124 matches
-
în luna iunie, prin depunerea a 5-14 ouă de culoare alb-gălbui, ușor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea durează în jur de 2 luni, chiar 90 de zile în cazul în care temperatura este devaforabilă. Ouăle cresc în volum în timpul clocitului, devenind cenușii, iar prin august-septembrie ies puii. Femelele sunt apte pentru reproducere după 3 ani, pe când masculii după 2 ani. "Șopârlele inelate" sunt reptile strâns înrudite cu șerpii și se hrănesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurtă
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
inteligența corbului determină o serie de variații în tipologia construirii cuiburilor. Corbul depune ouăle încă în luna februarie, începând chiar din această lună clocitul. Femela se bazează în această perioadă - pentru hrănire - pe ajutorul masculului, fără de care ouăle ar îngheța. Clocitul durează cca. 21 de zile. Masculul, atunci când nu caută mâncare pentru femelă, stă în apropierea cuibului, păzindu-l cu multă grijă. După eclozare puii mai stau în cuib cca. 40 de zile, fiind hrăniți pe rând de părinți. Ca și
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
prin planare. În timpul zborului de toamnă, dinspre Europa spre Africa, prin intermediul curenților ascendenți calzi se pot ridica ușor, din ce în ce mai sus. Pentru multe păsări, Europa Centrală reprezintă cel mai sudic punct al migrării. Lebăda pitică, de exemplu, migrează din zonele de clocit ale Siberiei de Nord până la malul Mării Nordice. Păsările migratoare nu se întâlnesc doar în emisfera nordică; dar, deoarece la Sud de Ecuator suprafața uscată este mult mai mică, numărul lor este redus, fiindcă au mai puține locuri pentru clocit
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
clocit ale Siberiei de Nord până la malul Mării Nordice. Păsările migratoare nu se întâlnesc doar în emisfera nordică; dar, deoarece la Sud de Ecuator suprafața uscată este mult mai mică, numărul lor este redus, fiindcă au mai puține locuri pentru clocit. Cel mai departe migrează chira arctică. Ea cuibărește la Polul Nord și iernează în Africa de Sud, America de Sud și Antarctica; aceasta înseamnă că parcurge anual 35 de mii de kilometri. Înainte de migrare, păsările își măresc masa. Unele păsări mici chiar își dublează masa
Migrarea păsărilor () [Corola-website/Science/302559_a_303888]
-
muncă. Scorburile sunt construite pe partea care privește în jos a crengii, pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie și de a înfreuna accesul prădătorilor. Scorbura ciocănitoarelor este compusă dintr-un tunel prin care se intră și o cameră de clocit și de creștere a puilor. Ciocănitoarele își construiesc o scorbură în fiecare an, cu excepția ciocănitorii cu creastă roșie (Picoides borealis) care o folosește toată viața. Această pasărte își construiește scorbura timp de până la doi ani. Există păsări care îți construiesc
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
margini crengi groase, spre interior fiind din ce în ce mai fine, pentru că la mijloc să fie o adâncitură căptușită fin, cu fire de blănuri de animale. Ouăle sunt albastru-verzui, cu puncte cafenii-brune. Ponta are 4-6 ouă. Puii eclozează după cca 3 săptămâni de clocit. Cât sunt mici, în primele două săptămâni, puii sunt cvasi-permanent îngrijiți de femelă, care îi păzește, îi apără de frig, îi hrănește cu hrana adusă de către mascul la cuib. Când puii devin mai mari, hrana este adusă de ambii părinți
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ea se instalează un volier special pentru porumbeii bolnavi. În porumbare se construiesc locuri de odihnă pentru porumbei sub formă de scânduri de dormit și bețe de odihnă, iar în compartimentul porumbeilor de prăsilă și boxe de împerechere și de clocit.Boxele de împerechere reprezintă lădițe lungi de un metro, largi și înalte de 60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
reprezintă lădițe lungi de un metro, largi și înalte de 60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de sârmă. Boxele de clocit au formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază în funcție de mărimea raselor de porumbei care le vor ocupă, între 70*70*40=50cm și 120*80*60cm. În fiecare boxa
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază în funcție de mărimea raselor de porumbei care le vor ocupă, între 70*70*40=50cm și 120*80*60cm. În fiecare boxa de clocit se construiesc două cuiburi pentru fiecare pereche de porumbei de prăsilă, în scopul asigurării unei clocirii și creșteri consecutive a puilor. Boxel astfel construite în compartimentul porumbeilor de prăsilă sunt așezate una lîngă altă, suprapuse și ridicate deasupra pardoselei cu
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
compartimentul porumbeilor de prăsilă sunt așezate una lîngă altă, suprapuse și ridicate deasupra pardoselei cu 20cm Rasele de zbor se cresc în libertate, iar cele de carne și de agrement în voliere instalate în față porumbarului sau a boxelor de clocit, făcute din pânză de sârmă prinsă de un cadru metallic sau din șipci de lemn, închise din toate părțile, având o capacitate de aer suficientă numărului de porumbei care vor fi crescuți în ele. Pentru fiecare porumbel se socotește un
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
porumbeilor de carne se utilizează porumbare-șoproane acoperite complet sau numai pe jumătate, închisă lateral cu scânduri, cu uși pentru porumbei și personal de serviciu, iar în față cu voliere din sârmă cadrilată. Pereții din fund sunt acoperiți cu boxele de clocit de 40 cm lungime, 40cm lățime și 30 înălțime, câte două pentru fiecare pereche. Pentru a evita umezeală și pătrunderea șobolanilor, pardoseal se construiește la 40-50 cm deasupra nivelului solului. Porumbarele-șoproane sun înșirate pe rânduri, prevăzute cu un apaduct propriu
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
prevăzute cu un apaduct propriu, legat de puțul sau turnul de apă motor al crecatoriei. În Statele Unite ale Americii se găsesc crescătorii -uzine care produc și prelucrează anula zeci de mii de pui de porumbei de carne. În boxele de clocit sau în căsuțele pentru cuiburi se așează cuibarele sau cuiburile, făcute din cutii mici de lemn, având 6-8cm înălțime, 16-25 cm lățime și 16-25 cm lungime. Cuiburile pot fi făcute în formă de strachină, dintr-un amestec de gips, ciment
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
al scorburii 5-8 ouă, începând de la sfârșitul lui aprilie până la începutul lui mai. Ouăle sunt eliptice, netede, mate, uneori punctate cu pori evidenți, colorate cenușii, gălbui, oliv sau verzui spre cafeniu. Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe înaintea încheierii pontei și este asigurat de femelă. În perioada clocitului, masculul îi aduce de mâncare. Femela părăsește cuibul doar seara și dimineață pentru scurt timp. Cât clocește, la femelă se dezvoltă glanda uleioasă de la baza cozii, din care
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
mai. Ouăle sunt eliptice, netede, mate, uneori punctate cu pori evidenți, colorate cenușii, gălbui, oliv sau verzui spre cafeniu. Coaja se pătează în cuib. Incubația durează 16-19 zile. Clocitul începe înaintea încheierii pontei și este asigurat de femelă. În perioada clocitului, masculul îi aduce de mâncare. Femela părăsește cuibul doar seara și dimineață pentru scurt timp. Cât clocește, la femelă se dezvoltă glanda uleioasă de la baza cozii, din care, în caz de primejdie, se proiectează un lichid brun-negricios, cu un miros
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Occidentală. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor. Perioada clocitului la sitar are loc din luna mai până în iulie. Ca toate păsările din acest grup, după perioada împerecherii, care poate dura o zi, păsările se despart. Femela face un cuib pe sol sub formă de gropiță căptușită cu frunze, iarbă
Sitar de pădure () [Corola-website/Science/314373_a_315702]
-
între 0,45 si 1,0 m, având o greutate între 360 si 2800 grame, pe insula Galapagos cormoranii ating greutatea de 4000 de g. După culoarea penajului sunt cormoranii negri și cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebit, masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenușie pe abdomen cu nuanțe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca
Cormoran () [Corola-website/Science/314378_a_315707]
-
Gheorghe și Gura Portiței. Ținutul Cioticei este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
cocoș și coroană, patru picioare și trup solzos de șarpe. În Europa medievală se credea că nașterea unui vasilisc se produce sub Steaua Cîinelui (Sirius): dintr-un ou sferic înfășurat în piele aspră în loc de găoace, ouat de un cocoș și clocit de o broască țestoasă, apare încoronat. O lespede din Viena poartă săpată o imagine deasupra acestei inscripții: "„Anul 1202, Frederic al II-lea, Împărat Roman a fost ales la domnie. În timpul împărăției lui s-a născut un vasilise dintr-un
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
o singură dată pe sezon. În cazul pieririi primilor pui, femela depune ouă a doua oară. O pontă este alcătuită din 5-6 ouă albe, punctate cu roșu, cu dimensiunile (19-20) х (13-14) mm. și greutatea de cca. 1,7 g. Clocitul durează 14-15 zile, ajungând la 20 de zile în verile ploioase. În timpul clocirii masculul se angajează să facă rost de hrană și pentru femelă, lucru greu de îndeplinit pe vreme rea, când femela se vede nevoită să părăsească cuibul pentru
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
rată de tip greu: femelă poate avea 3-4 kg, iar masculul 5-6 kg. În jurul anului 1600 a fost domesticita pe scară largă în Europa. Rata leșeasca are ca specific noduli roșii în jurul ochiului. Dintre păsările de curte, la această rată clocitul durează cel mai mult 5 săptămâni. Se împerechează de trei ori pe an, depunând 150 de ouă pe sezon (martie - august). Aceasta este o rată care nu măcăne, emițând niște sunete asemănătoare sâsâitului. Când sunt amenințate sau se împerechează, acestea
Rață leșească () [Corola-website/Science/317636_a_318965]
-
Perului și Ecuadorului. Habitatul păsărilor sunt reginile joase de pădure (altitutine max. 500 m), situate de-a lungul apelor curgătoare, mai rar în regiunile de coastă. Păsările sunt active dimineața devreme și seara, restul zilei sunt ascunse. Ele trăiesc cu excepția clocitului în grupuri ce pot atinge 100 de păsări. Hrana lor este exclusiv constituite din vegetale: 82 % frunze verzi, 10 % flori și 8 % fructe, consumând și plante toxice. Digestia începe în dilatația esofagiană, care nu poate fi întâlnită numai ca prestomace
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
păsări, care se ajută reciproc la creșterea puilor. Cuibul conține 2-4 ouă albe pătate cu roșu, de dimensiuni 4,7 × 3,3 cm, cuibul fiind construit pe crengi la câțiva metri deasupra apei, astfel puii pot sări direct în apă. Clocitul durează 30 de zile, puii eclozionați sunt orbi și aproape golași, fiind acoperiți la ca. 10 zile cu puf.Femelele ca pui pot rămân cu părinții până la vârsta d 3 ani, pe când masculii rămân un timp mai îndelungat.
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
Glareolinae vânează de obicei hrana pe sol, aripile sunt lungi, ascuțite, care le ajută la alergare. Au trei degete la picoare, degetul mijlociu fiind mai lung și dezvoltat. Pasărea crocodilului, din punctul de vedere al habitatului și comportamentului în perioada clocitului, face excepție de celelalte păsări din această grupă. Populează malurile nisipoase ale fluviilor africane, în timp ce celelalte păsări trăiesc în regiunile aride, în savane sau de deșerturi. Pasărea crocodilului depune ouăle și le va acoperi cu nisip, ceea ce va face ca
Cursoriinae () [Corola-website/Science/316575_a_317904]
-
venirea primăverii însă, sosesc cu sutele la malul mării pentru depunerea ouălor. Își sapă cuibul deaupra stâncilor, pe pantele acoperite de vegetație, dar pot fi întâlniți și la baza stâncilor abrupte, sub grohotișuri. În lunile de vară, între locurile de clocit și bancurile de pești, papagalii de mare formează în aer o adevărată aglomerare. Succesul clocitului depinde de distanța ce trebuie parcursă pentru procurarea hranei pentru ei înșiși precum și pentru puii flămânzi. Papagalul de mare se scufundă cu o viteză uimitoare
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]
-
deaupra stâncilor, pe pantele acoperite de vegetație, dar pot fi întâlniți și la baza stâncilor abrupte, sub grohotișuri. În lunile de vară, între locurile de clocit și bancurile de pești, papagalii de mare formează în aer o adevărată aglomerare. Succesul clocitului depinde de distanța ce trebuie parcursă pentru procurarea hranei pentru ei înșiși precum și pentru puii flămânzi. Papagalul de mare se scufundă cu o viteză uimitoare în căutarea hranei sale preferate, anghila de nisip. Își folosește aripile drept motor de propulsie
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]