureche cu grijă o încuie Ca să mai aibă ș-alții altăceva să-ți spuie. Și judecăți pustie să nu faci în viață Fără trei martori, fără cel clevetit de față. 2 2262 Ce?... Ochii-ți cu-ndoială spre mine se înhoalbă... Tu! tu ai suflet negru, deși ți-e pielea albă. 3 2262 Dorit și umed ochiu-mi idolul și-l privește, Pe tabla nălucirei adânci îl zugrăvește. Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un copil Jucăria-ncîntătoare A frumosului idil. Când vă văd mergând alături Vă zâmbiți și vă privesc {EminescuOpVIII 344} Și când credeți câte spuneți Eu fac haz și-ntineresc. Voi, gurmanzi ai drăgostirii, Cu rețeta cea mai bună Învăliți amoru-n vorbe, Clevetindu-l împreună. Și feriți de ochii lumii, Între rariștea de brazi Voi mergeți când vine sara, Tu ești rumenă-n obraz. Și atâta bucurie Văd în ochii tăi cei mari... Nu lipsește decât nunta C-un taraf de lăutari. În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
conspectarea ziarelor însă ne atrag atenția câteva date extrem de utile despre ce se mânca atunci într-o casă a Câmpinei. O atmosferă interesantă a unei camere de oaspeți cu pereți moi de pânză cenușie impregnați de mirosul cafelei. Aici bătrânele clevetesc și, din când în când, trimit nepoata să cumpere covrigi cu susan pe care „să-i mănânci cu nasul“. Găsim foarte multe informații de o mare valoare antropologică referitoare la ce se mânca în acea perioadă. Tot de post este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
abilități aristocratice, În Lumea Copilăriei, În care fiul este doar un novice, un membru de rând, pentru că unul firesc, Îndreptățit doar prin apartenența „naturală” de vârstă și candoare. Este o lume În care o floarea-soarelui suferă de elefantiazis, liniștea vorbește, clevetind, răutăcioasă, incapabilă să-și domine monologul maniacal, tapetele „se pierd În elucubrații riscante”, mobila este „rarefiată, degradată și supusă tuturor ispitelor vicioase”, iar Întunericul naște Întuneric, barbara sa fermentare „inaugurează consfătuirile negre ale oalelor... gâlgâitul buteliilor și damigenelor”, pregătind asaltul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
fu doar ritmul trăpașilor, apoi iar se înnodă vorba. — Măria ta, da’ frumos ați mai cântat astăzi. Îmi era teamă că n-o să reușești să-ți stăpânești glasul cum făceau arhimandritul și Filotei și că o să dai prilej Cantacuzinilor să clevetească. Ce să clevetească? Cânt și eu o dată pe an în biserică și mă clevetesc pentru asta? — Ei nu, nu o fac așa pe față. Anul trecut de Paști nașul Dinu povestea ce frumos se cântă la papistași în biserică. L-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]