265 matches
-
Acasa > Literatura > Comentarii > REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar și de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar și de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaș până la Gura Văii după unii sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane. Însuși marele istoric
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 859 din 08 mai 2013 Toate Articolele Autorului REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar și de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaș până la Gura Văii după unii sau până la ieșirea Dunării din așa-zisele Cazane. Însuși marele istoric grec Herodot
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Cazane. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete și alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînțelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orșova. Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar și o importanță strategică deosebită, oamenii de știință au fost atrași în mod insistent și variat în
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
localitatea Dubova unde există peștera Veterani, aceasta are o importanță religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda și o tradiție precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul național al dacilor (Gino Lupi) . Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
al dacilor (Gino Lupi) . Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
făcut din cele mai vechi timpuri. Însuși marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminții ale dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
dacilor. Unul din cei mai apropiați cercetători ai Clisurii trebuie amintit învățătorul Alexandru MOISI, care în ,,Monografia ținutului Clisura" tipărită la Oravița în 1934 aduce unele argumente prin care menționează continuitatea dacilor în acest spațiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăți dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
rustica de la Gornea (Căunița de sus). Despre istoria zonei voi continua și cu alte articole, prezentând alți cercetători și invit pe alții mai avizați să vină cu noi precizări, descoperiri și documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii. Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulți istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul venețian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunțit foarte multe aspecte istorice
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenția asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei. Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuții în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
emblemă istorică a acestor locuri, dar și predarea către Muzeul Banatului Montan din Reșița a multor cărămizi purtând inscripția legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât și monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric și arheolog recunoscut a fost și va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANȚ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuții la cercetările efectuate
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
s-au sistat din motive lesne de înțeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric și arheolog recunoscut a fost și va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANȚ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuții la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 și chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă. Voi încerca în continuare să prezint mai multe date despre acest ierarh al arheologiei românești, pe care am avut onoarea să-l cunosc personal în
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
ierarh al arheologiei românești, pe care am avut onoarea să-l cunosc personal în anii când, cu bastonul în mână, cerceta peșterile din zona Coronini. Recenzie realizată de poetul Mihai LEONTE din Moldova Noua Referință Bibliografică: REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 859, Anul III, 08 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1221 din 05 mai 2014 Toate Articolele Autorului Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. Voi începe prezentarea personalităților din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și conștiințe, a plantat multă sete de
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de a lăsa și urmașilor câte ceva. Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și comunei Coronini, dând prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei Clisurii
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
Clisurii și comunei Coronini, dând prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna, Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisură, ne având nici una măcar o monografie scrisă” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și tipărită
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna, Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisură, ne având nici una măcar o monografie scrisă” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și tipărită de Alexandru MOISI, din care am citat acest minim fragment a fost tipărită în mai multe ediții; 1934, 1938 și 1940 la Oravița. Citind această monografie
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
Mă voi strădui ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dicționarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
1363 - 2013. Așteptăm de mai multă vreme Monografia orașului Moldova Nouă la care am auzit că se lucrează de ceva ani! Prezentare realizată de poetul Mihai LEONTE Membru al Ligii Scriitorilor Filiala Banat Timișoara Referință Bibliografică: Alexandru MOISI autorul monografiei Clisurii. / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1221, Anul IV, 05 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ALEXANDRU MOISI AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365861_a_367190]
-
în ziarul „Turda Nouă”. Din 1976 devine membru al Asociației Filateliștilor din România, iar în perioada 1978-1982 a jucat șah prin corespondență la diverse turnee interne, printre care și Cupa României. După ieșirea la pensie a inițiat înființarea Asociației Pensionarilor „Clisura Dunării”, apoi a Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Moldova Nouă. Cele două organizații au fuzionat în ianuarie 1993, având o conducere unică, unde a fost ales și reales președinte. În anul 1994, cu ambele organizații, a aderat la Uniunea
SUFLET DE POET I de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365351_a_366680]
-
Coronini a fost o luptătoare puternică. Născută la 24 noiembrie 1939 ca fiind al doilea copil al soților Elena și Nicolae MARTINOVICI a trebuit să lupte cu multe greutăți într-un sat sărac cum erau la acea vreme multe în Clisura Dunării și de ce nu în România. Nicolae MARTINOVICI împreună cu soția sa Elena cunoscuta în satul Coronini ca Lenca lui Nicolae Nițu fierarul, a avut patru copii, prima fiind Elena născută la 17 aprilie 1937, a doua fiind Ana, urmată de
ANA MEA, ANA LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365078_a_366407]
-
templu de vis, 4. Ea trece mayestoasă, 5. Dunăre, solie de pace și înfrățire; Țene Al. Florin (Cluj Napoca, România), 1. Drumul - Danubius, 2. Pe-o punte de pâine, 3. Simbol de auz; Țopa Mihai (Timișoara, România), 1. Bate vântul pe Clisură, 2. Clisura Dunării, 3. La cimitirul de sub ape (Orșova), 4. Orșova; Vlăduceanu Samuil (Orșova, România), 1. Cetatea luminii, Hidrocentrala de la Porțile de Fier, 2. Orșova - Dierna la 1800 ani de existență, 3. Oraș nou, 4. Ce mâini; Ionel Cionchin (Timișoara
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
vis, 4. Ea trece mayestoasă, 5. Dunăre, solie de pace și înfrățire; Țene Al. Florin (Cluj Napoca, România), 1. Drumul - Danubius, 2. Pe-o punte de pâine, 3. Simbol de auz; Țopa Mihai (Timișoara, România), 1. Bate vântul pe Clisură, 2. Clisura Dunării, 3. La cimitirul de sub ape (Orșova), 4. Orșova; Vlăduceanu Samuil (Orșova, România), 1. Cetatea luminii, Hidrocentrala de la Porțile de Fier, 2. Orșova - Dierna la 1800 ani de existență, 3. Oraș nou, 4. Ce mâini; Ionel Cionchin (Timișoara, România), Dunărea
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]