81 matches
-
dominare și a pozițiilor personajelor în aceste dinamici violente, este ceea ce anulează, în <strong>Toni Erdmann</strong>, potențialul emancipator. După cum observă foarte corect Gorzo și Lazăr, „nu s-a schimbat mare lucru - nici violarea etichetei prin dezbrăcare, nici sabotajul prin clovnerie nu sînt arme eficiente împotriva forțelor dezumanizante pe care le descrie filmul”. Or, în aceste condiții, Gorzo și Lazăr încearcă să ne convingă că rezolvările găsite de Ade, într-un film care normalizează, prin edulcorare și banalizare, sărăcia și bogăția
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
la fel” ca exploatații. Situația este cel puțin la fel de delicată în cazul profesorului Conradi. Acesta este văzut de Gorzo și Lazăr ca „umanist blând”, proletar generos, care își „devalizează pensia” în numele refacerii relației cu fiica. Însă, dacă depășim fascinația pentru clovneriile lui Conradi și obsesia pentru apartenența sa la un proletariat intelectual generic, lucrurile se prezintă diferit. Conradi este un profesor de școală generală din Germania care, într-o țară cu (deocamdată) unul dintre cele mai bune sisteme de protecție socială
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
dezbătute încă dinainte de apariția „internaționalei a treia”, iar diviziunea imperială joacă aici un rol cel puțin la fel de important ca apartenența de clasă. „Umanismul” arogant și egoist al lui Conradi care e dezinteresat, sau chiar inconștient, de consecințele pentru localnici ale clovneriilor sale, reprezintă, rămân la părerea inițială, doar dispunerea de puterea pe care o conferă poziția dominantă.</strong> Toate clovneriile lui Conradi sunt înlesnite de fapt de această poziție dominantă, „occidentalitatea” sa. Un localnic îmbrăcat precum Conradi ar fi fost, cel
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
apartenența de clasă. „Umanismul” arogant și egoist al lui Conradi care e dezinteresat, sau chiar inconștient, de consecințele pentru localnici ale clovneriilor sale, reprezintă, rămân la părerea inițială, doar dispunerea de puterea pe care o conferă poziția dominantă.</strong> Toate clovneriile lui Conradi sunt înlesnite de fapt de această poziție dominantă, „occidentalitatea” sa. Un localnic îmbrăcat precum Conradi ar fi fost, cel mai probabil, bătut măr de <em>bodyguard</em> înainte să apuce să deschidă gura în cluburile selecte bucureștene. Gorzo
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
a avut o conferință cu teme politice chiar în seara dinaintea alegerilor naționale. își are rădăcinile în variate tradiții americane de divertisment popular din secolul 19, de la vaudeville și monologuri umoristice (Mark Twain fiind unul dintre maeștii acestui gen) până la clovneriile de circ. Majoritatea comicilor de la început erau priviți doar ca “spunători de bancuri” care încălzeau publicul în deschiderea spectacolului sau distrau mulțimea în timpul pauzelor. Să fii comic era considerat în principal un prim pas pentru a începe o carieră serioasă
Stand-up comedy () [Corola-website/Science/305927_a_307256]
-
cu ingeniozitate, grație și subtilitate. Drumul nostru împreună cu cei trei clovni din Sala Studio în foaier, la pauză, și apoi, din nou, în Sala Studio - transformată miraculos în arenă - este drumul de la vis la coșmar, de la iluzie la deziluzie. Circul, clovneria - mituri ale copilăriei fericite și ale candorii - se dovedesc lumi viciate și brutalizate. Circul este o junglă, un spațiu al supraviețuirii prin anihilarea aproapelui. Revenirea celor trei clovni în arenă, întoarcerea în trecutul glorios este dirijată de biciul unui dresor
Spectacol de Top la TNB: Marele Bufon Caramitru și Clovnii lui Matei Vișniec by LUDMILA PATLANJOGLU () [Corola-website/Journalistic/105814_a_107106]