115 matches
-
de departe, unchi și mătuși care nici ei nu ne recunosc. Mulți dintre ai noștri s-au risipit în lumea largă, unde s-au stins. O familie căreia acum 50 de ani nu-i dădeai de capăt prin sate de sub clinele Vrancei. Un neam tenace, firi dificile greu de mulțumit. Un soi care a zămislit multe fete, unele foarte frumoase, trăind de la o vreme văduve, pe lângă copii și nepoți, în amintiri fără pată, până la adânci bătrâneți, devotându-se sub numele soților
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/11902_a_13227]
-
arăta, mintea acestuia scormonea întruna după locul potrivit în care un om să se poată ghemui și să poată ucide după pofta inimii, dintr-o poziție de relativă siguranță. După ce regimentul lui Inman și-a strîns rîndurile, au urcat cu toții clina dealului, în direcția focului pîrjolitor al Unioniștilor. S-au oprit la un moment dat să descarce o salvă puternică, apoi au pornit în fugă spre drumul înfundat dindărătul zidului de piatră. Era o zi friguroasă și noroiul de pe drum înghețase
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
micro-radio-fotografie (MRF), probe funcționale respiratorii: spirograma, volumul expirator maxim pe secundă, volumul inspirator maxim pe secundă, raportul Tiffneau și Pinetti obligatoriu pentru orice lucrător din subteran, durata apneei voluntare după o inspirație normală; ... b) aparatul cardiovascular: măsurarea tensiunii arteriale în clino și ortostatism, la ambele brațe; variațiile pulsului după 10-15 genuflexiuni și timpul de revenire la normal; radioscopie cardioaortica (ortodiagrama); examen de fund de ochi; electrocardiograma (EKG); obligatoriu peste 40 de ani, oscilometrie, ecocardiografie, analize de laborator. ... În raport cu valorile tensiunii arteriale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
totdauna profesorului [î]i pare cu mult mai rău decât elevului, ceva ce se esplică lesne și trebuie trecut cu vederea, după ce se va fi făcut o remonstrare verbală din partea autorității școlare. [18 martie 1882] ["ODATĂ APUCÎND"] Odată apucând pe clina unor reforme cari nu țin seamă nici de datina țării, nici de aptitudinile poporului, nici de trecut, desigur că onor. d. C. A. Rosetti și compania sa politică nu se vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor încerca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vorbi de augmentarea bugetului Olandei pentru a esplica neprevederea și dezordinea de la noi. Suntem departe de-a voi trecutul, pentru că această voință ar fi în deșert. Orice pripă în dezvoltarea organică nu se poate face nefăcută; odată porniți pe această clină, întoarcere nu mai e cu putință. Nu contestăm asemenea că averile s-au înmulțit în România - numai nu în mâinile românilor; nu că esistă mai multe palate și zidiri mari în orașele noastre, numai nu sunt ale indigenilor; nu contestăm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
L'Independance roumaine" n-ar 254 {EminescuOpXIII 255} fi avut ocazia să și-l procure. Deputați ca Dimitrie Brătianu, ca Chițu, nu știau absolut nimic despre aceasta. Ei înșiși au fost uimiți de graba fatală cu care guvernul alunecase pe clina concesiunilor și d-lui Dumitru Brătianu îndeosebi ușurința - ca să nu zicem mai mult - a politicei esterioare a guvernului i-a deschis ochii, de s-a spăimântat de abisul înaintea căruia stăteam. A trebuit acest eveniment de înspăimîntătoare gravitate ca, la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că Franța, Rusia, Anglia - toate puterile c-un cuvânt - n-au avut decât să afle scopul acelei călătorii, precum să și vază promisiunile făcute, pentru a se dezinteresa cu totul în cestiunea Dunării și a lăsa România să alunece pe clina ce i-o crease duplicitatea guvernului ei. Prin acel act d. Brătianu a pierdut încrederea a cinci cel puțin din șapte puteri. Dar d-sa se supără. Urmează discursul tronului, îmbrăcat de sus până jos în zale și platoșe de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stricăcioase intereselor de existență ale poporului romîn". El ne mai spune că "teoriile" dezvoltate în adunări stau în contrazicere cu "patriotismul" și cu respectul ce li se cuvine instituțiunilor fundamentale de drept public. Conducătorii adunărilor populare duc poporul "pe-o clină repede" și-l împing "într-o direcțiune care trece marginile loialității". Să fie bine înțeles! Mitropolitul român este acela care vorbește astfel în circulară cătră clerul său propriu. Avem așadar un martor clasic pentru aserțiunile gravante pe care capul bisericei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
exprimă ce va face un stat într-o situație, iar politica reală este ceea ce face el de fapt sau ceea ce intenționează. Există diferențe deoarece statele caută să-și crească puterea prin convingerea altora că fac ceea ce nu vor face. 27 Cline, R.S. - World Power trends and US Foreign Policy for the 1980s, Boulder, Co., Westview Press, 1980, p. 143 Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 62 Dacă statele reușesc, atunci un alt stat își poate schimba propria politică
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Ziarul francez Paris Jour scrie: „Marii învingători ai celei de-a XVII-a Olimpiade sunt rușii, care au cules o recoltă bogată de medalii de aur, ceea ce le-a permis să întreacă cu mult SUA.” 33 Conform opiniei lui R.S. Cline o „putere națională, descrisă în mod realist, reprezintă un amestec de avantaje și slăbiciuni strategice, militare, economice și politice. Ea este determinată în parte de forțele militare și de stabilimentele militare ale unei țări, dar și mai mult de întinderea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
C - masa critică, populația + teritoriul; E - capabilitatea economică; M - capabilitatea militară; S - scopul strategic; W - voința de a conduce o strategie națională. 33 Urziceanu, R.; Vornicu, T. - Jocurile Olimpice de la Roma, Editura U.C.F:S., București, 1961, p. 255-256. 34 Cline, R.S. - World PowerAssesment 1977. A calculus of Strategic Drift, Westwiew Press, Boudler, Colorado. Teh Center for Strategic and International Studies, Washington, 1977, p.34-35 în Duculescu, V. - În pragul mileniului III, Editura Helicon, Timișoara, 1997, p. 41-42. Comitetul Internațional Olimpic
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
A.; Bocancea, C. - Știința politicului, tratat, vol. I, Editura Universității „Al.I.Cuza” Iași, 1998. 11. Cârstea, G. - Sociologia sportului, Editura A.N.E.F.S., București, 1990. 12. Chirică, Sofia Psihologie organizațională, Casa de editură și consultanță, “Studiul organizării”, Cluj Napoca, 1996 13. Cline, R.S. - World Power trends and US Foreign Policy for the 1980s, Boulder, Co., Westview Press, 1980. 14. Dorneanu, L., Vrabie, A. - Jocurile Olimpice - Atena 2004. rezultate, statistică, CORBucurești, Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 187 2004 15. Dabu
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
a lui Ivanco (Alexie), dar în urmă găsiră totuși mai cu cale și luară hotărârea de-a se pune mai întîi în posesiunea orașelor și locurilor tari pe cari le cucerise Ivanco. Făcură atac asupra unei tării zidite pe-o clină de munte lângă Kritzimo pe care-o și luară cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație. Cu toate acestea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sparge urletul tavanul : Cutremur lung iscat dintr-un oftat... Amintindu-și peisajul satului natal, Voiculescu scrie în «Amurgul» : Abia pe munți atuncea mai fâlfâie lumina, Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă... Pe urma ei, din hăuri urcând năvalnic clina Cu-o falcă-n cer s-o prindă, aleargă Noaptea încă... Ca în Amurg pe lac, peisajul să rămână tot familiar și odihnitor: În slăvi lumină lină cu stingeri potolite, Pe lacul fără valuri odihna s-a lăsat... Mijind de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
o înfundătură, rămânea la stânga, în urmă. La dreapta noastră deodată răsări un tapșan larg, între muncele. Era un loc drept, sălbăticit, plin de spinării bogate, printre care răzbăteau câțiva pruni pitici, strâmbi, răsuciți ca-ntr-o durere. În fund, pe clina unui muncel, pe iarba arsă, ședeau într-o rână două cruci de piatră. Un stol de potârnichi se ridică dintrodată din apropierea drumului, zbârnâind, se risipi și, împrăștiate, paserile pline și rotunde zburau pe deasupra tufișurilor, pe deasupra prunilor, apoi, cu aripile întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hodină, își vântura spetezele pe cerul pustiu al răsăritului. Vă rog să nu vă supărați, cucoane Petrache, zise Dragoș. Dacă vi-i sete, poftim până sus să luați o dulceață... Omul avea o înmlădiere de mândrie în glas. Urcarăm domol clina. Găinile se culcaseră. În moara care se învârtea, un purcel își amesteca în răstimpuri guițările cu scârțâitul prelung al încheieturilor de brad. Vătaful strigă gros: —Polixenie! Aud! răspunse femeia dinlăuntru și ochii îi sticleau la ferestruica șandramalei. —Adă o dulceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca o uncia; apoi respirația verticală, scurtă, a unei eline. Elena, în voia acelor mișcări, fu acum aplecată peste umărul lui Marcian. Involuntar mâna lui se strânse prin pled, pe ovalul genunchiului, căutând parcă un sprijin. Acum nici vale, nici clină de deal, un patinaj uniform! Cu o clipire nouă de lumină în ochi, Elena își apropie încet capul de al tovarășului ei: gest acum voluntar. Un spațiu mic, ca și inexistent, separa obrazul palid al femeiei de profilul rigid al
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
-l trec de-acum. Ca mine Vei ispiti, la rîndu-ți, temutele destine Urcând și tu sub cerul de fier și chinoros. Te-așteaptă mohorârea pustiului pietros! Nu șovăi, străbate-o... Și când - diamantine - Pădurile de ghețuri se vor ivi pe cline, Încrezător, azvârlă ciomagul de prisos: Din povârniș, în steiuri; din stânci, în văgăune Izbit de lespezi, ciotul va face să răsune Cu lung și mare vuiet tot hăul de granit. Dar sus, sub îngînata lumină-abia născândă, Lăsând să scape râsul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
zvâcniră în hamuri, scoțând căruța pe porțile date în lături, ca într-o smerită implorare. Parcă ar fi spus, suspinând: Pe noi, cui ne lași, stăpâne!? De la marginea Goldanei, drumul începe pieptiș, tăind pe la mijloc dealul teșit și scobit în cline nenumărate, al Baisei, stând în fața cuprinsului, ca o îmbrățișare semirotundă, de pâlnie uriașă, despicată la jumătate. Fornăind, caii pregătiră urcușul, serioși și solemni, ca în alte dăți, când vânjosul Petre Păun ducea, din Goldana, spre piețele marilor orașe, castraveți scurți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
care i-ai văzut pe străzi. S-ar apropia de tine zicîndu-ți: "Fetițo"... nu, scuză-mă, "fetițo" îți spun numai eu... sau nu ți-ar zice nimic. Ți-ar arăta vagonul în care să te urci, în timp ce la picioarele tale clinele ar mârâi amenințător. Ce-ai face? Te-ai urca în tren bucuroasă că ai scăpat în sfârșit de acest peron? M-a privit lung și nu mi-a răspuns. S-a gândit, poate, că e o glumă de cabotin... Știți
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
n-ar da în ruptul capului cu ierbicide sau insecticide, își otrăvesc vecinii cu boxele din care urlă muzică scoțiană de cimpoi. Operă chinezească. Country și western. E plăcut să auzi o pasăre cântând afară. Dar nu și pe Patsy Cline. Afară e destul de enervantă și-așa hărmălaia traficului. A-i adăuga Concertul pentru pian în re minor de Chopin nu rezolvă câtuși de puțin lucrurile. Dai mai tare muzica, în speranța că o să acoperi zgomotul. Ceilalți dau și ei muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de un verde cenușiu, glasurile lor aspre, guturale, Isoldele cu șepcuțe de catifea roșie de la Evangelische Schule care le aruncau zîmbete și flori, după-amiezile clandestine petrecute cu Helga Christel În Erlenpark, acolo unde se căsca un cîmp mare urcînd domol clina dealului ce ducea spre Dumbravă și tremurul pe care Îl simțeam În viscere cînd Îmi povestea ce-i făcea ei Herr Pfarrer seara după ore În Kanzlei. La zece metri de noi ciobanii tăiau miei și ne strigau vorbe porcoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-l depăși mai Întîi pe John McLaughlin. Pe urmă pe oricare dintre scriitorii cărora le-ntorceam fascinat pagina. Pe măsură ce citeam și anii treceau Înainte sau Înapoi, se evapora plăcerea pură a lecturii și apărea tot mai acut dorința de Întrecere. Cline, Cehov, Salinger, John Osborne, Raymond Carver, Donald Barthelme, Joyce, Faulkner, Cortzar, Buzati, Márquez, Truman Capote, Golding, Carpentier, Patrick White, Saroyan, Virginia Woolf, Kurt Vonnegut, Saramago, Antunes, Allemany, Asturias, Flaubert, Manuel Scorza, Anatole France nu. Și cîți alții, la grămadă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Întrebarea ce sînt geniile. Fără noi. Pe spinarea cărora stau ei și sug sîngele poporului creator din liga a doua. Nu s-a inventat nici un geniu pe o insulă pustie, Robinson poate fi liniștit. Robinson Crusoe, nu cel al lui Cline. O asemenea vietate nu are copilărie. E chinuit de mic. În timp ce copilăria mea s-a desfășurat atît de normal Încît, cu excepția canarului, aproape nu mi-o amintesc. Mi-aș dori să-mi amintesc culori, sunete, copilași, performanțe sportive, triciclete, goarne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
oamenii. Acum aș fi Încîntat să salvez nu doar un singur individ, ci Întreaga planetă. O a doua posibilitate de a deveni bogat și faimos, prima fiind cîștigarea concursului „Vrei să fii miliardar”. E totuși straniu că, plecînd eu de la Cline, am ajuns În catalog drept un soi de doctor literar ce vrea cu orice preț să vindece, să domolească, să calmeze, să ungă. Nici prin cap nu mi-a trecut. Dar, cine știe, s-ar putea să aibă dreptate criticii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]