408 matches
-
atât, în 1122, georgienii au cucerit Tbilisi care a fost proclamat capitala regatului. Ca urmare, regiunea populată în principal de creștini Ghishi-Kabala (vestul regiunii Shirvan) a fost anexată de Georgia, în vreme ce restul regiunii Shirvan, majoritar islamică, a devenit un stat clientelar al Georgiei. În același an, anumite regiuni ale Armeniei au fost eliberate de sub dominația musulmană și au fost incorporate în statul georgian. În 1124, David a fost proclamat și rege al armenilor, incorporând Armenia nordică în domeniile coroanei georgiene. La
Georgieni () [Corola-website/Science/306732_a_308061]
-
drumul spre Capul Verde și spre ecuator. Spre secolul al III-lea î.Hr., berberii s-au organizat în monarhie. Ca urmare a celui de-al III-lea Război Punic, regiunea a trecut, în anul 146 î.Hr. sub influența romană, devenind stat clientelar al Romei. Cel mai cunoscut suveran al acestui regat este Juba al II-lea. Suveranul a favorizat dezvoltarea producției de alimente conservate prin saramură și de purpură. Această a doua activitate (producția de vopsea pornind de la o scoică: murex) explică
Essaouira () [Corola-website/Science/308558_a_309887]
-
1802, Republica elvețiană a colapsat, situație cunoscută în istoria Elveției sub numele de "Stecklikrieg". Actul de medierea a fost încercarea lui Bonaparte de a realiza un compromis statal între cel existent al "Ancien Régime" și recent "decedata" Republică elvețiană, stat clientelar al Franței. Această fază de revenire a societății elvețiene pe drumul de refacere al Confederației Elvețiene a durat până la Restaurația din 1815, care a creat statul federal modern al Elveției.
Actul de mediere, Elveția () [Corola-website/Science/303436_a_304765]
-
România Mare. O antologie din publicistică a fost tipărită în 2012 la editura Polirom sub titlul "De ce nu iau românii premiul Nobel", principalul liant al cărții fiind argumentul că deși România are același potențial intelectual ca alte țări, mecanismele socio-culturale clientelare de selecție nu permit adevăratelor valori să iasă la suprafață. Cartea conține articole din intervalul 2005-2012, publicate anterior în Dilema Veche, Revista 22, România Liberă și pe portalul "www.ziare.com". A fost întâmpinată cu recenzii pozitive de către criticii Dan
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
de instituții de stat care se comportă ca niște acționari culturali privați, în detrimentul accesului extins la cultură și educație culturală. Clivajul între lucrătorii culturali independenți și o categorie extrem de redusă care are acces, pe criterii discreționare ce țin de relațiile clientelare cu diverse partide politice, la resursele statului, devine tot mai pregnant. În acest context, impunerea unei strategii coerente, consistente și incluzive a Ministerului Culturii - care să nu țină cont de interese financiare corporatiste și de alianțe cu politici economice prin
Apel la solidaritate – Ce se întâmplă cu Ministerul Culturii? () [Corola-website/Science/295723_a_297052]
-
dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare, în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne unul despre eliminarea merelor stricate, însoțit de apărarea clientelară a „capitaliștilor buni, profesioniști” și personalizarea hollywoodiană a procesului; în mod esențial, e un discurs care exclude istoria propriei participări la ceea ce Ada Colau a numit în mod public, simplu, „crimele” politicilor neoliberale din ultimele decenii. Ideea luptei împotriva corupției
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
Deocamdată, lupta anticorupție pare a fi sinonimă cu lupta pentru un capitalism și o Românie „curate”, adică o luptă de civilizare a capitalismului românesc. Or, în realitate, capitalismul corupe întotdeauna statul, atât în țările occidentale, cât și în periferiile lor clientelare. În România, lupta anticorupție a apărut în coincidență istorică cu momentul în care în mai fiecare sat, oraș, regiune și sector din economia românească s-au cristalizat monopoluri și semi-monopoluri, după regula din toate timpurile și locurile capitalismului. Cei mai
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
Paris cu patruzeci de lucrări. La manifestarea din anul 1900 când pictura românească era reprezentată de doar trei nume consacrate și alte opt-nouă tinere speranțe, la "Salonul Oficial" au fost selectați treizeci și opt de pictori mediocri aleși pe favoritisme clientelare. Premiile și medaliile acordate de către oficialii români cu o mare larghețe comercială, au determinat înființarea Societății "Tinerimea artistică" în anul 1901 de către un grup de membri fondatori dintre care făcea parte și Arthur Verona. La prima expoziție a "Tinerimii artistice
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
s-a îmbogățit peste noapte într-un mod considerat suspect, de regulă din speculații și nu din afaceri serioase. Conform declarațiilor generalului SRI Alex Stoenescu, în perioada iulie-octombrie '90, băncile, inclusiv BRCE, au acordat la început credite preferențiale, pe criterii clientelare, unor persoane de încredere dintre colaboratori ai fostei Securități, cu pregătire economică, ceea ce a dus la apariția „miliardarilor de carton”. Un om de încredere era chemat la partid, i se indica o bancă de unde primea un credit fabulos, de zeci
Miliardar de carton () [Corola-website/Science/327153_a_328482]
-
se împart între: geții în Muntenia, carpii în Moldova, costobocii în Carpații Nordici și dacii mari în nord-vest (Satu Mare, Crișana, Zarand).Cu toate acestea, ei s-au aflat în diferite sisteme de dependență față de Imperiul Roman, poate sub forma regatelor clientelare. Aceștia au întreținut relații dinamice cu Imperiul Roman, cu Dacia romană și cu celelate populații "barbare", vecine și contemporane (sarmați, goți, vandali etc.), asimilând foarte multe elemente de cultură romană provincială. Cucerirea și anexarea zonei centrale a fostului regat geto-dacic
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]
-
diminuându-se în mod semnificativ în ultimii 80 de ani. Autoritatea imperiala s-a redus la frontierele italiene și părți din sudul Galiei: Italia și Galia Narbonensis. Imperiul Roman de Răsărit își trata omologul său vestic ca pe un stat clientelar. Împăratul răsăritean Leon, care a murit în 474, a numit împărații occidentali Anthemius și Julius Nepos, Constantinopol nerecunoscând niciodată pe noul împărat. Nici Zenon, nici Basiliscus, cei doi generali care luptă pentru tronul de est, la momentul aderării lui Romulus
Romulus Augustulus () [Corola-website/Science/304439_a_305768]
-
aliază în timpul lui Prusias I (235-183) cu Macedonia elenistică. La curtea lui Prusias I se va sinucide în 183 Hannibal pentru a nu fi predat soliei romane care cerea extrădarea lui. În timpul lui Prusias II (183-149), Bitinia se recunoaște regat clientelar Romei și participă cu trupe la reprimarea răscoalei lui Aristonicos din Pergam (133-129). Nicomede IV (94-74), amenințat de puternicul său vecin Mitridate VI Eupator, nu își poate menține tronul decât cu sprijin militar roman; la moartea sa (74) el lasă
Bitinia () [Corola-website/Science/315036_a_316365]
-
aflat la putere, a emis un decret prin care a permis accesul tuturor cetățenilor la funcțiile de conducere a statului, selecția fiind făcută pe baza unor examene. Reforma încerca să pună capăt tendinței de a angaja personal pe criteriul relațiilor clientelare decât pe competențe. Similar, guvernul reducea controlul forțelor sociale tradiționale asupra învățământului superior și asupra corpului ofițeresc. Muncitorii beneficiau de pe urma interesului manifestat de liberali față de categoriile defavorizate. Femeile obțin drepturi limitate să-și păstreze proprietatea după căsătorie. Este adoptată legea
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
deoarece acesta fiind un promotor al politicii de expansiune, nu putea tolera existența unei structuri puternice în apropierea hotarelor Republicii romane, în schimb Pompei dovedise în Orient că prefera o politică de organizare a unui sistem de state aliate sau clientelare. Astfel, Burebista a decis să-l sprijine pe Pompei împotriva lui Cezar. Condițiile alianței cu Pompei au fost stabilite între 7 iunie și 9 august 48 î.Hr. la Heraclea Lyncesis, în Macedonia, între solii lui Burebista conduși de Acornion și
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
Regatul Albanez a existat ca stat independent "de jure" între 1939 - 1943, "de jure" fiind un stat clientelar al Italiei Fasciste. Regatul Italiei a invadat Albania pe 7 aprilie 1939, cu cinci luni mai înainte de declanșarea celui de-al doilea război mondial. Rezistența militară a Albaniei a fost nesemnificativă și, după doar câteva lupte de apărare, țara a
Regatul Albaniei (1939–1943) () [Corola-website/Science/312129_a_313458]
-
aflat la putere, a emis un decret prin care a permis accesul tuturor cetățenilor la funcțiile de conducere a statului, selecția fiind făcută pe baza unor examene. Reforma încerca să pună capăt tendinței de a angaja personal pe criteriul relațiilor clientelare decât pe competențe. Similar, guvernul reducea controlul forțelor sociale tradiționale asupra învățământului superior și asupra corpului ofițeresc. Muncitorii beneficiau de pe urma interesului manifestat de liberali față de categoriile defavorizate. Femeile obțin drepturi limitate să-și păstreze proprietatea după căsătorie. Este adoptată legea
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
împărat Augustus. Tiberius beneficiază de o strălucită educație și începe cariera armelor în calitate de "tribunus militum" în campania lui Augustus din Hispania împotriva triburilor cantabrilor din anii 26-25. În anul 20 î.Hr. conduce solia romană în Orient, care instalează un rege clientelar Romei pe tronul Armeniei și obține, după încheierea tratatului romano-part, retrocedarea insignelor romane pierdute în bătălia de la Carrhae (53 î.Hr.). Împreună cu fratele său, Nero Claudius Drusus, Tiberius supune, în anii 15-13, triburile reților și vindelicilor din ținuturile dintre Alpi și
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
a autorității principelui, a îmbunătățit administrația provinciilor, a consolidat starea finanțelor statului. Pe plan extern, Tiberius renunță la costisitoarea politică ofensivă din Germania, rechemând n anul 16 la Roma pe Germanicus, nepotul său, și stabilind frontiera imperiului pe Rin. Regatele clientelare Moesia, Commagene și Cappadocia sunt transformate în provincii romane. Răscoala antiromană din Africa și cea din nord-estul Galliei sunt reprimate cu violență de generalii săi. Tiberius moare bolnav în drum spre Roma, la Misenum, pe 16 martie 37.Multi istorici
Tiberius () [Corola-website/Science/298632_a_299961]
-
în principal cel cu Habsburgii) și cele ce au dus la expansiunea teritorială, necesitau sume importante de bani ce erau colectați prin diverse taxe, prin contribuții individuale și din rândul nobilimii. Unul din principalele elemente ale centralizării era înlocuirea sistemelor clientelare organizate în jurul nobilimii, cu sisteme instituționale organizate în jurul statului. Astfel a fost creat postul de intendent - reprezentant al puterii regale în provincii - poziție ce a subminat, în mod important, puterea nobilimii. Un rol din ce în ce mai important îl avea și „Noblesse de
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
franceze era acela că regele nu poate să acționeze fără sfatul consiliului său; formula „le roi en son conseil” exprima acest aspect. Respectând acest principiu, aparatul administrativ al statului francez în perioada vechiului regim a evoluat de la un sistem feudal clientelar, la un aparat administrativ complex, format din membrii nobilimii vechi, ai nobilimii cancelariei („noblesse de robe”) și din profesioniști ai administrației. La sfârșitul Evului Mediu, sub Carol VIII și Ludovic XII, consiliul era format din membri aparținând aproximativ unui număr
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
dezvoltare și alți colonizatori ai ideologiilor dominante - nu în ultimul rând jurnaliști ai industriei culturale centrale - s-au proțăpit cu gura mare în fața marșului public al luptei anticorupție. Discursul lor liberal rămâne unul despre eliminarea merelor stricate, însoțit de apărarea clientelară a „capitaliștilor buni, profesioniști” și personalizarea hollywoodiană a procesului; în mod esențial, e un discurs care exclude istoria propriei participări la ceea ce Ada Colau a numit în mod public, simplu, „crimele” politicilor neoliberale din ultimele decenii. Ideea luptei împotriva corupției
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
Deocamdată, lupta anticorupție pare a fi sinonimă cu lupta pentru un capitalism și o Românie „curate”, adică o luptă de civilizare a capitalismului românesc. Or, în realitate, capitalismul corupe întotdeauna statul, atât în țările occidentale, cât și în periferiile lor clientelare.
NU Tranziției 2.0: Recompoziția socială, decolonizarea și transautonomismul (fragment) () [Corola-website/Science/296056_a_297385]
-
miracole, imnuri patriotice, muncă voluntară și campanii cu caracter obștesc în zonele rurale, ML își făcea cunoscută filosofia, care includea antisemitismul, antiliberalismul, anticomunismul, antiparlamentarismul și se prezenta ca alternativă la celelalte partide, prezentate cu dispreț ca formațiuni politice corupte și clientelare. Până și nunta lui Codreanu a fost regizată ca un act în acest spectacol propagandistic. O altă trăsătură fundamentală a Legiunii a fost cultul morții, considerată ca o alternativă normativă, preferabilă într-o situație conflictuală: În mai 1933 s-a
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
Națională pentru Restituirea Proprietăților - n.r.) sau despre contraperformanța de la ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală - n.r.), dar probabil nu realizează că, în acest fel, nu face decât să dezvăluie incompetența și corupția guvernării Boc. Domnia sa vorbește de fapt despre sistemul clientelar al PDL și despre tăcerea complice a fostului premier. Mihai-Răzvan Ungureanu îi dă astfel o palmă lui Emil Boc, iar până acum acesta încasează în tăcere. Dacă nu va avea nicio reacție în această privință, înseamnă că își asumă acuzele
Olguţa Vasilescu: Ungureanu este portavocea lui Băsescu şi prizonier al clientelei PDL () [Corola-journal/Journalistic/45344_a_46669]
-
de 13 miliarde de dolari.12 Așa cum am accentuat, ar fi o greșeală să analizăm în mod individualist asemenea acte de prejudiciere. Politicienii corupți nu pot opera singuri și trebuie să își exploateze accesul la resurse prin dezvoltarea unor sisteme clientelare (cu oameni mai puțin puternici care să depindă de ele) și, cu excepția cazului de corupție prezidențială, a patronajelor (oameni mai puternici de care depind resursele). În majoritatea țărilor slab dezvoltate, corupția politică atrage după sine cumpărarea voturilor; în unele, aceasta
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]