117 matches
-
poate schimba potențialul de transfer de gene, cum este cazul plasmidelor sau al vectorilor virali, care nu se pot insera în genomul gazdei. Metoda de modificare genetică poate, de asemenea, să diminueze transferul potențial de gene, cum este exemplul transformării cloroplastelor. Transferul de gene poate determina persistența materialului genetic introdus în populațiile naturale. Dacă un OMG prezintă un potențial de transfer de gene, acesta nu reprezintă neapărat un risc intrinsec sau o modificare a capacității de supraviețuire ori de a se
ÎNDRUMAR din 21 noiembrie 2007 privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193427_a_194756]
-
a vectorului introdus în plantă modificată genetic sau a oricărui purtător de ADN străin care rămâne în plantă modificată genetic; ... b) în caz de eliminare, mărimea și funcția regiunii (regiunilor) eliminate; ... c) localizarea insertului în celulele plantei (integrat în cromozom, cloroplaste, mitocondrii sau menținut într-o formă neintegrata) și metodele de determinare a prezentei lui; ... d) numărul de copii ale insertului; ... 3. informații privind exprimarea insertului: a) informații privind exprimarea insertului și metodele utilizate pentru caracterizarea lui; ... b) părțile plantei în
ORDONANŢĂ nr. 49 din 30 ianuarie 2000 (*actualizată*) privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196906_a_198235]
-
care ar putea fi incluse în grupa I dacă ar îndeplini condițiile de la lit. C de mai sus - cele construite în întregime dintr-un singur receptor procariotic (incluzând plasmidele și virusurile sale indigene) sau dintr-un singure receptor procariotic (incluzând cloroplaștii, mitocondriile, plasmidele sale, însă excluzând virusurile); - cele care constau în întregime din secvențe genetice de la diferite specii care fac schimb de aceste secvențe prin procese fiziologice cunoscute. ANEXA III PARAMETRI CARE TREBUIE LUAȚI ÎN CONSIDERARE ÎN CURSUL EVALUĂRII SECURITĂȚII, ÎN MĂSURA ÎN CARE
jrc1596as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86737_a_87524]
-
pot fi incluse în grupa I dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la pct. (C) 1. Cele construite exclusiv pornind de la un singur organism receptor procariot (inclusiv plasmidele și virusurile endogene ale acestuia) sau pornind de la un singur organism receptor eucariot (inclusiv cloroplastele, mitocondriile, plasmidele, dar excluzând virusurile). 2. Cele construite exclusiv din secvențe genetice care provin de la diferite specii care își schimbă secvențele prin procese fiziologice cunoscute. 1 JO L 117, 08.05.1990, p. 1.
jrc1716as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86864_a_87651]
-
inclusiv informații privind eventualele părți ale vectorului introduse în PSMG sau un eventual ADN vector sau străin rămas în PSMG ( b) În cazul deleției, dimensiunea și funcția zonei (zonelor) deletate (c) Localizarea insertului în celulele plantei (integrat în cromozom, în cloroplast, în mitocondrie sau într-o formă neintegrată), precum și metodele de determinare a localizării (d) Numărul de cópii și stabilitatea genetică a insertului (e) În cazul modificărilor, altele decât inserția sau deleția, descrieți funcțiile materialului modificat genetic înainte și după modificare
jrc5556as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90726_a_91513]
-
modificare genetică poate modifica potențialul de transfer genic, de exemplu în cazul plasmidelor sau al vectorilor virali care nu se integrează în cromozomii gazdei. Metoda modificării genetice poate, de asemenea, să diminueze potențialul de transfer genic, de exemplu prin transformarea cloroplastului. Transferul genic poate determina persistența materialului genetic introdus în populațiile naturale. Dacă un OMG are potențial de transfer genic, acest lucru nu implică cu necesitate un risc intrinsec, modificarea capacității de supraviețuire, fixare sau efecte adverse. Acest lucru depinde de
jrc5537as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90707_a_91494]
-
I dacă nu au efecte negative asupra mediului și dacă îndeplinesc condițiile din anexa II pct. (i) sunt cele obținute integral dintr-un singur receptor procariot (inclusiv plasmidele sale indigene, transpozonii și virusurile sale), dintr-un singur receptor eucariot (inclusiv cloroplastele, mitocondriile, plasmidele, dar cu excepția virusurilor) sau cele care constau integral în secvențe genetice de la diferite specii care schimbă respectivele secvențe prin procese fiziologice naturale. Înainte de a hotărî dacă MMG-urile aparțin grupei I, trebuie analizat dacă sunt excluse din domeniul
jrc2917as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88072_a_88859]
-
concluzii: - nu există nici un motiv care să sugereze că vor exista efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului determinate de introducerea în semințele de soia a genelor ce codează pentru toleranța la glifosat și pentru peptida de tranzit a cloroplastelor; - nu există motive de siguranță care să justifice izolarea produsului de alte semințe de soia; - nu există motive de siguranță pentru a se menționa pe etichetă că produsul a fost obținut prin tehnici de manipulare genetică; întrucât art. 11 alin
jrc2921as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88076_a_88863]
-
40-3-2), în care s-au inserat următoarele secvențe: - o singură copie a genei ce codează pentru toleranță la glifosat CP4 5 enolpiruvilsichimat-3-fosfat sintază (CP4 EPSPS) din Agrobacterium sp. sușa CP 4 și secvența de codificare pentru peptida de tranzit a cloroplastelor (CTP) din Petunia hybrida cu promotorul P-E35S din virusul mozaic al conopidei și terminația genei de nopalină sintază din Agrobacterium tumefaciens. (2) Aprobarea reglementează orice descendență obținută prin încrucișarea produsului cu orice linii de semințe de soia roșie. (3) Aprobarea
jrc2921as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88076_a_88863]
-
vectorului introdus în PSMG sau orice purtător sau ADN străin rămas în PSMG; (b) în cazul eliminării, mărimea și funcția zonei(elor) eliminate; (c) numărul de exemplare ale inserției; (d) localizarea(ările) inserției(iilor) în celulele plantei (integrate în cromozomi, cloroplaste, mitocondrii sau menținute în forma neintegrată) și metode pentru determinarea acesteia. 3. Informații cu privire la exprimarea inserției: (a) informații cu privire la dezvoltarea inserției în cursul ciclului de viață a plantei și metode folosite pentru caracterizarea ei; (b) părți din plantă în care
jrc5093as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90261_a_91048]
-
fi absorbit dermal, însă acest traseu este stabilit a fi de doar 1% prin inhalare. Aproximativ 80% din vaporii de mercur inhalați sunt absorbiți prin intermediul sistemului respirator, fiind apoi distribuit prin sistemul circulator în tot corpul. În urma unor experimente asupra cloroplastelor, s-a demonstrat că ionul metalic induce peroxidarea lipidelor, pierderea pigmenților fotosintetici și degradează proteinele; cu toate că mercurul în stare elementara este oxidat rapid în mercur (II) în interiorul eritrocitelor (care prezintă o afinitate mare pentru substanța în cauză), o mare parte
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar. Cu numele de alge
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
energia consumată de animale în timpul vieții provine din radiațiile solare. Acest fapt stabilește ferm procesul de fotosinteză ca fiind unul dintre fenomenele cele mai importante din lumea viețuitoarelor. Ecuația generală a fotosintezei putea fi scrisă atunci: Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară. La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigment activ în reacțiile fotochimice, se mai găsesc și alți pigmenți, cu rol de pigmenți accesori: Mecanismul clorofilei se pare că include 3 procese principale: Prin fotosinteză
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
Acest fapt stabilește ferm procesul de fotosinteză ca fiind unul dintre fenomenele cele mai importante din lumea viețuitoarelor. Ecuația generală a fotosintezei putea fi scrisă atunci: Fotosinteza are loc în cloroplaste și în zona citoplasmei care le înconjoară. La nivelul cloroplastelor alături de " clorofila a, pigment activ în reacțiile fotochimice, se mai găsesc și alți pigmenți, cu rol de pigmenți accesori: Mecanismul clorofilei se pare că include 3 procese principale: Prin fotosinteză plantele transformă apa și dioxidul de carbon în molecule mari
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
și sunt deseori prezente în apa (în special apa dulce, dar sunt și câteva specii marine) bogată în nutriente. Lungimea celulei variază de la 20 la 300 µm și are o formă tipică cilindrică, ovală sau fusiformă, cu un singur flagel. Cloroplastele Euglenei are un verde-deschis ramificat (în formă de stea), deși unele specii sunt fără culoare. Euglena se înmulțește prin diviziunea directă longitudinală a celulei. Nu există reproducere sexuată cunoscută. Au fost descrise peste 100 de specii de Euglenă. Marino "et
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Au fost descrise peste 100 de specii de Euglenă. Marino "et al." (2003) au revizuit genul pentru a constitui un grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că acestea pot pierde coroplastele sub anumite condiții; dacă
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
specii de Euglenă. Marino "et al." (2003) au revizuit genul pentru a constitui un grup monofiletic. Euglenele sunt specii mixotrofe, adică acestea se pot hrăni atât heterotrof, prin fagocitoză, cât și autotrof, prin fotosinteză. Cloroplastele Euglenei permit fotosinteza, conținând în cloroplaste clorofila "a" și "b", iar când nu este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că acestea pot pierde coroplastele sub anumite condiții; dacă se adaugă un antibiotic, precum streptomicină
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
este prezentă lumina, aceasta se hrănește heterotrof. Substanțele hrănitoare pătrund prin osmoză pe toată suprafața corpului. Experimentele arată că acestea pot pierde coroplastele sub anumite condiții; dacă se adaugă un antibiotic, precum streptomicină, în mediul de cultură a Euglenei, diviziunea cloroplastului este inhibată, dar diviziunea celulară nu este afectată. Dacă în mediul acestora lipsește apa, euglena se înconjoară cu un perete celular protector, menținându-se într-o stare hibernală până la apariția umezelii. Euglena mereu înoată către lumină, deoarece acolo crește probabilitatea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
formează un coerent complet, ele sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
ADN circular simplu (cromozom bacterial), în regiunea nucleoidului din citoplasmă. Materialul genetic al eucariotelor este împărțit în diferite molecule liniare numite cromozomi în interiorul unui nucleu separat, de obicei, cu material genetic suplimentar în unele organite cum ar fi mitocondriile si cloroplastele. O celula umana conține material genetic în nucleul celulei (genomul nuclear) și în mitocondrii (genomul mitocondrial). La om genomul nuclear este împărțit în 23 de perechi de molecule de ADN liniar numite cromozomi. Genomul mitocondrial este o molecula de ADN
Celulă (biologie) () [Corola-website/Science/302844_a_304173]
-
ARNS 5S (120 de nucleotide), ARN 28S (4700 de nucleotide), o subunitate de 5,8S (160 de nucleotide) și aproximativ 49 de proteine. Subunitatea mică 40S conține ARN 18S (1900 de nucleotide) și aproximativ 33 de proteine. Ribozomii găsiți în cloroplastele și mitocondriile celulelor eucariote au subunitatea mare și mică conectate prin intermediul proteinelor la nivelul particulei 70S. Aceste organite sunt considerate a fi o remineșcență de la bacterii, a căror ribozomi sunt similari inclusiv celor de la procariote. Diferitele tipuri de ribozomi au
Ribozom () [Corola-website/Science/304483_a_305812]
-
intracelular, situat între membrana celulară și nucleul unei celule, constituind masa fundamentală a acesteia. În citoplasmă se află organite comune, precum ribozomii, mitocondriile, aparatul Golgi (format din dictiozomi), vacuolele, lizozomi, reticulul endoplasmatic, peroxizomi, glioxizomi, precum și organite specifice, așa cum sunt plastidele, cloroplastul, neurofibrilele, miofibrilele, centrozomul (centrul celular), cili, flageli, incluziuni ergastice (citoplasmatice) și corpul Nissl (corpuscul Nissl, corpi tigroizi), aflate în citosol, fluidul vâscos în care se petrec toate reacțiile intracelulare. O masă citoplasmatică cu mai mulți nuclei (cu mai multe nuclee
Citoplasmă () [Corola-website/Science/304510_a_305839]
-
bacterie - biochimie - biodiversitate - biofizică - biolog - biologie moleculară - biologie - biom - biomecanică - biopolimer - biotehnologie - boală infecțioasă - cancer - capilar - carbohidrat - cariotip - carnivore - caroten - celulă - celulă stem - celuloză - centriol - centrozom - ciclul acidului citric - ciclul Krebs - citosol - ciuperci - cladistică - clasificare științifică - clasificarea virusurilor - clonare - clorofilă - cloroplast - cod genetic - coenzimă - colchicină - colesterol - comportament - cotiledon - cromozom - cromozomul X - cromozomul Y - cuticulă - dendrită - descompunere - diabet zaharat - dializă - diatomee - digestie - electroforeză - embrion - endemism - entomologie - enzimă - erbivor - ereditate - Escherichia coli - eucariote - eugenie - evoluție - ex vivo - extincție în masă - fagocitoză - febră aftoasă
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
absorbanți. Nu prezintă cuticula la exterior. Învelește organele plantei. Are celule modificate în peri și stomate. Prezintă cuticula la exterior (o pătură formată dintr-o substanță impermeabila numită cutina ce împiedică trecerea apei). Stomatele sunt celule reniforme ce au citoplasma, cloroplaste, nucleu și perete celular. Între 2 stomate se află o deschizătura numită ostiola. Se află sub rizoderma. Este formată din unul sau mai mult straturi de celule cu pereți îngroșați. Printre celulele cu pereți îngroșați se află și celule cu
Țesut vegetal () [Corola-website/Science/311296_a_312625]