146 matches
-
felul de boale. Care are vreo bolnăvie, cînd se cunună să-și aducă aminte de ea, că n-o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
n-o mai are. Se crede că dacă cineva visează că ține un copil mic în brațe se va îmbolnăvi. Să nu mai coși cu ața pe care ai descusut-o, că se îmbol nă vește cel a cui îi coși buleandra. Se crede că un greu bolnav, despre carele se zice că a murit, se va însănătoșa și va trăi. Poporul crede că, dacă dă unui greu bolnav un alt nume de cum are el din botez, acela se va însănătoșa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu le ieie de gură, ci de poale. Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cămeșile trebuiesc croite sărbătoarea [în zi(le) de sărbătoare], ca să-i meargă bine celui ce le va purta și să nu le isprăvească sîmbăta, că face a boală. Duminecă să nu coși ceva la o cămeșă a cuiva, că-i coși mințile. Pentru aceasta, cînd e neapă rată nevoie, cît coasă, dă-i purtă torului să ție în gură cîteva fire de destrămătură. Nu e bine a se face copilului nou-născut prima cămeșuică din pînză nouă, ci, dacă e băiat, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afară, că e rău de gavăt*; nu se lucrează altceva nimic, decît se spală cămeși, ca să oprească gura gavătului. în aceste zile înțepi bubatul dacă ai coase sau ai împleti. în zilele Filipilor înțepi bubatul cînd îi coase: să nu coși. Nu e bine să țeși cu roșu și să împletești la lînă, că-ți mor oile. Fin Finul să se ducă în toate zilele mari la naș pînă a împlini nouă ani, că altfel se pă gînește cu sufletul. De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune-ți o pietricică în traistă. Tîlharii, dacă intră la judecătorie, calcă cu călcîiul piciorului de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu lucrezi nimic, căci cazi, ca și Lazăr. Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia și vinerea. Marțea și sîmbăta sînt zilele morților, și orice lucru vei începe în ele nu iese la capăt bun. Nu e bine să coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie ori să-și muște limba, sau și fără de aceea să-l doară limba. Omul care are la ceafă groapă adîncă e mare mincinos. Cînd cineva nimerește să facă ouăle cu zamă, adică moi, știe să mință. Minte Să nu coși haina cînd ești îmbrăcat cu ea, căci ți se încurcă mintea cum ți se încurcă ața; sau de nu, să ții ceva în gură. Să nu-și coase cineva ceva la haină îmbrăcat cu ea, căci își coase mintea; dar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor fi slabi de ochi. Să nu te speli sara pe ochi, că orbești. Se crede că nu-i bine ca copiii să se uite prin sită sau ciur, căci la din contra, ar deveni sigur încrucișați. Vinerea să nu coși, că vei suferi de ochi. Gunoiul nu este bine a-l arunca asupra soarelui, nici cînd răsare, nici cînd apune, c-apoi capeți puhoiele* la ochi. Puhoielele de la ochi se vindecă dacă te speli cu apă din troaca unde beau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă în ciur și zice: „Cum nu stă apa-n ciur, așa să nu stea marfa mea.“ Toader La Sf. Toader să te scalzi cu iarbă mare, că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă Cînd cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde toamna în porumbi. Toiag în locul unde a murit cineva se arde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rămîie oarbe. Vinerea nu se zolește, căci se crede că Sf. Vineri apără de opărit. Vinerea nu se coase, nu se spală haine, nici se coace pită, pentru că vine Vinerea. Vinerea e bine de înțărcat copiii. Joia noaptea să nu coși, nici să torci de la miezul nopții înainte, că te apucă Vinerea. Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede că acela ce ține vinerile e scutit de furturi. Se crede că fetele care postesc vinerile se vor mărita mai curînd. în vinerile din Postul Mare și din Postul Adormirii [după 30 iulie] nu se coase, că-ți coși necazurile de gospodărie. în Vinerea Seacă de lîngă Paști, nu se dă nimic afară din ogradă, că nu e bine. Vineri, [în] Săptămîna Patimilor, cei care au curgere de sînge din nas să se rază, că le va trece; iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și atunci, Securitatea s-a gândit să arunce în capul legionarilor atât organizarea cât și execuția „Reeducării”, ca și cum ei ar fi condus închisorile și nu „organele de execuție” ale puterii comuniste, de care nu puteai ascunde un ac pentru ca să-ți coși un nasture, dar ciomegile, dar declarațiile pe care le luau comitetele de reeducare, dar pedepsele pe care le dădeau și supravegheau aplicarea lor, dar bătăile în grup, dar uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fi trebuit să-i intereseze soarta celorlalte organizații, iată că uteciștii dețineau la acea vreme listele cu tinerii înregimentați în Frontul Plugarilor, spre exemplu. Iată proba: „... tineretul din Frontul Plugarilor are 606 tineri în comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Frontul Plugarilor are 606 tineri în comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că din această listă lipsesc unele comune importante, cum ar fi: Valea Rea (acum, Văleni), Ștefan cel Mare, Bârzești, Brodoc
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe care le vom enumera în continuare erau (în viziunea trântorilor comuniști) înțesate de „reacționari” or, aceștia trebuiau combătuți cu „forța” mobilizatoare a pieselor de teatru muncitoresc jucate (probabil) prost: „...Astfel echipa artistică a vizitat comunele: Codăești, Negrești, Pungești, Ursoaia, Coșești, Todirești, Ivănești, Bârzăști, Coșca, Buhăești și altele”. Dacă marii „artiști proletari” numai au vizitat aceste comune și nu s-au produs pe scenă cu piese de genul: „Tânăru’ ucenic și patronu’ sugătoriu de sânge muncitoresc”, „Proletaru’ și plugaru’”, „Suferințele cheferistului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Tăcmănești, care a mai avut și o a treia fată, Smaranda, căsătorită cu Ion Motăș din Chetrești. Mai mult, soțiile celor trei pe care i-am amintit deja, erau verișoare primare cu altă Maria Tiron, căsătorită cu Ioniță Ciohodaru din Coșești, precum și cu fratele acesteia, pitarul Ioan Tiron, trăitor între anii 1815 1860, al cărui monument funerar se află în cimitirul bisericii din Coșești. Astfel, patru vechi familii cu originea în secolul al XVII-lea, Ciohodaru, Motăș, Tiron și Frimu se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care i-am amintit deja, erau verișoare primare cu altă Maria Tiron, căsătorită cu Ioniță Ciohodaru din Coșești, precum și cu fratele acesteia, pitarul Ioan Tiron, trăitor între anii 1815 1860, al cărui monument funerar se află în cimitirul bisericii din Coșești. Astfel, patru vechi familii cu originea în secolul al XVII-lea, Ciohodaru, Motăș, Tiron și Frimu se înrudesc. Revenim la Bârzești, unde trebuie să vedem cine era Anuța Banu Bulu Cum aminteam mai sus, Ioan Al. Frimu este autorul unei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la acel an plasa Racova, cuprindea în raza sa 18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele de pe întinsul văii Racova și anume : Deleni, Lipovăț, Laza, Hârsova, Poenești, Ivănești, Coșești, Stângaci (Bleșca de azi), Toporăști, Armășoaia, Cursești, Pungești, Dumbrăveni, Gârceni, Doagele și Lipova, purtând acest nume până la 1 Mai 1904. De atunci până azi plasa Racova a mai suferit următoarele transformări și schimbări de nume precum urmează : De la 1 Mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
La început m-am opus, dar până la urmă am făcut peste 100 de autopsii, insă culmea, ajutat de un tânăr procuror cu care eram prieten, eu făceam disecția și constatarea iar procurorul, din lipsă de cadre și pentru scurtarea anchetei, coșea înapoi cadavrele, devenind și el un fel de “felcer”. Am lucrat 9 ani ca medic de medicină generală la Galbinasi,Călărași, apoi m-am înscris la secundariat, ajungând medic specialist și din anul 1972 sunt medic primar de medicină internă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93312]
-
Briceagul era plin de sânge. Pitic i-a șters lama cu un șervețel și l-a închis. Matahală mă eliberă din strânsoare. Chiloții îmi erau pătați. Huiduma a adus un prosop curat din baie și mi-am tamponat rana. — Te coși imediat. Șapte copci și ești ca nou. O să rămână o cicatrice, dar n-o vede nimeni acolo, zise Pitic. Ne pare rău, dar se mai întâmplă și de-astea pe lume. A îndepărtat prosopul de pe rană și a privit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o coardă erotică, răsunând chiar și în elegia temniței: „Nu-i vrearea biligiucă, ni ciupari, / S-li porț pirifan, dzua, la videari;/ Niți icoană di-aviu, la cari s-ti-ncliñi,/ Ca să-ț-afirească inima di schiñi.// Nu i hrisafi, galbină flurie, / S-u coși pi ciciroană, tră ciudie;/ Nu s-veadi. Nu s-acață. Nu-i mânar, / S-lu-angañi cu zboară dulț, di picurar.// Ma iasti-un foc bătut di ploi, tu cheari, / Ți ardi greu, ș-durut, ca ‘nă-aștiptari./ Nu-l agărșea. Aveagl’iu-l cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
zece kilometri distanță de Pungești spre Ivănești, Hârșoveni. După aceea s-au tăiat și s-au făcut satele : Bleșca, Valea-Oanei, Ursoaia și numele-i spune, de la urși. Pe urmă Buscata, Izărel și alte sate. Sunt cunoscute în istorie, exemplu : Coșca, Coșești etc. Ori în perioada când este atestată documentar localitatea, în anul 1437, nu era legătura directă cu Vasluiul, ci prin Bârlad, ca după aceea să se extindă și să se facă plasă de județ, să fie integrată o administrație foarte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de Roman” o ocină și o moșie de sat din Pungești, pe Racova, pentru 320 de zloți, bani cu care se cumpără veșminte preoților mitropoliei. Și vânzările erau doar la începutul începuturilor, nu numai la Pungești, ci și la Lucești, Coșești, Toporăști, Stângaci... - Am trecut peste unele evenimente foarte importante, pe care nu le-am putut marca începuturile lor pe meleagurile Văii Racovei și implicit în Pungești. Ele au avut loc la nivel mult mai înalt, dar ulterior, ca efect, au
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]