101 matches
-
-ovulație feminină, uremie; - stres; -consum exagerat de vitamina B și de tranchilizante; -deficit de vitamina C. S-a constatat că bacteriile din gură descompun resturile alimentare greu digerabile și le transformă În produși sulfurici care emit un miros de ouă clocite. De asemenea, În timpul somnului, glandele salivare reduc producerea de salivă ceea ce permite Înmulțirea bacteriilor din cavitatea bucală. La copii, halena apare În timpul unor boli infecțioase (oreion, scarlatină, rujeolă), În stări febrile, constipații, gingivite, carii dentare și viermi intestinali. Tratamentele halenei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de deal și câmpie. În sfârșit, stabilirea coloniei la marginea nordică a satului Rădiu, în plină bătaie a vânturilor dominante și în vecinătatea imediată a coastei pârâului Albești (vezi hartaă, frământată de alunecări de straturi a căror smârcuri cu apă clocită întrețin permanent focare intense de paludism, a făcut ca la toate neajunsurile vieții lor, tuberculoza și mai ales malaria să fie bolile care i-au îngrozit și le au măcinat în continuu sănătatea fizică și liniștea sufletească. Așa se explică
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca liliecii de peșteră, grămadă, fără a avea însă justificarea liliecilor. Noi nu trebuia să ne prezervăm căldura, dimpotrivă, ar fi trebuit să scăpăm de ea, deoarece în zilele acelea de vară, acolo, sub pămînt, celula noastră era un ou clocit, un cuptor încins, foc fără flacără, sufocant, otrăvitor. Tînjeam după o clipă de liniște, dar aveam parte numai de vacarm. Existența în turmă se potrivea cu teroarea exercitată de caralii, iar teroarea cu înfometarea. Trăiam într-o alarmă continuă, înfricoșați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Costache, cel care eri ne-a întâmpinat cu plecăciuni, cu lingușiri, cu vorbe miorlăite, cu zâmbete, cu subînțelesuri, care s-a propus chiar de la primele vorbe să ne conducă peste munte la Agapia, care ne-a vândut cele zece ouă clocite, astăzi, după ce se zvârcolește în fața egumenului și a noastră, zice că ne trece cum nu, dar ne dă a înțelege că un bacșiș bun i-ar trebui. Are aerul că-și târguește bacșișul. Ne privește pieziș, zâmbește: el n-are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Stătea singur-singurel, descumpănit și descurajat în fața clădirii cu un etaj, care-l privea rece, distant și disprețuitor de la înălțimea acoperișului de țiglă strălucind sub soarele dimineții de vară. Cu trăistuța în mână, în care mai avea un rest de apă clocită și leșinată, tata stătea încurcat și nemișcat, neștiind încotro s-o apuce, așișderea unui elev aflat în fața unei năucitoare probleme de matematică. Deodată Haltei i s-a făcut milă de copilul ăsta mare stând pierdut în fața ei și i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aceeași măsură de zei și de monștri? De lucruri logice și ilogice? De eroi ca Tezeu și de galeriile labirintului? De discipolii lui Socrate și de judecătorii lui? Un lac În Campania era consacrat lui Pluton, zeul Infernului. Apele lui clocite exaltau miasme dezgustătoare și vătămătoare. Lacul comunica, se credea În vechime, cu Infernul. Pe malurile lui era oracolul Umbre-lor de care vorbește Homer și pe care Ulise a venit să-l consulte asupra Întoarcerii sale. Strabon povestește că totul era
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
trăsură” ; <endnote id="cf. 276, p. 122"/>) și Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei evreului Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc... Trebuie să recunosc nasului meu Însă gloria de a fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârciumi evreiești Într-un text hiperbolic scris de Calistrat Hogaș la Începutul secolului XX : „Când pășirăm pragul [crâșmei lui Avrum], o duhoare alcătuită din toate miresmele pământului Îmi străbătu până-n creieri : nu te pricepeai dacă miroase a pământ, a ouă clocite, a grăsime râncedă, a pește sărat, a piele nedubită, a brânză iute, a curechi murat..., nu mirosea a nimic din toate acestea, dar mirosea a toate acestea la un loc” (439, p. 82). Mihail Sadoveanu a descris și el În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
HUȘENI ȘI COMUNISMUL Numele acestor organizații politice, nu trebuie să Înșele pe nimeni deoarece nu a avut nici urmă de caracter democratic el mirosind de la o poștă a comunism de cea mai pură orientare stalinistă. „Puii” de la județe au fost „clociți” după chipul și asemănarea celui de la București. Ideea coagulării evreimii În jurul unei facțiuni a partidului comunist român, a avut-o nimeni altul decât Gheorghe Gheorghiu Dej care, În opinia autorului acestei lucrări (și nu numai a lui) a fost unul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Pe față Își trage o mască cu coarne de drac, vopsită În negru, cu nas roșu ascuțit, cu mustăți mici, zburlite și Încîlcite. În mîini duce o cîrjă și un coș rotund În care are o cioară moartă și ouă clocite”. Neavând timp și răbdare pentru text Înlocuitor, Andrei a ras totul dintr-o trăsătură de condei. La Tomeștii de Puiești, fuseseră incluși În rolul „Vălăretului” și „Jidanul I și Jidanul II” care, „Poartă pelerine lungi, rupte, destul de uzate. Pe față
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dintre ele, din piele de virgină omorîtă în somn.) Toate astea vor să însemne că gustul lui Brad Bird este impecabil ; pînă și Parisul lui reușește să fie romantic și arhetipal și așa mai departe, fără a părea kitsch sau clocit. Umorul burlesc nu e niciodată grosolan sau mecanic : Bird și-a imaginat pînă în cel mai mic detaliu toate traseele pe care le poate face un șobolan printr-o bucătărie, cu toate accidentele care i se pot întîmpla, și rezultatul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
va avea următorul cuprins: "Drum de pământ, cu o lungime de 3.675 m și o lățime de 5,00 m. Drumul se identifică după nr. topografice cadastru 2727, 2726, 3253, 2760 și asigură legătura între locurile numite «Rât» și «Clocita», aparținătoare satului Turdaș, comuna Hopârta", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "25.200", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr.
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
va avea următorul cuprins: "93.600", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 111, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Pășune «În Valea Clocitei» - satul Turdaș", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Pășune comunală aflată în comuna Hopârta, satul Turdaș, în locul numit «În Valea Clocitei», în suprafață de 28,89 ha. Pășunea se identifică după nr. topografice cadastru 2657/1, 2657/2", coloana
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 111, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Pășune «În Valea Clocitei» - satul Turdaș", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Pășune comunală aflată în comuna Hopârta, satul Turdaș, în locul numit «În Valea Clocitei», în suprafață de 28,89 ha. Pășunea se identifică după nr. topografice cadastru 2657/1, 2657/2", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "66.000", iar coloana nr. 6 va avea
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
5 va avea următorul cuprins: "44.100", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei Hopârta, potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 113, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Pășune «Valea Clociții» - satul Turdaș", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Pășune comunală aflată în comuna Hopârta, satul Turdaș, în locul numit «Valea Clociții», în suprafață de 11,52 ha. Pășunea se identifică după nr. topografic cadastru 2739", coloana nr. 4 va avea
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
Hotărârii Consiliului Local nr. 23/2016"; - la poziția nr. 113, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Pășune «Valea Clociții» - satul Turdaș", coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "Pășune comunală aflată în comuna Hopârta, satul Turdaș, în locul numit «Valea Clociții», în suprafață de 11,52 ha. Pășunea se identifică după nr. topografic cadastru 2739", coloana nr. 4 va avea următorul cuprins: "1960", coloana nr. 5 va avea următorul cuprins: "26.300", iar coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul
HOTĂRÂRE nr. 679 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Alba, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275610_a_276939]
-
și fungicide. Mulți compuși derivați ai acestuia sunt urât mirositori; de exemplu, mirosul de grepfrut sau cel de usturoi este datorat prezenței de compuși organici cu sulf în compoziția plantei. Hidrogenul sulfurat este compusul care are mirosul caracteristic de ouă clocite, dar este prezent și în alte procese biologice. Sulful este, de asemenea, componentul de bază în cadrul procesului de vulcanizare. Sulful este cunoscut din cele mai vechi timpuri. Chinezii și egiptenii (aproximativ 5000 î.Hr.) utilizau sulful ca înălbitor de textile, ca
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
apoi cu nămol, apoi cu păr, lână și alte materiale moi. Talentul de constructor, amplitudinea ecologică și inteligența corbului determină o serie de variații în tipologia construirii cuiburilor. Corbul depune ouăle încă în luna februarie, începând chiar din această lună clocitul. Femela se bazează în această perioadă - pentru hrănire - pe ajutorul masculului, fără de care ouăle ar îngheța. Clocitul durează cca. 21 de zile. Masculul, atunci când nu caută mâncare pentru femelă, stă în apropierea cuibului, păzindu-l cu multă grijă. După eclozare
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
aceste meleaguri. Alături de păsările care sunt stăpânul de drept al rezervației au fost văzute o serie de animale sălbatice precum: vulpea, iepurele, căprioara, porcul mistreț. Vegetația luxuriantă existentă în perimetrul rezervației propriu- zise constituie un excelent camuflaj pentru cuibărit și clocit. Ochiurile deschise de apă în mijlocul bălților sunt înconjurate de fâșii de stufăriș. Salciile și florile sălbatice în special trandafirii sălbatici completează peisajul de vis.
Mlaștinile Satchinez () [Corola-website/Science/304602_a_305931]
-
incolor, inflamabil, toxic, cu un miros puternic. Formula chimică HS. Hidrogenul sulfurat este mai greu decât aerul, are o reacție ușor acidă, cu bazele formează săruri. Sărurile acidului sulfhidric se numesc sulfuri. În concentrație redusă are miros neplăcut de ouă clocite. În concentrație ridicata paralizează simțul mirosului și nu poate fi detectat de om. În funcție de concentrație și de durata de expunere poate produce efecte cronice sau acute. La concentrații peste 0.1% poate ucide în câteva secunde. Acidul sulfhidric este doar
Hidrogen sulfurat () [Corola-website/Science/311280_a_312609]
-
școală la Ghizdita, o biserică, o moară cu aburi și 3 stâne. Lângă Zărnești s-au descoperit în 1884 rămășițele unor mastodonți, care au fost duse la muzeul de istorie naturală din București. Comuna Vadu Soreștilor era formată din cătunele Clociți și Hârboca (cu subdiviziunile Vadu Soreștilor și Blestematele), având în total 1190 de locuitori, în ea funcționând o școală și două biserici. Structura de bază a actualei comune s-a format înainte de 1925, când comunele Zărnești și Fundeni au fost
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
fost inclusă în plasa Câlnău a aceluiași județ, și era alcătuită din satele Fundeni (reședință), Cuculeasa, Ghizdița, Luncași și Zărnești, cu o populație de 4017 locuitori. Comuna Vadu Soreștilor făcea parte din aceeași plasă Câlnău și avea în componență satele Clociți, Hârboca și Vadu Sorești, cu o populație totală de 1654 de locuitori. Comunele Fundeni și Zărnești s-au separat din nou în 1931. În 1950, comunele Fundeni și Zărnești au fost incluse în raionul Buzău, iar comuna Vadu Sorești în
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
cuib. Perioada de împerechere are loc în perioada sezonului secetos, masculul atrage atenția femelei prin bătăi din aripi și zburlirea moțului de pene de pe cap. Femela depune în cuibul situat pe tufișuri, între 1 și 3 ouă albăstrui care sunt clocite timp de 45 de zile. Puii au mulți dușmani din care cauză de obicei dintr-un cuib numai un pui va ajunge adult. Hrana preferată a păsărilor sunt șerpii, dar consumă și amfibii, șopârle, insecte sau rozătoare și păsări. Șerpii
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
fiind amplasat pe un loc greu accesibil pentru animale carnivore. Pe Insula Crăciunului, păsările cuibăresc chiar în arbori. Perioada de reproducție are loc de obicei din primăvară până în vară, pe unele insule se poate întinde pe tot timpul anului. În timpul clocitului sunt foarte agresive, aceste lupte cauzează uneori o pierdere de până la 70 % a puilor. Această agresivitate a păsărilor, duce frecvent la gonirea cu succes a furtunarilor care caută să răpească puii. Păsările pot atinge vârsta de peste 20 de ani. Grupa
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
pradă de-a sa. Păsările încep frecvent neîndemânatic ritualurile.Cu cât stadiul curtării avansează cu atât devin mai îndemânatice. După consumarea ritualului specific, păsările se împerechează de mai multe ori. Multe perechi rămân împreună și se ajută la construirea cuibului, clocit și creșterea puilor. -grădinar Cel mai artistic și aspectuos ritual de împerechere îl au păsările grădinar din Noua Guinee și Australia.Și-au primit numele de la adăpostul sub formă de umbrar, pe care masculii îl construiesc în perioada de împerechere
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]