1,115 matches
-
de Carpați 29. Reconstituirea zonei de influență, din punct de vedere militar în primul rând, de către banul Laurențiu trebuie pusă în legătură nu numai cu un sprijin regal mai substanțial ci, credem mai ales într-un sprijin mai mare al cnejilor și voievozilor români din stânga și dreapta Oltului, precum și din Hațeg și Banat, sprijin militar obținut grație unei abilități politice a banului Laurențiu și probabil a unor concesii importante de ordin economic, politic și confesional acordate fruntașilor români din Banatul Severinului
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
mercenari cunoscute sub numele de „Armata Neagră”; Ștefan Szapolyai, viceregele Ungariei și Ștefan Bathory, voievodul Transilvaniei. În paranteză fie spus, pentru satisfacerea unei posibile curiozități referitoare la Paul Chinezul, numele „Chinezu” este, de fapt, o poreclă derivată din titlul de cneaz. La Expoziția Universală de la Paris, din anul 1900, macheta lucrării, aparținând artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a obținut marele premiu. Realizarea unei statui în memoria lui Matia Corvinul - născut la Cluj, pe 27 martie 1443 - s-a dorit încă
ANSAMBLUL MONUMENTAL MATIA CORVINUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369765_a_371094]
-
Versuri > Omagiu > ODĂ BREZOIULUI - DE CRISTINA NĂLBITORU Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului În vremuri îndepărtate undeva-ntre munți Trăia un neam de daci cu-naltele lor frunți. Urmă un brav cneaz pe nume Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende vii Rămân peste meleaguri eterne mărturii. Plutașii de pe
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
noua diplomă acordată familiei la 1645, atestă originea ei nobilă din vechime. Investigația din 1752 vorbește despre statutul membrilor ei ca nobili de Bedeu chiar înainte de 1645. De fapt la 1326 regele Carol Robert de Anjou donează lui Gostolean, fiul cneazului Porboslav posesiunea Bedeu (cf. Ω, pp. 27-28), iar Mărcuș, întemeietorul acestei ramuri devenită familie, fusese consemnat deja la 1568 (ibid.), sau familia Danci de Iapa este atestată doar de la 1494 de invest. nobil. don 1752 deși primise novo donatio încă
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
narative, element esențial ce organizează, uneori, mari digresiuni, grupate în jurul unui eveniment incomprehensibil. Dar el, fabulosul, se insinuează, cu abilitate, și în structurile microtextuale (v., mai ales, în Foc și apă, frumosul episod legat de formarea și, apoi, de luptele cneazului Sviatoslaw), generând insule de polisemie, chiar de abisalitate, în fluxul narativ. Concomitent, prin natura sa retorică, prin prezenta sa la punctul de contact cu cititorul, are un rol semnificativ și în pragmatica enunțului. Așa se face că lectorul plasează prozele
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
avea să devină Ioan-Vodă cel Viteaz, se cunosc puține. Îl vedem pe la 1551 făcând o primă încercare nereușită de a ajunge pe tronul Moldovei, cu sprijin polonez. De aici se refugiază la Moscova, unde se și căsătorește cu Maria, fiica cneazului de Rostov, cu care are un băiat, ce va purta numele de Petru. Părăsește pe la 1557 Moscova și ajunge, se pare, în Polonia, de unde, la 1561 apare într-o nouă încercare de a ajunge la domnie, cu sprijinul unui magnat
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele versante ale Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
iar puțin după aceea, în 1501, lângă acestea se amintește Kaprisowar (Căprișoara), în Vulcan, ca fiindu-i proprietăți "ab antiquo". Chiar și mai înainte, în jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse că Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cânde, tatăl cneazului Mihail. O dată cu întocmirea primului recensământ confesional în 1733 de către episcopul Inocențiu Micu-Klein s-a consemnat existența în localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Ștefan și a unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
de colonizare, care va continua mult mai intens până la începutul secolului al XX-lea. Cea mai veche mărturie scrisă despre Petrila pare că datează din 28 aprilie 1416, când voievodul Transilvaniei Lorand Lepeș dă un ucaz, în care atestă că cneazul Muzsina din Densuș și-a făcut de vânzare posesiunile sale din Valea Jiului, dintre care unul cu denumirea de „Sylotena” (Radu Popa - Țara Hațegului, pag. 71). Poate fi vorba despre o localitate azi dispărută, aflată pe râul Taia, afluent al Jiului
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
din România care curg pe direcția nord. Iată câteva dintre aceste mențiuni: 2 august 1414 (6922), Suceava Alexandru cel Bun voievod daruiește lui Toader Pitic și fratelui său, Dragul, satele unde a fost Veriș Stanislav, la Cobila, unde au fost cneji Lie și Țigăneștii, la gura Jeravațului, și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X) 19 septembrie 1436 (6944), Suceava Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
aceste mențiuni: 2 august 1414 (6922), Suceava Alexandru cel Bun voievod daruiește lui Toader Pitic și fratelui său, Dragul, satele unde a fost Veriș Stanislav, la Cobila, unde au fost cneji Lie și Țigăneștii, la gura Jeravațului, și unde sînt cneji Tamaș și Ivan, pe Bîrlad, cu hotarele lor vechi. (pl.X) 19 septembrie 1436 (6944), Suceava Ilie și Ștefan voievozi dăruiesc lui Dan Mesehnă satul Ruja Petru și satele Onești, Cîtești, Virișești și Selevestreani, la Cobîle Sîrbi și Șcheieni, pe
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
În secolul IX, pe harta Europei mai apare încă un mare stat feudal timpuriu - Rusia Kieveană. Unii cercetători, bazîndu-se pe cele expuse în letopisețul „Povestea anilor de demult” („Povesti vremennîh let”), susțin că acest stat a fost fondat de către konungii (cnejii) varegi și că politonimul de Rusia provine de la denumirea unei regiuni omonime din Suedia. Varegii suedezi, la fel ca și confrații lor norvegieni și danezi (vikingii sau normanii), îmbinau reușit comerțul cu expedițiile piraterești. Drakkarele[xii] lor putea naviga atît
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
lor norvegieni și danezi (vikingii sau normanii), îmbinau reușit comerțul cu expedițiile piraterești. Drakkarele[xii] lor putea naviga atît pe mări (scandinavii cunoșteau compasul), cît și pe fluvii. Supunînd slavii răsăriteni, varegii nu au încetat campaniile lor de jaf. Konungii (cnejii) Ingwar (Igor) și Helg (Oleg) au asediat Țarigradul (denumirea slavă a Constantinopolului care în traducere ar însemna „Regele orașelor” - n. a.), dar fără succes. Focul grecesc le-a ars flotilele de lemn. Învingătorul hazarilor, Sveneld (Sveatoslav), a pus la cale o
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
sale: „Nu-mi este drag Kievul, ci vreau să trăiesc în Pereiaslavețul de pe Dunăre, deoarece aici va fi centrul tuturor pămînturilor mele...” („Ne liubo mi esti v Kieve, hociu jiti v Pereiaslavțe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-și strămute capitala în acest orășel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
și Stalin - în anul 1947 (insula Șerpilor). Pentru vechii ruși, calea de pe Nistru era cu mult mai sigură și mai scurtă decît cea de pe Nipru. Izvoarele Nistrului se găsesc în Carpații Împăduriți care făceau pare din pămînturile administrate de seminția cnejilor din Kiev. În afară de aceasta, Nistrul nu cunoaște asemenea praguri (unde mai tîrziu a apărut Sicea Zaporojeană), precum Niprul, unde se puteau lesne organiza ambuscade. Anume acolo a și fost omorît Sveatoslav de către pecenegii cumpărați de bizantini. Asprokastron (Cetatea Albă) se
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
enclava Tmutarakan de pe peninsula Taman din zona strîmtorii Kerci pe care a stăpînit-o un timp Rusia Kieveană. În afară de aceasta, navigația pe Marea Neagră a fost (și a rămas în continuare) una de cabotaj. După fărîmițarea Rusiei Kievene în cnezate de udel, cnejii din Halici și Volînia au încercat să-și impună dominația în regiune, însă fără succes. Ei au izbutit, doar, să atingă gurile Dunării în timpul campaniilor lor care purtau un caracter de incursiuni ocazionale, dar nu și să-și instaureze puterea
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
această ordine de idei se înscrie și încercarea de a stabili legături dinastice cu Rusia prin nenorocitul mariaj al fiicei sale Elena[xv] (în istoria rusă cunoscută sub numele de Elena Voloșanca) cu țareviciul (moștenitorul tronului rusesc) Ivan, nepotul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea care, după căsătoria sa cu Sofia Paleolog, își ia titlul de țar[xvi]. Prin acest act, Ștefan cel Mare a intenționat să-și asigure sprijinul Rusiei Moscovite în lupta sa cu Imperiul Otoman și
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
timpurile lui Ivan al III-lea expus într-o formă metaforică în renumita legendă despre Mitra Albă („Skazka o Belom Klobuke”[xviii]). Cea mai apropiată, veche și dorită țintă era Constantinopolul sau Țarigradul spre care și-au îndreptat atenția primii cneji încă varegi[xix] ai Rusiei Kievene (Igor, Oleg și Sviatoslav). Cea mai nimerită ar fi fost calea prin Țările Românești unde populația era dispusă prietenește față de frații lor de credință și aprovizionarea armatei nu ar fi întîmpinat asemenea greutăți. Prezența
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
cei mai de temut cuceritori și pirați ai Evului Mediu Timpuriu. Timp de trei secole (IX-XI) ei au terorizat întreaga Europă. Primul letopiseț rusesc spune că Novgorudul, care era vestit ca mare centru comercial, i-ar fi chemat pe konungii (cnejii) Sineus, Truvor și Rurik la domnie pentru a pune capăt anarhiei și răzmerițelor dintre uniunile tribale ale slavilor de Răsărit. [xx] Karețki Aurel, Pricop Adrian, op. cit., pp. 9-10. [xxi] Text latin publicat de N. Iorga, Carol al XII-lea, Petru
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
și ale curții domnești. Ștefan avea atunci cam 25 de ani, iar mireasa era o tânără blondă, se pare foarte frumoasă, aproape o copilă. Evdokia[2]era rusoaică sau lituaniancă rusificată. După nume era ortodoxă. Bunicul său Vladimir[3], mare cneaz de Kiev, era descendentul marilor duci ai Lituaniei, din care s-a tras de altfel și familia regală a Poloniei. El a fost primul care s-a creștinat (în secolul al XIV-lea lituanienii erau încă păgâni) sub numele bizantin
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
lituanienii erau încă păgâni) sub numele bizantin Vasile. Destinul Elenei, fiica Evdokiei de Kiev și a lui Ștefan cel Mare al Moldovei, a fost unul nefericit. În 1479 Ștefan a început tratativele pentru o căsătorie dinastică între fiica lui și cneazul Moscovei, Ivan Ivanovici (feciorul moștenitor a cneazului Moscovei Ivan al III-lea Vasilievici cel Mare[4]). Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ștefan al Moldovei cu o delegație a țarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
Vasile. Destinul Elenei, fiica Evdokiei de Kiev și a lui Ștefan cel Mare al Moldovei, a fost unul nefericit. În 1479 Ștefan a început tratativele pentru o căsătorie dinastică între fiica lui și cneazul Moscovei, Ivan Ivanovici (feciorul moștenitor a cneazului Moscovei Ivan al III-lea Vasilievici cel Mare[4]). Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ștefan al Moldovei cu o delegație a țarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i ceară mâna domniței lui, Olena (Elena), pentru
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
Boierul Mihai Pleștev, trimisul țarului, sosi la Suceava cu o numeroasă și strălucită delegație de boieri moscoviți și cu împuternicirea de-a săvârși logodna, ca procurator al tânărului Ivan. Logodna celor doi s-a făcut la Suceava, prin procura, reprezentantul cneazului. Urmară ospețe și serbări și domnița Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei. Nu avea să-și mai vadă niciodată tatăl și locurile natale. Ștefan-Vodă îi dărui trei boieri s-o întovărășească: Lascu, Sînger și pe Gherasim cu jupânesele lor
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
al Poloniei primi pe tânăra domniță moldoveancă și pe însoțitorii ei cum se cuvenea viitoarei țarine moscovite, dându-i bogate daruri, și alaiul domnesc porni mai departe, ajungând la Moscova de postul Sfîntului Filip. Acolo, tânăra domniță, întâmpinată de mama cneazului Moscovei Ivan al III-lea, Maria Iaroslavna, fu găzduită la mănăstirea Voznesenskaia, unde a rămas până la celebrarea cununiei. Ulterior, prin mijlocirea mamei țarului, doamna Olena (Elena) făcu cunoștință cu logodnicul ei, iar de Bobotează, la 12 ianuarie 1483, are loc
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
la mănăstirea Voznesenskaia, unde a rămas până la celebrarea cununiei. Ulterior, prin mijlocirea mamei țarului, doamna Olena (Elena) făcu cunoștință cu logodnicul ei, iar de Bobotează, la 12 ianuarie 1483, are loc căsătoria cu Ivan cel Tânăr, fiul și moștenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea cel Mare (1482-1505). În toamna anului următor, la 10 octombrie 1483, Elena a născut un fiu, botezat Dimitrie. La 7 martie 1490 Ivan cel Tânăr moare. Se presupune că ar fi murit de podagră
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]